1,054 matches
-
strigă unui chelner: — Jean, masa numărul 8 pentru doamna și domnul. Jean se prezintă instantaneu și-i conduce spre masa 8, amplasată foarte lateral. Lionel, ținând-o de braț pe Liliane, se îndreaptă spre masa centrală, așezată sub un candelabru fastuos. În drum, mângâie duios ananasul. Îi strigă lui Jean: — Jeane, te-ai înșelat: astăzi, asta e masa numărul 8. Jean are un schimb de priviri cu Robert, după care se apropie de masa centrală: — Vă rog să mă scuzați, domnule
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
contra contra, fără oprire. Până și-a înălțat capul chel și fața rasă, de consul roman. Nu vedea pe nimeni, n-avea timp de fleacuri. Transpirat și furios, n-avea timp de fleacuri. Cum de răsărise tocmai aici, de unde valizele fastuoase și costumația de rute internaționale? Hodoroaga se hurducă, hur ducă hur du că hur, ducă hur, pe cotitele cărări noroioase. Populația e adormită, învinsă, surdomută. Doar Domnia Sa fluieră și strigă și face tumbe. Între valizele cu scamatorii, atârnat de bara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tot mai adânc, iertați-mi vocabularul, onorată doamnă, știu ce spun, toate te trag în gheenă și-ți place și nu mai scapi, în Saecula Saeculorum, vecii vecilor, nu mai scapi, doar știți, doar cunoașteți fantastica peșteră Hymenland, hăul acela fastuos al reîntregirii. Despre procesul acela scârbos vreau să vă vorbesc, procesul din care Bombonel Marga m-a salvat, recunosc. Despre acea înscenare murdară mă simt dator să vă vorbesc. Sunteți prea prețioasă pentru mine, nu pot renunța la aceste ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
lângă fluviu, nu era cu nimic important. Așa că le-a împins până la scena din viitor, lângă arteziană, și a fost și șansa lor de viață până în prezent. Deocamdată. Cine știe ce va visa Regizorul? Care tinde întotdeauna spre simplitate, și nu spre fastuos. În simplitate există originalitatea, adevărul. Frumosul firesc. Urâtul spectaculos! mormăi Mioara. Se poate și aceasta, spuse cealaltă. Depinde cine privește și cine vede. Tu privești numai, Mioara! Nu vezi dincolo de aspectul static, ceea ce pare, nu și ceea ce este, apoi toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
lac În miniatură scânteia În lumina apusului de soare. Era lac, pentru că piscină nu se putea numi, era foarte Întins, numai malurile din marmură și aleile cu mozaic aminteau de piscină. Ieși din cameră, răsfoi câteva reviste turistice de pe holul fastuos și plimbându-se printre arbori și flori analiză totul prin prisma românului din Vaslui și fără să vrea făcu o paralelă dureroasă finalizată cu Întrebarea: Oare voi trăi să văd asemenea bogăție și frumusețe și-n Vaslui?! Tocmai se Întreba
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
A ajuns Într-un târziu la calea ferată pe care o traversează. În fine, zărește maghernița, momâie pleoștită, bortă sinistră În care va intra , după o zi de cerșit. -Scoală Ben, de câteva zile, Uniunea Europeană și-a deschis porțile ei fastuoase și pentru noi. Nu simți un fior În tărtăcuța ta care sună a gol? Trezește-te nesimțit ce ești! Ciupercă otrăvitoare, gândac de alimente, uscătură soioasă. Din șandramaua lui Ben se aude lătratul câinelui, lung, insistent. -Javra lui Ben o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
prindă. Într-un târziu, se aude o portieră trântită, rateurile unui motor și zgomotul mașinii care se Îndepărtează. Antoniu intră În magherniță, răsuflând ușurat. Cimitirul Străulești, se află la marginea orașului, și este un cimitir relativ nou, fără monumente funerare fastuoase, alei pavate, mărginite de pomi și de flori, sau bănci curate pe care să te așezi pentru a te reculege. O pădure de cruci, din lemn, unele Într-o paragină mută și mustrătoare, Îți atrage atenția, imediat ce intri În el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mișcă haotic. ar trebui să mă înspăimânt? ei spun că-mi văd fruntea boțită, eu văd doar musca. subit îmi amintesc să caut pânza păianjenului. oglinda mă înghite cu un plescăit satisfăcut, cad, cad, cad, și nu mă mai opresc. fastuoasă cădere, fără nici un regret. mă încredințez ei, ca și cum m-aș lăsa somnului. ca un iadeș ierburile s-au înnegrit toate în așteptarea urletului iernii, ca pe un mire îl așteaptă, înghițindu-și nerăbdarea. iarna, țepoasă ca o blană de lup
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
coloana cu sârg, sângele-mi decolorat să dea în pârg, lumea dănțuitoare mă îmbie, eu, sârguincioasă, mă strădui să fiu vie, în plumbul din mușchi bat ploi șfichiuite, nu pot să m-ascund, am reflexele-ncetinite, în venele mele un răsărit fastuos își varsă povara de vin spumos. stau și mă întreb de când a plânsului rădăcină coboară atât de adânc în turba străină. spaima e, cumva, cu trupul de iască sau renașterea ce stă să înflorească? cine sunt eu? cine sunt eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
pași rari distanța care o despărțea de receptor. Mersul ei mă încîntă mai mult decât un sonet shakespearean. Hotărât era o regină neîncoronată care-și purta majestatea simplu, firesc, fără ostentație. Iar preajma ei degaja o impresie de grandoare, de fastuos, proprie unei curți regale. Pe legea mea, mi-am spus, fata asta răspunde integral nevoii mele de trai pe picior mare. Cum se face că n-am remarcat-o până acum, deși împrejurările au adus-o în câmpul meu de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
apropierea noastră de care aflaseră dealtfel și prietenii casei. Așa că eram socotit pretendentul oficial la mâna ei. Am serbat logodna noastră în cercul restrâns al familiei și rudelor. După o lună s-a celebrat și căsătoria într-un cadru extrem de fastuos. Printre invitați erau mai mulți membri ai guvernului și însuși primul ministru. (Socrul meu avea relații foarte înalte.) Bineînțeles veniră și părinții mei, tata într-o dispoziție excelentă ― mama puțin cam tristă, nu știu ce avea. Cecilia, în rochia albă de mireasă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
doamnă. Plecasem spre autobuz când Ion Pop ne strigă, din urmă, că ni se deschide să vedem sala Operei din Odesa. Mulți nu vor să se întoarcă. Preferă să mai caște gura pe străzi. Sala Operei e de-a dreptul fastuoasă. Doamna devine aici contesă. Din umbra lojilor ornate cu nervuri aurite se aude, parcă, foșnet greu de mătăsuri vechi. După ce ies, mă izbește, însă, și mai tare amestecul de noblețe decrepită și de kitsch sovietic de pe străzile, pline de mâzgă
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de unde mă oprisem, buimac, din pragul porții uriașe de fier ruginit ce străjuia superba grădină a acestei instituții, am privit la ușa înaltă și neobișnuit de masivă a clădirii. Deasupra ei, la o înălțime nebănuită, trona lespedea ce anunța titulatura fastuoasă a locului printr-o gravură atât de adâncă, încât mai mult ca sigur fusese nevoie de brațele unui bărbat destul de puternic pentru a o ciopli și șlefui atât de minunat. „Uniunea Scriitorilor din Jackson City”... cam acesta fu ultimul gând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
explicativ sau dezvăluitor al ambelor mâini își dădu jos capotul. Sunt cărți în care oferi mai mult decât altele. — Și depinde cât de mult vrei să oferi, John. Acum îngenunche, îndreptându-și spatele și i-am putut vedea tot decorul fastuos - pantofii lungi și ascuțiți, ciorapii plasă, tocul argintiu ca de revolver al chiloților, sutienul cu bretele duble. Capotul i-a alunecat de pe umeri. — Sunt cărți care se mișcă o dată cu timpul, John. Și cu toate astea, mai poți face încă artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Jan se ridică și îl Întâmpină bucuros că un musafir drag îi pășea peste prag, mai ales că în ultima perioadă acesta dăduse din ce în ce mai rar pe la el. Nu-i reproșă îndelungata absență. Știa că Alex se pregătește pentru predarea unei fastuoase clădiri, destinată a fi Banca Agricolă a urbei și, trecând peste tentația de a-i face reproșuri, îi ură bun venit. - Iată că vine și muntele la Mahomed, glumi el. - Bună, Jane! Nu știam că te-ai convertit la islamism
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
despre fostul Ministru al educației în timpul războiului. Toată lumea deținuților politici știa de condamnarea la 10 ani muncă silnică a marelui filosof. Și-l imaginează în temnița de la Aiud, unde realmente se afla, și parcă-i vede comportamentul magistral și desfășurarea fastuoasă a conferințelor ”fără solemnități căutate, în același timp un veritabil curs de filosofie” . Papadima ne spune că numai Dumnezeu l-a ferit pe el de Aiud, dar toți deținuții aiudeni pe care i-a întâlnit, i-au vorbit “la modul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
are o fiică. Te vei căsători cu ea. Pe când rostea cuvintele acestea, se simți ușurat că reușise să arunce în mijlocul acelei haite de lupi o oaie grasă. Gajus rămase împietrit de uimire. Apoi se gândi că nu aranjezi o căsătorie fastuoasă pentru cineva care trebuie să moară. În trupul lui, viața se redeșteptă. Tiberius îl privea cu ochii înroșiți, întredeschiși, urmărindu-i reacțiile. Era un vicleșug mai vechi; îi surprindea pe interlocutori fără apărare în primele secunde. Încercând să înțeleagă ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
comprehensiuni lovinesciene și universitare critice, Iacobescu a însemnat o rază rară și multicoloră, vibrînd departe de mănunchiul greoi de o barbară și împrumutată strălucire al talentelor mediocre. Versurile de visător ale lui Iacobescu au stat pentru prima oară alături de sonoritatea fastuoasă și ciudată a cadențelor lui Minulescu. Era pe vremea cînd ieșea Insula (...) purificatoare și insecticidă” (Facla, an IV, nr. 14, 18 octombrie 1913). Aceeași poziție, cu o notă de sarcasm în plus, într-un articol despre volumul De vorbă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
miere. Era o singură deosebire: albinele trebuie să iasă, ele, în natură, să-și caute florile, să se încarce de bunătățile pământului, pe care, ulterior, să le aducă și să le depoziteze, spre desfătarea stupului. Pe când, coafezele, primeau clientele în fastuosul salon, le invitau respectuos și cu eleganță să ia loc pe fotoliile de rezervă, în timp, ce, clientele mai vechi, ori, hai să zic, mai grăbite, erau servite, erau înfrumusețate, vopsindu-li-se părul, ori, numai, schimbându-i înfățișarea, scoțându
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
a dat un semnal clar: bă nenorociților, bă români neisprăviți, ce este așa de greu să înțelegeți? De acum suntem un stat mafiot, și nu mai încercați dracului să vă opuneți. Iar de după gardurile înalte din fier forjat, din palatele fastuoase, păzite de câini și bodyguarzi, se aude în surdină corul marilor mafioți români, cântând celebra melodie, „Poliția și justiția, e cu noi”. Și totuși, cine este vinovat de starea aceasta în care am ajuns? Oare cine va mai face vreodată
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
trecut numeroase dealuri când am ajuns în fața unui castel enorm. Tu ești prinț? Da. Îmi pare rău că nu ți-am spus mai devreme, dar păreai o tânără atât de interesantă încât nu vroiam să te sperii cu prezentarea mea fastuoasă. Sper să mă poți ierta. Presupun că nu poți fi supărată pe un prinț, nu? i am răspuns zâmbind. A înțeles că nu eram supărată pe el, după care s-a oferit să îmi prezinte castelul său. Nu mă grăbeam
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
dator să adauge. Repete idiotule! strigă Dante. Anunță-mă, fecior de curvă, sau diseară o să dormi la Stinche. Omul se uită la el așa cum te uiți la un nebun. Apoi păru să Își dea seama, În sfârșit, de straiele lui fastuoase. Zăbovi cu privirea peste Însemnele prioratului, În timp ce unul dintre străjeri se apleca să Îi șoptească ceva la ureche. Poate că Îl recunoscuse, ori poate că observase escorta de polițai aliniați la intrare. Acum, omul era perplex, dar Încă nu părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
rând în faptul că li se oferea celor care locuiau aici un mare volum de aer în ciuda suprafeței reduse. Încăperile, neobișnuit de înalte și împodobite cu ferestre superbe, fuseseră, fără îndoială, destinate, dacă judecai după proporțiile lor mărețe, unor recepții fastuoase. Dar necesitățile aglomerării urbane și renta imobiliară îi constrânseseră pe proprietarii succesivi să despartă camerele prea mari prin niște pereți subțiri și să înmulțească astfel boxele pe care le închiriau la prețuri piperate turmei lor de locatari. Lucrul nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
masiv, robustă ca puntea unei corăbii care aștepta doar vremea potrivită ca să se desprindă de casă și să plutească apoi În voie peste singurele vii din regiune plantate cu viță nobilă, din belșug stropită cu piatră vânătă. Era o imagine fastuoasă, recunoscu Terente Marcovici, abia ieșit de sub vraja unei emisiuni cu Iosif Sava, În stilul maestrului, mai exact, dar care cerea mici schimbări: va fi vorba de un iaht de mărime medie, fără pânze, cu un motor Yamaha destul de puternic. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bune coșuri pentru hainele lui, a unor sandale care să reziste și a unei cutii perfecte în care să-și țină instrumentele. A tocmit un sculptor care să-i facă o plăcuță pentru amestecat cernelurile. Nakht-re a plănuit un banchet fastuos în cinstea plecării lui Re-mose și i-a dăruit un set de instrumente foarte prețios. Ochii lui Re-mose se măriseră de bucurie la gândul că pleca în lume și vorbea despre călătoria lui ori de câte ori stăteam împreună. Eu priveam pregătirile de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]