1,017 matches
-
formă, a Moldovei și a Munteniei de sub dominația lor, se impunea inaugurarea unei noi politici, în primul rând față de cele două Principate. Urmarea acestor considerente a fost modificarea substanțială a statutului lor juridic. Ea s-a concretizat în instaurarea domniilor fanariote, prin numirea, mai întâi la Iași și apoi la București, a lui Nicolae Mavrocordat”. Așadar, în fragmentul de mai sus, citat de noi, se propune, drept consecință a anului 1711, inaugurarea de către Poartă a unei noi politici, modificarea substanțială a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la București, a lui Nicolae Mavrocordat”. Așadar, în fragmentul de mai sus, citat de noi, se propune, drept consecință a anului 1711, inaugurarea de către Poartă a unei noi politici, modificarea substanțială a statutului juridic al Principatelor, concretizată în instaurarea domniilor fanariote. Se cuvine să accedăm însă la evidența că domniile fanariote (ca origine a domnitorilor) precedează anul 1711 și că domnitori de origine română vor urma „domniei fanarioților” instaurată în 1711 (Racoviță, Callimachi, de pildă). Problema constă în corecta deslușire a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai sus, citat de noi, se propune, drept consecință a anului 1711, inaugurarea de către Poartă a unei noi politici, modificarea substanțială a statutului juridic al Principatelor, concretizată în instaurarea domniilor fanariote. Se cuvine să accedăm însă la evidența că domniile fanariote (ca origine a domnitorilor) precedează anul 1711 și că domnitori de origine română vor urma „domniei fanarioților” instaurată în 1711 (Racoviță, Callimachi, de pildă). Problema constă în corecta deslușire a termenilor. Pe domnitori, nu atât etnia, cât administrația lor îi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
imprimate pe una din fețe stemele unite ale Moldovei și Țării Românești”, simbolul unității naționale. Care a fost însă reacția românilor față de politica țaristă și desfășurările generale? Majoritatea covârșitoare a populației suferea de pe urma războiului mai mult decât oricând înainte. Grupări fanariote și o mică parte a boierimii autohtone au adoptat, din motive diferite, o conduită filootomană. Cei dintâi își vedeau amenințate privilegiile unui regim pe care-l întruchipau, ceilalți - neîncrezători într-o eliberare fără o servitute cu limite imprevizibile. Fapt este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
000 de voluntari trimiși în armata rusă. Se cunoaște rolul pe care l-au jucat detașamentele de voluntari în cucerirea Bucureștilor, rolul lor și al regimentului de „husari valahi” în război. Dorința de înlăturare a dominației otomane înăsprită prin regimul fanariot și speranța în Rusia erau sentimente încercate de majoritatea populației, care nu avea posibilitatea să se scuture prin forțe proprii de un jug secular și încă puternic. Odată eliberarea de sub otomani ajunsă în faza de realizare, românii și-au pus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au făcut și ele noi pași pe calea lărgirii și adâncirii preocupărilor marilor puteri față de ele. Presa, publicistica în general, se opresc asupra lor tot mai des ca la un obiect de studiu serios. I. M. Lejeune, secretarul ultimului domnitor fanariot în Moldova, nota în 1822 că a tradus în franceză cartea lui Raicevich „într-un moment în care Valahia și Moldova atrag privirile întregii Europe”. „L’Annuaire Lesur”, „La revue Britannique”, „Le Temps” etc. publică articole despre Principatele Române privite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a spiritului și rațiunii universale ne duce cu gândul și la Hegel, pentru care Napoleon I nu era decât o întruchipare a spiritului universal, călare pe cal, iar modul cum este înfățișată perioada de descompunere a feudalismului: feudalitatea boierească - regimul fanariot - domnia poporului ne aduce în memorie teza, antiteza, sinteza. Firește că, în lipsa unor argumente pozitive, concludente, de netăgăduit suntem încă nevoiți să ne menținem în domeniul ipotezelor, riscând apropieri adeseori formale. De altfel, viața și opera lui N. Bălcescu îndreptățesc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unei nevoi de eficacitate: "Într-o perioadă de recul în fața marilor puteri europene, Poarta avea nevoie de prinți în care putea să aibă încredere și care n-ar fi conspirat cu dușmanul. Domnii pămînteni nu mai erau credibili. Pentru că grecii fanarioți se dovediseră servitori capabili în alte sfere ale administrației, numirea lor în cele mai înalte funcții în principate părea dorită", scrie istoricul american Barbara Jelavich. Prinții greci elită ce locuia în cartierul Fanar din Constantinopol se izbesc de interesele boierilor
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt intermediari supuși, ci că ei au conștiința superiorității lor de eleni și că se cred pregătiți să asedieze fortăreața otomană, să și-o însușească. Critica antifanariotă denunță corupția și arbitrariul unei noi clientele birocratice. Comentariul proreformist subliniază că epoca fanariotă marchează formarea unei elite și construirea unei "clase de mijloc" care participă la Iluminism. Un simpozion pe tema epocii fanariote, organizat în 1970 la Thessalonic, exprimă dorința de revizuire a istoriografiei romantice. Inițiativa este interesantă prin faptul că dezvăluie tensiunile
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
otomană, să și-o însușească. Critica antifanariotă denunță corupția și arbitrariul unei noi clientele birocratice. Comentariul proreformist subliniază că epoca fanariotă marchează formarea unei elite și construirea unei "clase de mijloc" care participă la Iluminism. Un simpozion pe tema epocii fanariote, organizat în 1970 la Thessalonic, exprimă dorința de revizuire a istoriografiei romantice. Inițiativa este interesantă prin faptul că dezvăluie tensiunile memoriei românești: cultul specificului condamă "fanariotismul", în timp ce preocuparea de integrare în mișcările progresiste transnaționale sublimează iluminismul din timpul fanarioților. Aprecierea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ipsilanti, care vine la tronul Țării Românești în 1774, realizează un proiect de reformă pentru imperiu înainte să asigure conducerea valahilor). Frontiera Orient-Occident este înlăturata. Reformismul se bazează pe un credo progresist și pe convingerea necesității difuzării culturii. Documentul principelui fanariot Ion Theodot Calimach (1758-1761) enunță următoarele precepte: "Cultura este o fîntînă care curge și din care țîșnește lumina. Școala este un cuib de înțelepți, o grădină a artelor subtile, izvor de învățămînt, mamă a virtuților, fîntînă plină de grație, mamă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ipsilanti pune bazele colegiului Sfîntul Sava din București. Șaptezeci și cinci de bursieri vor primi întreținerea zilnică și haine de două ori pe an. Fondurile provin din contribuția mănăstirilor. Studiile durează doisprezece ani, iar filosofia lui Aristotel face parte din programă... Principii fanarioți Mavrocordații (Nicolae, apoi fiul său, Alexandru), Calimachii (Ion, apoi fiii săi, Grigore și Alexandru), familiile Momzzi, Șuții, Caragea, Ipsilanti și Mavrogheni lasă o operă administrativă și juridică al cărei vîrf este reforma lui Constantin Mavrocordat, care domnește de zece ani
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în cadrul structurilor statului. Această dependență ar trebui să asigure fidelitatea acestor nobili față de putere. Cultura Luminilor, respingerea sau cel puțin critica sa făcută de conservatori, refuzul străinătății și recursul la această străinătate, încrucișarea influențelor rusă și greacă marchează sfîrșitul erei fanariote, contestată esențial ca despotism. Contestarea vine din partea elitelor amenințate sau frustrate. Conflictul politic se limitează la un dialog între boieri și puteri: cea a principelui, cea a mitropolitului, cea a țarului și așa mai departe. În Transilvania, despotismul luminat al
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acoperișurile de paie. În aceste bordeie scobite în pămînt trăiesc ființe atît de degradate de mizerie, încît par să nu mai aparțină umanității". Colson descoperă o Moldovă destrămată de rupturile sociale, de ciocnirile între boierii de țară și noua nobilime fanariotă. "Fanarioții naturalizați sau născuți în Moldova formează aproape numai ei prima clasă a nobilimii. Aceștia au făcut o lege prin care îi declară nobili pe cei care pot să justifice că au ocupat anumite funcții timp de optzeci de ani
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Aceștia au făcut o lege prin care îi declară nobili pe cei care pot să justifice că au ocupat anumite funcții timp de optzeci de ani și cum ei sînt cu toții părinți de prinți, devin cu toții prinți. Disprețul și orgoliul fanariot proverbial sînt prezente în toate relațiile lor sociale. Niciodată fanarioții n-au consimțit să se alieze decît cu cei mai bogați din familiile indigene. Femeilor din familiile grecești le place să alimenteze discordia care domnește între cele două clase de
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aspectele disprețului social omniprezent al claselor superioare față de ansamblul populației. Vaillant, apoi Ubicini, au furnizat un tablou precis al stării societății anilor 1840-1850: o nouă nobilime formată în secolul al XV-lea, îmbogățită printr-o importantă infuzie greacă în epoca fanariotă și structurată pe o dublă tradiție, bizantină și rusă, deține puterea politică și beneficiază de privilegiul de a fi scutită de birurile care apasă asupra țărănimii. După Ubicini, există 3200 de familii boierești în Țara Românească și 2800 în Moldova
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
miezul epopeii lui Tudor Vladimirescu de la 1821. Perspectivele unei revolte anti-otomane însuflețesc grupurile de greci luminați, îmbogățiți, instalați, din cauza activităților negustorești, din Basarabia și pînă în sudul Rusiei, la Odessa. Grecii se bazează pe protecția rusă și pe solidaritatea prinților fanarioți care administrează în numele Porții Principatele Moldo-Valahia. Ei cred într-o acțiune de ridicare generală împotriva Imperiului otoman și în formarea unui stat grec cu capitala la Constantinopol. Aceste proiecte îi însuflețesc și pe membrii societății Eteria, înființată la Odessa în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lasă să se creadă cînd se apropie de București că este urmat de o imensă armată rusă, acțiunea sa în întregime se bazează pe susținerea așteptată de la Rusia. Tudor Vladimirescu caută o bază socială țărănească, denunță abuzurile insuportabile ale prinților fanarioți, se străduie să-i separe pe boierii buni de cei răi și să arate otomanilor că el este antifanariot, nu antiotoman. Pentru Ipsilanti, Vladimirescu este un trădător. Suspiciunea este cu atît mai mare, cu cît insurecția se dovedește un eșec
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
otomanilor în Principate. Alexandru I se declară protector al creștinilor ortodocși, amintindu-și de clauzele tratatului de la Kutciuk-Kainardji. Relațiile diplomatice cu Constantinopolul sînt rupte în august 1821. Armatele otomane ocupă Principatele pentru șase luni. Constantinopolul elimină formula guvernării prin intermediul prinților fanarioți și acceptă să numească domni pămînteni: pe Ion Sturdza în Moldova și pe Grigore Ghica în Țara Românească. Nu trec nici zece ani și pe pămîntul Principatelor apar din nou armatele străine. Rebeliunea greacă nu s-a stins nici după
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
clasă comercială și industrială numeroasă, îndrăzneață și activă, care nu era însă românească [...]. Românii din Moldova, sub raport economic, erau aserviți evreilor care imigrau din Polonia rusească și din Galiția și care nu vorbeau încă limba țării". La sfîrșitul epocii fanariote, evreii din Principate se împărțeau în 3 categorii: autohtonii, care se stabiliseră aici de veacuri prezența evreiască este atestată încă din epoca romană; hrisovoliții, care s-au stabilit cu sprijinul unui document (hrisov) princiar; sudiții, supuși protecției străine (și alte
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de consulate franceze în Moldova și în Țară Românească, în anul 1796, mai ales că acolo ființau, deja, de multă vreme, consulate austriece și rusești, a căror influență asupra deciziilor din domeniul politicii europene a Porții Otomane, exercitată prin intermediul domnilor fanarioți din cele două Principate, urma a fi contracarata de consulii francezi, exact prin același intermediu 12. Așadar, consulatele franceze din Principatele Române trebuiau să constituie un punct de sprijin, deloc de neglijat, al politicii orientale a Franței care viza, după cum
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
între Nistru și Bug, pe care și-l adjudecase prin pacea de la Iași, unde intenționa să creeze o nouă formațiune politică, denumită Nouă Moldova. Faptul că lansaseră și zvonul că la conducerea acesteia urma să fi fie instalat fostul domn fanariot al Moldovei, Alexandru Mavrocordat-Firaris82, partizan declarat al Rusiei, pe teritoriul căreia se refugiase în preajma declanșării războiului din anul 1787, pentru a se sustrage consecințelor trădării intereselor otomane, sugerează ideea că Ecaterina a II-a intenționa să-și creeze nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în menținerea Porții cât mai departe de această problemă l-au avut consulii ruși din Moldova și Țara Românească care au "plasat un zid între Polonia și Poartă"87, prin exercitarea unei stricte supravegheri a refugiaților poloni, precum și a domnilor fanarioți, pentru a-i împiedica să le înlesnească legăturile cu Poartă Otomană 88. Concomitent, trupe rusești erau concentrate de-a lungul frontierelor provinciilor poloneze anexate de Rusia, cu scopul, "dit on, de la formation d'un cordon, uniquement pour couvrir leș nouvelles
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Române, pentru pierderile teritoriale suferite în urma încheierii păcii de la Pressburg 171. Deși Crimeea rămânea, totuși, o fată morgana pentru otomani 172 și împotriva opoziției diplomației britanice și a celei ruse această din urmă, sprijinită în cercurile conducătoare otomane de familiile fanariote filoruse, Moruzi și Ipsilanti la sfârșitul lunii februarie 1806 sultanul Selim al III-lea i-a recunoscut lui Napoleon Bonaparte titlul de împărat și a hotărât reluarea relațiilor diplomatice cu Franța, trimițând la Paris un ambasador 173. Odată reglementate raporturile
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
convins, rezultatul anilor de ședere a lui Bacovia, ca student, în Capitală. Aci, chiar în centru, Palatul Cantacuzino respira un aer funerar (seamănă cu un „enorm dric de lux”, nota cineva) și erau mai multe havuzuri, unele de pe vremea domnilor fanarioți. Un autor le enumeră: Puțul cu plopi, Puțul lui Crăciun, Puțul de piatră, Puțul cu apă rece, Izvor, Fîntînei, Cișmeaua roșie, cît și altele, „modeste dar destul de reușite, așezate în diferite colțuri ale orașului”2). Dintre toate havuzurile, havuzul cel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]