1,251 matches
-
orice altceva, în funcție de refuzul, într-un prim moment, al realului opresiv, al „legilor cunoscute” („creatorul adevărat și nou sfărâmă cu târnăcopul temperamentului său legile cunoscute” - scria deja poetul „constructivist”) și al limbajului perpetuat prin tradiție („gramatical”, „logic” etc.). „Sângerarea imaginației fecunde” - despre care se vorbea în articolul Tudor Arghezi - fierar al cuvântului, - apărea drept rezultatul unei asemenea înfruntări a lumii încremenite în formule și convenții. Sub acest unghi, apelul la imaginar e semnul unei rupturi. E elocvent, bunăoară, faptul că și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Să vă arunc în sângele cărnii tăciunii sfârâitori ai stelelor Să vă învăț să prindeți în lațul privirii bivolii opintiți ai nopții Să înțelegeți dansul visului pe o frânghie de viscol Să vă treziți din lene pentru foamea și setea fecundă Să recunoașteți misterul care juca o horă fantastică peste pleoapele voastre închise. E aici o „pedagogie lirică” tipic avangardistă, vizând cultivarea disponibilității revelatorii a ființei, zguduirea inerțiilor, dinamizarea sensibilității în sensul participării la miracolul cosmic („Cu-o ancoră de sunet
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de lume, prin transfigurarea semantică a luminii în lume, căci în limba noastră cuvântul lume vine din latinescul lumen, care înseamnă lumină. Demersul gândirii Părintelui Stăniloae seamănă aici izbitor cu al filosofării lui Constantin Noica, dovedindu-se, astfel, cât de fecundă e calea deschisă de autorul Devenirii întru ființă, cale, altminteri, intuită, la noi, încă de Eminescu, iar în filosofia europeană de Heidegger. Mișcarea în lume nu dovedește că lumea e în sine, cum ne asigură filosofii hazardului, făcând casă bună
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
puteau ști cum se va numi noua mentalitate, însă acum noi suntem în măsură să-i spunem transmodernism. Desigur, în ultimele decenii și-au epuizat energiile și alte "modernisme", nu doar cel numit postmodernism. Totuși, cea mai remarcabilă și mai fecundă tendință a secolului al XX-lea a fost și va rămâne modernismul, care nu a rupt legătura cu tradiția precum diversele avangarde. Înainte, însă, de a trece la "biografia" abia înfiripată a transmodernismului, se cuvine a le inventaria și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cea de-a doua ediție a volumului (2003) își așază proiectul sub o întreită influență (a lingvisticii textului, fundamentată de Eugen Coșeriu, a semiozei lui Ch. S. Peirce și a dialogismului lui Mihail Bahtin), V. nu ezită să deschidă uneori fecunde dialoguri polemice cu vocile de autoritate, semnificativă fiind, bunăoară, pledoaria privind reducerea relațiilor transtextuale propuse de Gérard Genette. Sub raport metodologic, principala miză o reprezintă legitimarea conceptului anunțat în titlu, care trimite la o „logică labirintică” a sensului textual, rezultată
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
repertorii de semne, singura în care comunicarea este posibilă. La prima vedere, extinderea și consistența (în valoare absolută) a repertoriului de semne atât al educatorilor, cât și al educabililor implicați în educația adulților promit o astfel de suprapunere generoasă și fecundă și, prin urmare, o consonanță comunicativă pe măsură, în comparație cu servituțile educației formale preadulte, pe toate nivelurile ei (unde repertoriul de semne al copilului/tânărului este incomparabil mai redus decât cel al educatorului adult care se vede obligat să localizeze partea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau mai ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori porțiuni ambigue și cu o slabă potență de semantizare din zona de graniță dintre „activ și pasiv
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
repertorii de semne, singura în care comunicarea este posibilă. La prima vedere, extinderea și consistența (în valoare absolută) a repertoriului de semne atât al educatorilor, cât și al educabililor implicați în educația adulților promit o astfel de suprapunere generoasă și fecundă și, prin urmare, o consonanță comunicativă pe măsură, în comparație cu servituțile educației formale preadulte, pe toate nivelurile ei (unde repertoriul de semne al copilului/tânărului este incomparabil mai redus decât cel al educatorului adult care se vede obligat să localizeze partea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau mai ales cele ale cursanților adulți, între ei, nu asigură însă, de la sine, eficiența actelor comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori porțiuni ambigue și cu o slabă potență de semantizare din zona de graniță dintre „activ și pasiv
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din TransilvaniaPRIVATE Tendința de integrare În ritmul cultural occidental, modernizarea societății și culturii românești În intervalul dintre sfârșitul secolului al XVIII-lea și mijlocul celui următor s-au manifestat printr-o largă deschidere spre lume, printr-un proces de asimilare fecundă a valorilor universale. Chiar și celălalt fenomen capital ce marca geneza spiritului modern În societatea românească, anume afirmarea specificității și identității naționale, se cristalizează tot prin dialogul spiritual cu celălalt, prin raportarea la valorile culturale ale acestuia, În funcție de care se
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
experiențe care s-au făcut și pe plan mondial și în țara noastră au dovedit posibilitatea copilului de 6 ani de a asimila matematica în manieră modernă. Andre Revuz, matematician francez, arată că: „experiența dovedește zilnic că introducerea unor noțiuni fecunde este cu atât mai ușoară și mai rodnică cu cât ea se face mai din timp”. De aceea „de la primul contact cu o noțiune trebuie s-o prezentăm în adevărata ei lumină și nu sub un aspect care s-o
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
el dă măsura personalității și a capacităților definitorii, exprimînd critic (conștientizare, evaluare) prin prisma experiențelor încercate. Capacitatea de a traduce aceste rațiuni potrivit propriei originalități, propriului chip spiritual, a propriei personalități, adică în mod creativ, încoronînd existența lumii prin act fecund, în sens de împlinire. În actul pro-creării, fiziologicul se metamorfozează unificându-se într-un limbaj al conștiinței cu subconștientul, stimulând acel punct G, care declanșează senzația împlinirii sau finalizării complete, rotunde, fără rest. Analog, în ograda Colegiului, există un G
PUNCTUL “G” DIN OGRADA LU' BÃNCILÃ LA PA$ SPR€ (PRIN) IOROPA. In: Apogeul by Ovidiu Ciumașu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1814]
-
aici și acum, problemele mari naționale În jurul cărora gravitează toate conștiințele românești. În bărbatul matur de astăzi, disciplina gîndirii se substituie elanului tinereții și versurile și argumentele pornesc, domnilor, din același substrat: unele au fost flori splendide, altele sînt semințe fecunde. În Împrejurările care au urmat războiului, păcii și reîntregirii, Octavian Goga a văzut limpede conflictele fatal legate de trecut. Atitudinea lui a părut, la un moment dat, violentă. Evenimentele care s-au desfășurat, agravate de criza europeană și amenințări anarhice
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
domeniul visului irealizabil. Sunt elevi cu idei fanteziste, nerealiste, catalogați drept visători. H. Tipul combinativ-critic. La acești elevi imaginația și gândirea critică se găsesc în echilibru. Imaginația este neîngrădită, pentru ca apoi să fie supusă cenzurii rațiunii. Asemenea elevi au idei fecunde, realiste, noi, și originale. I. Tipul combinativ-hipercritic. La un asemenea tip de elev, funcția critică se realizează în exces. Fantezia și inteligența lui pot produce idei noi și originale, dar majoritatea lor sunt „ucise” printr-o critică excesiv de virulentă, deci
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
la fluxul dinamicilor din pictură și din cercetarea ei, într-o anume descendență a romantismului filosofic promovat de Karl Marx, Georg Simmel, Max Weber, Herbert Mead sau Walter Benjamin care considerau, fiecare în felul lor, că lumea este atât de fecundă încât teoriile nu reușesc s-o exprime decât parțial. Metoda poate fi gândită ceva mai liber, mai elastic și mai puțin convențional, valorificând intuițiile unor gânditori poststructuraliști ca Foucault, Deleuze sau Derrida care, folosind metafora fluxului, arată că lumea nu
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
că nu e dincolo de asemenea exigențe cine afirmă că “afară de fântâni scuturate de orice dubii nu există nici o autoritate în istorie și cu atât mai puțin nici o nefailibilitate”. Dimpotrivă, principiile formulate de Hasdeu recomandă un spirit critic activ și fecund, fără de care nu s-ar putea înțelege școala ce se revendică tocmai de la acest spirit, deși polemiza tocmai cu autorul Istoriei critice. Hasdeu s-a lovit de lipsa informației și a încercat să rezolve prin cercetări proprii de arhivă și
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
faptul că nu e dincolo de asemenea exigențe cine afirmă că afară de fântâni scuturate de orice dubii nu există nici o autoritate în istorie și cu atât mai puțin nici o nefailibilitate. Dimpotrivă, principiile formulate de Hasdeu recomandă un spirit critic activ și fecund, fără de care nu s-ar putea înțelege școala ce se revendică tocmai de la acest spirit, deși polemiza tocmai cu autorul Istoriei critice. Hasdeu s-a lovit de lipsa informației și a încercat să rezolve prin cercetări proprii de arhivă și
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
participării lor la activitățile instructiv-educative. Deci adaptarea școlară nu poate fi realizată în condițiile unui climat oportun de disciplină, care exprimă respectarea cerințelor învățământului și regulilor de conduită în clasă, în școală și în mediul extrașcolar în vederea realizării ordonate și fecunde a activității școlare. În condițiile unei atmosfere prielnice copilul își desfășoară activitatea la nivelul maxim al posibilităților sale. În situații contrare în cercul vicios al inadaptării la viața grupului, la activitatea școlară. 3.2 . Factori intrinseci ai adaptării școlare Factorii
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
crea, de a se afirma. Copilul trăiește din plin, pe plan afectiv, tot ce-I place mai mult ca formă, culoare, mișcare; pe acest fond afectiv bogat și sincer exprimat, copilul se manifestă ca un participant active, ca un character fecund, în stare să realizeze tot ceea ce gândește. Pictura constituie o activitate prin care jucându-se, copiii ne dau posibilitatea să constatăm modul cum văd, cum înțeleg lumea, ce i-a impresionat mai mult din multitudinea de aspecte care le-au
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
Kosmologie des Krates von Pergamon, München, 1936, pp. 88-89.</ref>, dincolo de care începea regiunea Tartarului, cu straturile sale de aer dens, rece și stăpânit de întuneric. În celălalt loc homeric menționat, Hera se adresează Afroditei: „Mă duc până la hotarele pământului fecund (peirata gaies), să l văd pe Okeanos, tatăl zeilor...“ Aici, Oceanul, deci fluviul care în viziunea homerică înconjura pământul și care, ca element al umedului, este o arche a neamului zeiesc (și astfel a întregului univers)<ref id=”1”>Ibid.
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
cămătari, borfași, etc.). Jupiter - temperat și amical, îi inspiră pe adevărații înțelepți, filosofi, călători și agricultori. Marte - uscat și arzător, conduce soarta soldaților, a medicilor și a tuturor celor ce se ocupă cu fierul sau focul (forjori, lăcătuși, bucătari). Venus - fecundă și binevoitoare, ocrotește căsătoriile, amorul și pe toți vânzătorii de modă sau de lux (bijutieri, coafori, muzicanți, moașe, croitori). Mercur - nestatornic și alternant, domină geometrii, astrologii și în general oamenii de știință sau pe artiști. Mai erau făcute analogii între
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a unor forțe divine, egale ca putere între ele, manifestări exterioare și sensibile ale lui Ilu (dublate fiecare de câte o femelă); Anu (apa, zeul pește ) = haosul, materia necreată, timp și spațiu; Nuah - focul = inteligența ce însuflețește materia și oface fecundă; Bel sau Baal - pământul = demiurgul care ordonează materia și inteligența, creeînd lumea organizată. Urma o a doua triadă, a unor zei vizibili: Sin, fiul lui Bel, zeul Lună (secera luminoasă a cornului lunar era privită ca simbolul vieții, iar partea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
adecvate pentru studiul tranziției care să se preteze la determinări experimentale cantitative; - găsirea aspectelor celor mai revelatoare din totalitaea informațiilor obținute pe cale experimentală care să permită definirea parametrului de ordine cât și studiul sistemului prin zona critică. O noțiune mai fecundă a fost introdusă de Landau care a observat că trecerea de la o fază la alta “calitativ diferită „ este însoțită de o schimbare de simetrie. Acestei schimbări de simetrie, Landau îi asociază noțiunea de parametru de ordine, cu caracter extensiv, nul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
adecvate pentru studiul tranziției care să se preteze la determinări experimentale cantitative; - găsirea aspectelor celor mai revelatoare din totalitaea informațiilor obținute pe cale experimentală care să permită definirea parametrului de ordine cât și studiul sistemului prin zona critică. O noțiune mai fecundă a fost introdusă de Landau care a observat că trecerea de la o fază la alta “calitativ diferită „ este însoțită de o schimbare de simetrie. Acestei schimbări de simetrie, Landau îi asociază noțiunea de parametru de ordine, cu caracter extensiv, nul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
similitudinilor dintre ele ia forme destul de numeroase - de la discursul semiotic la analizele de retorică a imaginii vizuale -, în cultura și critica românească, fie că e vorba de critică literară sau critică de artă, subiectul acesta nu este, în plan teoretic, fecund. În esență, se conturează câteva particularități ale reflecției românești asupra dialogului dintre literatură și artă. O primă constatare ce se impune rezidă în faptul că în perioada menționată nu există niciun studiu românesc care să fi promovat o teorie originală
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]