974 matches
-
extensorul ulnar al carpului [i anconeul; - planul profund: lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui [i extensorul propriu al indexului. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR (m. extensor digitorum) Originea este pe: - epicondilul lateral, - ligamentul colateral radial, - fascia antebrahială, - despărțitoarele fibroase care-l separa de mușchii din vecinătate. Corpul mușchiului se împarte în patru tendoane pentru degetele de la ll-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice: ramura mediană
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe fața dorsală a falangei medii în timp ce celelalte ramuri se inseră pe fața dorsală a falangei distale. Raporturi: - fața posterioară: este acoperită de piele și de fascia antebrahială, la nivelul antebrațului; - proximal este superficial; distal trece pe sub retinaculul extensorilor; - acoperă mușchiul supinator; - marginea laterală: cu mușchiul scurt extensor radial al carpului; - marginea medială: extensorul auricularului. Acțiunea: - extensor: al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
proximală, a falangei proximale pe metacarp și a mâinii pe antebraț, - adductor al mâinii, - abductor al degetelor. Inervația se realizează prin ramul profund al nervului radial. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETULUI MIC (m. extensor digiti minimi) Originea este pe: - epicondilul lateral, - fascia antebrahială, - pe despărțitoarele fibroase care îl separă de mușchii vecini. Inserția terminală: la nivelul ultimelor două falange ale degetelui mic printr-un tendon comun cu al mușchiului extensor al degetelor. Raporturi: - profunde ca și ale mușchiului extensor al degetelor; - este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
extensorul ulnar al carpului. Acțiunea: - extensor a\ auricularului, - slab extensor al mâinii. Inervația provine nervul radial. MUȘCHIUL EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI (CUBITALUL POSTEROR) (mi. extensor carpi ulnaris) Originea pe: - epicondilul lateral: capul humeral, - marginea posterioară a cubitusului: capul ulnar și fascia antebrahială (Figura 113). Inserția terminală este la nivelul extremității proximale a metacarpianului V. Acțiunea este de: - extensor al mâinii, - adductor al mâinii. Inervația provine din ramura profundă a nervului radial. MUȘCHIUL ANCONEU (m. anconeus) Originea este pe partea postero-medială a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
radial al carpului și scurt extensor radial al carpului, - planul profund: mușchiul supinator. MUȘCHIUL BRAHIORADIAL (m. brahioradialis) Origine: - marginea lateral\ a humerusului, - septul intermuscular lateral al brațului. Inserția terminal\ este la baza procesului stiloid al radiusului. Raporturi: - este acoperit de fascia antebrahial\; - acoper\ mușchii: extensorii radiali ai carpului, rotundul pronator și radiusul; - marginea radial\ are raporturi cu ramura superficial\ a nervului radial și cu vasele radiale; - este încrucișat de tendoanele mușchilor lung abductor al policelui și extensor scurt al policelui. Acțiunea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Inserția terminală: - supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată de fascia mâinii. Se inseră pe epicondilii humerali și pe olecran. Are formă cilindrică fiind mult mai groasă în partea ei posterioară. Fascia antebrațului este formată din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
supinator al antebrațului, - supinator al mâinii. Raporturile mușchiului sunt cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată de fascia mâinii. Se inseră pe epicondilii humerali și pe olecran. Are formă cilindrică fiind mult mai groasă în partea ei posterioară. Fascia antebrațului este formată din fibre circulare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Acțiunea este de supinație a antebrațului. Inervația provine din nervul radial prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată de fascia mâinii. Se inseră pe epicondilii humerali și pe olecran. Are formă cilindrică fiind mult mai groasă în partea ei posterioară. Fascia antebrațului este formată din fibre circulare și longitudinale, printre care se formează orificii de trecere ale pachetelelor vasculo-nervoase ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prin ramura sa profundă. FASCIA ANTEBRAȚULUI Fascia antebrațului continuă pe cea brahială și este la rândul ei continuată de fascia mâinii. Se inseră pe epicondilii humerali și pe olecran. Are formă cilindrică fiind mult mai groasă în partea ei posterioară. Fascia antebrațului este formată din fibre circulare și longitudinale, printre care se formează orificii de trecere ale pachetelelor vasculo-nervoase ale antebrațului; dintre acestea mai important este cel de la nivelul cotului pentru vena care face anastomoza între sistemele venoase superficiale și cele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din fibre circulare și longitudinale, printre care se formează orificii de trecere ale pachetelelor vasculo-nervoase ale antebrațului; dintre acestea mai important este cel de la nivelul cotului pentru vena care face anastomoza între sistemele venoase superficiale și cele profunde ale antebrațului. Fascia internă este aderentă de cubitus, dar nu formează septuri intermusculare. Lateral și medial se formează câte un sept intermuscular rezultând, astfel, cele trei loje ale antebrațului. La nivelul articulației radio-carpiene se formează două chingi fibroase transversale denumite retinacule Retinaculul flexorilor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
PALMARI (mm. interossei) Mușchii interosoși palmari ocupă spațiile interosoase II, III, IV. Originea este pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. Inserția terminală: se realizează printr-un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Raporturi: mușchii sunt acoperiți de fascia profundă a mâini. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - adductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. MUȘCHII INTEROSOȘI DORSALI Originea este pe ambele metacarpiene care delimitează spațiul respectiv. Inserția terminală: - baza falangei distale, - pe tendonul mușchiului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metacarpiene palmare, tendoanele lombricalilor și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și ale flexorilor profunzi ai degetelor; - proximal prezintă raport cu arcul arterial palmar profund; - dorsal vin în raport cu arterele metacarpiene. Acțiunea: - flexori ai falangei proximale, - extensori ai ultimelor falange, - abductori ai degetelor. Inervația provine din nervul ulnar. FASCIILE ȘI APONEVROZELE MÂINII Fascia dorsală prezintă două lame: - una superficială, subcutanată, ce acoperă tendoanele musculaturii extensoare și care se inseră pe metacarpienele I -V; - alta profundă ce acoperă musculatura interosoșilor dorsali precum și fețele dorsale ale metacarpienelor. Aponevroza palmară este în formă de evantai, cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și trei pe sub care trec mușchii lombricali împreună cu pachetele vasculo-nervoase ale degetelor. Părți din aponevroza palmară sunt situate de o parte și de alta a fasciculelor pretendinoase formând fasciculele laterale și mediale care ocolesc articulațiile metacarpo-falangiene, în timp ce părțile colaterale formează fasciile eminențelor tenare și hipotenare. Fascia palmară acoperă spațiile interosoase și metacarpiene. MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR (musculi membri inferioris) Musculatura membrului inferior se poate descrie ca fiind proprie a bazinului și musculatura membrului inferior liber: coapsă, gambă și plantă. MUȘCHII BAZINULUI Musculatura
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mușchii lombricali împreună cu pachetele vasculo-nervoase ale degetelor. Părți din aponevroza palmară sunt situate de o parte și de alta a fasciculelor pretendinoase formând fasciculele laterale și mediale care ocolesc articulațiile metacarpo-falangiene, în timp ce părțile colaterale formează fasciile eminențelor tenare și hipotenare. Fascia palmară acoperă spațiile interosoase și metacarpiene. MUȘCHII MEMBRULUI INFERIOR (musculi membri inferioris) Musculatura membrului inferior se poate descrie ca fiind proprie a bazinului și musculatura membrului inferior liber: coapsă, gambă și plantă. MUȘCHII BAZINULUI Musculatura bazinului este dispusă sub forma
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lombar(Li -L3) - ramuri din nervul femural (L2, L3, L4). MUȘCHIUL PSOAS MIC (m. psoas minor) Este un mușchi inconstant, rudimentar care are originea la nivelul: - corpul vertebrelor T12 și L1, - discului intervertebral dintre acestea. Inserția terminală se realizează pe fascia iliacă sau pe eminența ilio-pubică. Acțiunea este de tracțiune a fasciei musculare pentru a proteja nervul femural. MU {CHII POSTERIORI AI BAZINULUI MUȘCHIUL MARELE GLUTEU (FESIER) (m. gluteus maximus) Originea este pe: - fața gluteală a aripii iliace și a crestei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
PSOAS MIC (m. psoas minor) Este un mușchi inconstant, rudimentar care are originea la nivelul: - corpul vertebrelor T12 și L1, - discului intervertebral dintre acestea. Inserția terminală se realizează pe fascia iliacă sau pe eminența ilio-pubică. Acțiunea este de tracțiune a fasciei musculare pentru a proteja nervul femural. MU {CHII POSTERIORI AI BAZINULUI MUȘCHIUL MARELE GLUTEU (FESIER) (m. gluteus maximus) Originea este pe: - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - ligamentul sacro-tuberal, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, - fascia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fasciei musculare pentru a proteja nervul femural. MU {CHII POSTERIORI AI BAZINULUI MUȘCHIUL MARELE GLUTEU (FESIER) (m. gluteus maximus) Originea este pe: - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - ligamentul sacro-tuberal, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, - fascia musculară toraco-lombară. Inserția terminală: - porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, - tuberozitatea gluteală a femurului, - fascia lata. Acțiunea: - este cel mai puternic extensor al coapsei față de bazin, - intră în acțiune când trunchiul este înclinat ușor înainte, împiedicând căderea spre anterior
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
m. gluteus maximus) Originea este pe: - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - ligamentul sacro-tuberal, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, - fascia musculară toraco-lombară. Inserția terminală: - porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, - tuberozitatea gluteală a femurului, - fascia lata. Acțiunea: - este cel mai puternic extensor al coapsei față de bazin, - intră în acțiune când trunchiul este înclinat ușor înainte, împiedicând căderea spre anterior a acestuia, - extensia trunchiului față de coapsă din poziția de aplecat anterior, - rotator în afară al coapsei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în timp ce partea inferioară este adductoare) - Inervația provine din nervul gluteu inferior din plexul sacrat. MUȘCHIUL GLUTEU MIJLOCIU (m. gluteus medius) Originea este la nivelul: - suprafeței osoase cuprinsă între liniile gluteale anterioară și posterioară de la nivelul aripii iliace, - feței profunde a fasciei care-l acoperă. Inserția terminală este pe marele trohanter femural. Acțiunea și inervația comună cu cea a mușchiului gluteu mic. MUȘCHIUL GLUTEU MIC (m. gluteus minimus) Originea este pe suprafața osoasă cuprinsă între liniile gluteale anterioară și posterioară de la nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a coapsei față de trunchi, - împiedică balansarea bazinului în plan frontal în timpul mersului, alergării, - împiedică căderea bazinului de partea membrului oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. Inervația provine din nervul gluteul superior din plexul sacrat. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA (m. tensor fasciae latae) Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală se regăsește pe marele trohanter femural. Acțiunea: - flexor a\ coapsei față de bazin, - abductor al coapsei, - fixează genunchiul aflat în extensie, - continua flexia gambei față de coapsă dacă acesta
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bazei și marginilor rotulei. Acțiunea asupra articulației: - coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului; - genunchiului: pe care-l stabilizează în stațiunea verticală, participă la mișcările de MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA A fost prezentat la musculatura bazinului. MUȘCHIUL CROITOR (m. sartorius) Este cel mai lung mușchi al corpului datorită dispozițiiei în diagonală la nivelul feței anterioare a coapsei - Figura 133. Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală: pe fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sural, plantarul subțire), altul profund (tibialul posterior, flexorul lung al halucelui, flexorul lung al degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE MU ȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Originea pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală a tibiei, - membrana interosoasă a gambei, - fața profundă a fasciei crurale. Inserția terminală: - la nivelul primului os cuneiform, - pe baza primul metatarsian. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talo-tarsiene, - prin acțiunea statică, nu permite răsturnarea înapoi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
al falangelor halucelui, - flexia dorsală a piciorului, - slab pronator-abductor al piciorului. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR (m. extensor digitorum longus) Origine: - marginea anterioară, fața medială și capul peroneului, - condilul lateral tibial, - membrana interosoasă a gambei, - fascia crurală. Corpul muscular se termină printr-un tendon, are se împarte în 4 ramuri acoperite de o singură teacă sinovială. Acestea coboară spre degetele Il-V în vecinătatea cărora se trifurcă într-un fascicul mijlociu și 2 marginale. Inserția terminală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
metatarsianului al V-lea. Acțiunea: - flexor dorsal al piciorului, - pronator-abductor al piciorului. Inervația provine din nervul peronier profund. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MU ȘCHIUL PERONIER LUNG (m. peroneus longus; m. fibularis longus) Origine: - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare, - fascia crurală. Inserția terminală: - baza primului metatarsian, - la nivelul primului cuneiform. Acțiunea: - cel mai puternic pronator al piciorului, - accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT (m. peroneus brevis) Originea este pe (Figura 146): - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]