73,127 matches
-
timidității), Letiția Branea provine dintr-o familie marginalizată, marcată de greșeli istorice asupra cărora eroina nu stăruie pentru că "nu mă interesa povestea asta încurcată și n-o pricepeam". Cum părinții sînt separați, iar tatăl este închis din neclare motive politice, fata trăiește alături de mamă ("cea dintotdeauna oropsită în neînțelegere și sacrificiu") și de fratele acesteia, unchiul Ion, "profesorul cel mai bun și cel mai lipsit de drepturi din școală" a cărui viață e construită, cehovian, ca un lung șir de renunțări
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
sine "vocea înțepătoare a mamei" sau "așteptarea, veșnic amînată" a unchiului. Dar nu asemănările o atrag pe eroină; dimpotrivă, preocuparea ei este să fie altfel și, pentru o vreme, treptele creșterii sale sînt făcute din negații. încă de la începutul pubertății, fata se revoltă pentru că " Nu vreau să mă fac femeie ca voi!", află apoi că nu se recunoaște nici în numele ei, nici în propriul corp, după cum, mai tîrziu, presimte că iubitul ei trebuia "să nu semene cu nici unul din prietenii" colegelor
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
morții neașteptate a unchiului Ion, moment din care multe dintre neliniștile obscure de pînă acum sînt înlocuite de tonul tare al suferinței. Afînată de durere ("el îmi dăruise durere", "avusesem nevoie de moartea lui ca totul să fie altfel", înțelege fata), viața Letiției cîștigă în acuitate și în îndrăzneală, experiența cea mai însemnată pe care o străbate fiind cea erotică. Așteptată cu teamă și emoție, anticipată (hiperbolic) de discuțiile purtate cu colegele de cameră (dar și de biografiile lor contorsionate care
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
îndrăzneală, experiența cea mai însemnată pe care o străbate fiind cea erotică. Așteptată cu teamă și emoție, anticipată (hiperbolic) de discuțiile purtate cu colegele de cameră (dar și de biografiile lor contorsionate care o fac să-și spună că între fete și băieți există "o penibilă vînătoare în care cine vîna pe cine?"), prima noapte de dragoste îi aduce o cunoaștere mai curînd dezamăgitoare: "Alături era trupul meu pe care aș fi vrut să-l uit, o coajă năclăită și rușinoasă
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
a tăcerii de aici, de pe terasă - și nici nu mai e nevoie să-și spună că nu-și mai aduce aminte cum era fața ei. am avut în copilărie o poveste cu chipuri și unul din chipurile acelea era o fată fără făptură și se numea sylvia - și în jurul meu era o lumină, căldură, și o formă nelămurită - aceea era fantoma - rânduri răslețe mi-au mai rămas povestind despre sylvia și fantoma - sylvia râdea uneori, și risipea în fum de țigară
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]
-
zbatul rochiei dinspre briză, și se așează în unghiul din spate; îi mai văd. Și se fac nevăzuți. ÎN PIA}A SAN MARCO Porumbei în Piața San Marco. Porumb iei, și te joci în rime cu ei. Vino la mine, fată ochioasă, toată inele, asediată de-un pui de lele de bărbătuș numai coamă învâlvorată - stau tolănit pe istrica piatră pe unde, tocmai, a trecut Othello, fatal marcat, în pumni c-un pumnal și înciudat că-n Bazilică, vorba ceea, le-
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
dacă desființăm înțelesul cuvintelor ce urmează binecunoscutului "La un semn", murmurînd "deschisă-i calea și se-apropie de cort", putem percepe linia aceluiași suport auditiv). "Farmecul" legănării eminesciene reînvie acolo unde te aștepți mai puțin. Și tot la Dimov, o fată își sărută iubitul, mîngîindu-l "cu degete reci". Gellu Naum construiește un vers extrem de complex: "Trestia plină de sunete crește printre celelalte într-o capcană inversă", care se cere interpretat în manieră clasică. Dacă începutul are un cert contur eminescian de
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
să-i povestească celuilalt o veche fabulă rusească. E vorba de o vacă păscând la poala unui munte magnific, pe malul unui fluviu majestuos. Ierbivora scrutează din când în când muntele, care o plictisește, nu mai puțin decât apa. O fată e scandalizată de aerul obtuz al vacii. Concluzia: "dacă vreți să scrieți poeme pentru a seduce fetele, s-ar putea să aveți succes. Dar vaca va fi mult mai exigentă..." Fabula narată de cultivatul și subtilul Ilya Grigorievici este, de
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
munte magnific, pe malul unui fluviu majestuos. Ierbivora scrutează din când în când muntele, care o plictisește, nu mai puțin decât apa. O fată e scandalizată de aerul obtuz al vacii. Concluzia: "dacă vreți să scrieți poeme pentru a seduce fetele, s-ar putea să aveți succes. Dar vaca va fi mult mai exigentă..." Fabula narată de cultivatul și subtilul Ilya Grigorievici este, de data asta, de un humor tropăitor și demonstrativ, de kolhoz veselindu-se sub veghea Puterii... Cu nu
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
începând cu Mama, apărut în 1905, primul roman realist-socialist avant la lettre). Interesantă este replica finală a scriitorului sovietic, când poetul-gazetar se scuză de a-l fi obosit cu întrebările sale: Îmi place uneori să vorbesc despre poezie cu tinere fete ca dumneavoastră". Cinicul și dezabuzatul Ilya Grigorievici nu putea să sublinieze mai clar bunacredința naivă a celuilalt... "Dumirit" asupra prăpastiei dintre iluziile sale din tinerețe și realitatea comunismului la putere, Miron Radu Paraschivescu și-a fixat o linie de conduită
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
și-mi spuneai povestea hamalului genghiz și a frumoasei spălătorese tu erai eu eu eram tu nășteam cu schimbul mai toarnă puțin lapte pe mamelonul ăsta să crească să se mîntuiască la tine mă gîndesc ferugan și la planeta cu fete de gumă mă gîndesc la palatul buckingam cînd se schimbă garda și la petecul de astrahan negru din manșonul mamei cu care-ți acopăr gura ferugan cam asta e tot ce bine luna peste primărie trece cu tovarăși zece unde
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
o mărgică albastră din gîtlejul cocoșului toată noaptea înotase în sucuri acre și dulci și-acum pleca împreună cu betoniera în autobuzul 503 la casa scînteii bună dimineața primăvară! și ei prietenii cu șepci cu pulovăre cu saxofoane călăreau acum pe fete murdare sub umbrare de hîrtie tipărită petalele soarelui se zbîrceau și cădeau pe caldarîm bum! dincolo era o olandă în cutii de tutun era un miros de bărbat cu mustață tata îi cînta mamei la vioară sonata kreutzer și ea
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
apar la ore fixe cînd unele cînd altele în cerc acolo în turnul cu ceas din cetate cum se-așează pielița asta tulbure pe ochi cum se'nțepenește zăvorul gîtului cum scîrție limba cum se' ncheagă sîngele ca maioneza și fata din camera cealaltă spune: ciocîrlia a fost nu privighetoarea în balconul de vizavi fîlfîie un steag mama mare își încrețea bretonul cu fierul de coafat și deodată linia zigzagată se'ntinde pe monitor și rămîne dreaptă
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
este el azi: îmbătrînește, curînd nu se va opune, va fi o tristețe să-l înving, nu mai poate fi vorba de un război, s-a oprit o femeie lîngă mine, nu știa că îl poartă, cerea ceva de la o fată, la un magazin, au fost momente din acelea de viață grăbită, viață ce ucide fără să știe, era grăbit și el, a comandat repede și s-a dus în mulțime Să-ți fie scîrbă să ucizi ceea ce te ucide, dar
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
din palat. Mă simțeam ca un sac îndesat de munții de bucate, de băutură, ba chiar rușinat. Dar înălțimile lor m-au scos din încurcătură. Cu două degete-n gură, au vărsat pe covoarele de Siraz. în straie de }arigrad, fetele din casă au strîns zmerite covoarele și de pe masă, au cădelnițat din cățuie cu smirnă, rumeguș de santal și tămîie, peste domneasca vărsătură ca peste-o sfîntă cuminecătură. A doua zi, în zori, ca ologii, apucat de subsiori, am fost
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
early closed, avidă de experiențe pasagere, care se vor totuși profunde, după modelul impus în epocă de Eliade și Vulcănescu. Dar, pe lîngă un soi de "trăirism", afară de filozofia delicată a "fanării", în maniera lui Proust, cel din La umbra fetelor în floare, itinerariul în patru episoade al lui Ștefan Valeriu, destul de întortocheat și șovăielnic, e făcut din neliniști, care-l împing pe erou să dea roată unor adevăruri aflate din fărîme. Cartea aceasta, scrisă cu o simplitate care te pune
Case de vacanță by Simona Vasilache () [Corola-journal/Imaginative/12354_a_13679]
-
se întretaie cu ariditatea notației sumare din "pastelul citadin": "Pretutindeni zidurile, porțile și ferestrele (...) / piețele de asfalt și statui răsfrînte în oglinda lor neagră" (Rechizitoriu), mergînd pînă la hieratica picturii naive din goblenuri: În curtea de culoarea mării rîde o fată slută / și vîntul îi prinde rochia în scaieți și cucută. / Aerul e sărat și foarte vechi gardul pe unde / cîte o vită de var murdar pătrunde." (Ioana). Oricît de deconcertante prin lipsa unității, poeziile lui Ion Vinea păstrează în construcția
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
podul casei am descoperit o mulțime de monezi ecvestre jurnalul de călătorie al bunicului. Caii proaspăt potcoviți tropoteau peste fosile de coleoptere, îmbâcsite de praf de pușcă veșmintele lui de ofițer de infanterie. Soldații virili se lăfăiau în budoare cu fetele de la Moulin Rouge. Pe pieptul lor dezgolit atârnau decorații coclite. I-am zis atunci într-o doară: Iată podul istoriei. Și am auzit deodată zgomotul șampaniilor revărsându-se peste amintiri. Eram totuși singur. Doar armurile lor zăngăneau prelung lăsând pe
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
mi s-a părut) , c-un păr roșu, cîrlionțat, tăiat de jeturile de lapte muls într-o căldare de lemn... Dar cazanele cu magiun, puse pe pirostrii, fumegînd! Îmi plăceau cum bolboroseau, cum făceau clăbuci. Lîngă ele o așteptam pe fata dascălului,Veta, să-mi aducă o carte de povești. Era mai mare ca mine. Avea sîni! O iubeam. De fapt, o iubeam și pe Cecilia, fata directorului școlii, care venea doar în vacanță acasă. Era la liceu, nu se uita
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
pirostrii, fumegînd! Îmi plăceau cum bolboroseau, cum făceau clăbuci. Lîngă ele o așteptam pe fata dascălului,Veta, să-mi aducă o carte de povești. Era mai mare ca mine. Avea sîni! O iubeam. De fapt, o iubeam și pe Cecilia, fata directorului școlii, care venea doar în vacanță acasă. Era la liceu, nu se uita la mine, cînd treceam prin fața casei ei deveneam cel mai fericit om din lume. Dacă mă gîndesc bine, o iubeam și pe Ada, o fetiță de
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
vie, un teatru de monologuri, dialoguri, coruri cu un debit de adevăr copleșitor. Ideea inedită ar fi că, în abisul care ne separă de semeni, dorința brută poate arunca punți fragile de cuvinte. Căci studenta Andreea își cîștigă existența ca "fată fierbinte" la o firmă de linii erotice. Acest mediu "profesional" adus, după știința mea, pentru prima oară într-un roman românesc, îi prilejuiește tinerei autoare un pariu dificil, cîștigat cu brio: reprezentarea obscenă, scabroasă uneori a relațiilor sexuale e pusă
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
poartă cu sine amintirea tatălui mort, a copilăriei ceaușiste, a bunicilor țărani, e indignată și scîrbită de politica din tranziție. Schizofrenia între salariata plătită pentru a ține cît mai mult la telefon apelantul, spunîndu-i ceea ce vrea el să audă și fata îndrăgostită, vorbind în gînd cu fantasmaticul iubit, sau studenta meditînd la tipologia înjurăturilor și scriind poeme e atenuată de un mare interes pentru oameni, pentru adevărurile lor mărunte, de compasiune și umor. Linia erotică devine în romanul Ioanei Bradea o
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
României de azi, iar fluxul circulației limbajului în organismul plin de toxine care e țara are o autenticitate uluitoare. Sînt pagini antologice, unele brutale și sumbre, altele pline de căldură umană dintr-o comedie a limbajului oral și scris (căci "fetele fierbinți" primesc și scrisori de la fidelii lor) care ar merita studiate de lingviști, psihanaliști, sociologi. Cei care sună la telefoanele erotice - adolescenți, maturi singuratici, nebuni, timizi, mitomani, copii, băieți de cartier, intelectuali complexați, brute, funcționari onorabili sau portari de noapte
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
și al "noii dezordini amoroase", pentru a descoperi că ele sînt doar o proporție din acest roman complex: de dragoste, social, psihologic. Da, Ioana Bradea se apropie adesea de granița pornografiei, dar se salvează mereu prin atașantul personaj narator, o fată normal-teribilistă, ușor romanțioasă, cu umor adesea exasperat, lucidă și bună, amară și dulce, căreia îi pasă nu doar de sine ci și de tot ce e în jur. Am citit în urmă cu un an Viața sexuală a Catherinei M.
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
urmă de sentimente, mi s-a părut un caz clinic plicticos, iar cartea - o pornografie neinteresantă literar, scîrboasă de-a dreptul. La Ioana Bradea, ritualul sexual nu e doar rut, limba deșucheată e cea "de serviciu", a "prostituției vocale", altfel fata Andreea are un suflet generos, avid de iubire o sensibilitate lirică și o minte ascuțită, dibuind după "comuniunea de care scria Evola". Am întîlnit-o o singură dată pe cea care semnează Ioana Bradea, anul acesta la Bookarest, cînd mi-a
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]