2,230 matches
-
de durere după cel mort; dar beau totuși vin și bere”44. Dacă reducem proporțiile și eliminăm „specificitățile” monarhice, obținem, categoric, ceremonialul unei înmormântări boierești. Iată-l descris de abia pomenitul Niccolò Barsi, pentru care priveghiul era acompaniat de sunetele feluritelor instrumente muzicale[?!]: „ei obișnuiesc să-l țină în casă timp de trei zile, mai ales dacă vremea este rece și este iarnă. în aceste trei zile ei nu fac altceva decât că le dau mâncare săracilor și călătorilor, cântând mereu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
spun specialiștii) „hainele negre” nu au fost iubite, întâlnindu-se „ținuturi întregi unde, în afară de căciula sau pălăria neagră, nu se mai poartă nimic negru; iar dacă întâlnim această culoare în țesături pentru casă, ea alcătuiește numai câmpul pe care stau feluritele desene, colorate în diferite chipuri”132 - știau să vopsească („rețetele” adunate de cercetătorii evocați par a aparține, însă unui Timp Modern, dar probabil că lucrurile nu se schimbaseră prea mult în decursul secolelor), în negru. Vopseau firele - de lână, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
patrimoniul dotal (femeia își pierdea zestrea și „darurile cele denaîntea nuntei” doar dacă se despărțea de soț din vina ei - și pricina cea mai gravă era adulterul). însurându-l pe Ștefan, al doilea băiat al său, Constantin Brâncoveanu îi dădea felurite „scule” (atent evaluate), care, prin intermediul mirelui, erau daruri făcute miresei: inele („1 inel iar diamant roza, za taleri 1600”; actul nu uita nici giuvaerurile „date mai nainte”), gherdane, cercei, lefturi („1 left mai mare cu diamanturi roze și ceape cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Doamna Marica le-a văzut ori i-au fost comunicate), constatăm existența unor deosebiri în relatarea faptelor. Aș începe cu acea „Cuvântare adresată - de Voievod - fiilor săi înainte de moarte” (secvență pe care C. Giurescu o identifică drept adaos original în feluritele texte în care apare). Este limpede că aceste discursuri brâncovenești - cuvântarea evocată și cea adresată boierilor și lui Ștefan Cantacuzino înaintea plecării spre Istanbul - se aflau în circulație, într-o formă deja constituită. Altfel nu s-ar putea explica similitudinile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei, logofătul Pană Filipescu, i-a dăruit acestuia, după ce s-a recăsătorit cu „cinstitul dregător al domniei mele, jupân Bunea mare sluger”, un sălaș de țigani; Matei Basarab, istorisind cauza, i-l întărește pe 5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea unor rumâni fugiți (Alexandru Coconul o împuternicește pe Cheajna voiniceasa, „ce-au fost a jupân Cernicăi, ce-au fost mare dvornic”, „să fie volnică [...] să aib’ a-și strânge ai ei rumâni uri unde-i va găsi în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ajungând agă în 1640, moare curând după aceea -, vânzând lui Iordachi, ginerele ei, jumătate din satul Futileștii de Sus din ținutul Fălciu), moștenesc și dăruiesc (rudelor sau lăcașurilor de cult). Lista lor este foarte lungă. Sunt vândute - ziceam - cele mai felurite „mărfuri”. Cheajna vorniceasa vinde cojocarului Costandin un loc de casă în București și cumpără (Alexandru Coconul îi întărește achiziția printr-un hrisov datat 19 mai 1626), satul Mărăcineni, jumătate din Brănești și un sălaș de țigani (sălașul îl răscumpără, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
va avea ca principal țel slujirea optimă a intereselor comunității. în jurul lui - și, după 1663, în jurul văduvei Elina, s-a alcătuit marea familie a Cantacuzinilor din țara Românească, grup puternic ce a format nucleul „casei”, adică al „mulțimii” care contracta - din felurite pricini - raporturi de solidaritate cu grupul, cu „sâmburele” său reprezentat de bărbații Cantacuzini. Grupul familial, pictat în biserica de la Măgureni - o biserică de curte boierească, o biserică-paraclis - de Pârvu Mutu, cel ce a împodobit ctitoriile Cantacuzinilor, numără cincizeci și cinci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiicei sale (înșelată în văzul tuturor), ci, incomparabil mai mult, faptul că ginerele său (indiferent de credința pe care ar fi trebuit să i-o arate soției) se apucase să o ajute pe ibovnică să scape de sărăcie, transferându-i felurite bunuri: șase pogoane de pământ (pe care tot oamenii lui Dumitrache - martorii știu acest lucru - sădiseră viță de vie; locul plantat începuse a fi cunoscut chiar sub numele de „via Tudorei”), șase boi mari („au împărtășit-o și din vite
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
articulo mortis). Marcând dreptul văduvelor (aflate, în sfârșit, în posesia unei identități după „anonimatul” conjugal) de a dirija bunurile pe care le stăpâneau și de a-și împărți averea, testamentele - participând la păstrarea memoriei, transmițând un patrimoniu și precizând pozițiile feluriților membri ai grupului familial - ne lasă a observa un spor de sensibilitate față de clipa morții 521. Aceste acte (ce transmiteau ca moștenire valori importante - Stana, văduva stolnicului Deatco, își lăsa ocina surorii sale Maria și Voievodul Radu cel Mare îi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi înfige în inimă o cange cu trei dinți, îl sfâșie fără milă și-i târăște cu silnicie sufletul”605), „înfricoșătoarea moarte”, așa cum este pictată la Biserica din Fârtățești, înarmată cu o coasă (sau cum apare în alte biserici, purtând felurite instrumente ale tăierii - coasa, secera 606), nu aparțin unor programe de calmare, ci încearcă să-i stârnească pe privitori (neștiutori de carte, la fel ca ascultătorii predicilor) să-și pună întrebări și să se frământe. Cei ce aveau acces la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lucrurile, „subiecții” predicilor vor fi „categoriali”, „exponențiali”, iar discursurile se vor păstra la nivelul unei dezbateri foarte generale, singura capabilă, de altfel, să admită „concretizări”, să se acomodeze la niște situații precis definite. Dintre aceste „concretizări” nu lipsesc femeile - cu felurite „stări civile” („VI. Când moare fata de boiariu”;„VII. Când moare muiarea de cinste și înțeleaptă”; „Când moare de bun neam și cinstită cocoană”) și nici „oamenii singuri”, „bărbatul văduv” sau femeia rămasă fără soț („VIII. Când moare cineva care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
altminteri, Eliade ar fi știut În primul rând că Honigberger este un farmacist brașovean, că țara lui natală e Transilvania și abia apoi că memoriile sale cuprind episodul Haridas. Dna Zerlendi continuă: „Soțul meu a purtat o Întinsă corespondență cu feluriți medici și savanți care Îl cunoscuseră pe Honigberger, căci deși acesta murise În 1869, la Brașov, Întors de curând din ultima sa călătorie În India, mai trăiau Încă destui oameni care-l Întâlniseră. Unul din copiii lui ajunsese magistrat la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ochii, descoperă uimit continuitatea imaginilor și, treptat, se cufundă Într-un „spectacol uluitor” În care vede orice Își dorește. Abia acum aflăm, pentru că Îi Întâlnește uimita imagine a conștiinței În somn, cum o cheamă pe dna Zerlendi: Sofia. „Proiectarea conștiinței feluritelor persoane În timpul somnului” ne transportă dacă nu către secret, cel puțin către polul secret al atâtor zile de meditație. Apare acum și pragul de la care ceea ce Eliade lasă să se Înțeleagă că experimentase el Însuși În India nu mai e
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Transilvania. Honigberger a evoluat destins În climate Încordate. Modalitățile de a-i contempla biografia asiatică din punctul de vedere al naționalității Îl precedă. Cum spune Întâmplător Filstich, „(...) să răsfoiască, cei ce pot (...) pe Gürtler despre Începuturile lumii (...) și vor afla felurite lucruri bune de cercetat și judecat privind toate acestea”2. Am arătat mai demult 3 că impunătorul volum al lui Nikolaus Gürtler, Origines mundi ad modum historiae universalis (Amsterdam, 1708), este nu numai o sinteză istorică din care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1906), pe care S. însuși îl considera fără valoare, sunt strânse de autor din librării și distruse. O parte din texte va fi inclusă în cele două cărți care vor urma: Departe...(1914) și Viața (1916). Colaborează la reviste de felurite orientări: „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Luceafărul”, „Viața literară”, „Convorbiri critice”, „Falanga”, „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Universul literar”, „Insula”, „Seara” ș.a. A fost admis, în 1911, în Societatea Scriitorilor Români. Chiar din primele zile ale angajării României în conflagrația mondială, se înrolează voluntar
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
merita să fie recuperate. S. e un nostalgic, tânjind după timpurile de până mai ieri. Iubește Iașul vechi, cu aura lui aparte, și de aici îi vine râvna de a strânge cât mai multe mărturii despre „frumoasele vremuri trecute”. Întâmplări felurite, figuri dispărute („lumini stinse”), legende al căror ecou încă persistă. Câte o amintire personală se strecoară, cu modestie, în noianul de „reminiscențe de altădată”. E, în strădania scormonitorului, o pasiune ce nu se dispensează de rigoare. Îl indispun ambiguitățile și
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
convorbiriștii. Alte și alte chipuri sunt aduse în prim-plan, cu trăsăturile lor distincte, cu obiceiurile și cu pățaniile lor, cu poreclele care îi transformă, pe unii, în personaje. Sunt și secvențe aburite de tristețe, însă episoadele amuzante (farse, pozne, felurite năzbâtii) precumpănesc. E parcă o întrecere între șugubeți în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele, șarjele cordiale sau corozive (nu toate debordând de umor) înlănțuindu-se ca într-un „carnaval”. În înmănuncherea de medalioane Mușchetarii literaturii române
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
-i pe măsura gândirii lui teatrale efervescente. Într-o țară capitalistă - ca om de stânga, autorul are ce are cu burghezia ahtiată după îmbogățire -, o societate, Harmonia, își propune să perfecționeze rasa umană, izbăvind-o de „mamiferism”. Afacerea absoarbe, din felurite surse, fonduri grase. Utopia lui Novatorius, nepotul Președintelui societății, este o bazaconie grotescă: omul să se nască „din icre”. Șarjă social-politică, după cum se vede, cam groasă și nu chiar plină de haz. Batjocura stângistă a dramaturgului relevă și limitele ingeniozității
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
toți componenții mișcării iluministe ardelene au construit sinteze de istorie a românilor din toate ținuturile, considerați a fi unul și același popor, sau ale unor instituții ale lor, îndeosebi privind Biserica, și, concomitent, au întocmit gramatici ale limbii române și felurite dicționare. Prin scrierile istorice ei continuă eforturile de reconstituire a trecutului național, începând de la etnogeneză, depuse de cronicari, de Dimitrie Cantemir și de stolnicul Constantin Cantacuzino, îmbunătățind suportul documentar și, implicit, argumentația; pe tărâm lingvistic, Dimitrie Eustatievici, de pildă, a
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
puține, literare, discută, spre exemplu, modul cum Adolphe Stern a tradus Hamlet în limba română. După ce intră în redacție, Slavici înlocuiește vechea „Foiță”, dedicată traducerilor de foiletoane franceze, cu o „Parte literară”. Ziarul devine astfel mai viu, mai variat, abordând felurite aspecte ale mișcării culturale autohtone. Apar rubrici săptămânale de critică literară și dramatică, se fac recenzii, se dau informații și note bibliografice. Toate acestea, ca și comentariile referitoare la situația școlii românești sau la realitățile sociale din Transilvania îi aparțin
TIMPUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290177_a_291506]
-
cheamă?), Dimitrie Stelaru (Singurul cântec, Luptăm), Ion Caraion (Excursie prin inima popoarelor), Maria Banuș (Bucuria, Din adormita pădure, Marș), proze scurte de Artur Maria Arsene, cronici literare de Șerban Cioculescu, care scrie, între altele, despre Mihail Sadoveanu memorialist, comentarii critice felurite, de la cele despre literatura franceză contemporană aparținând lui N. Steinhardt (Memoriile lui André Maurois, Paul Morand între războaie, Georges Bernanos) și lui Silvian Iosifescu, la notele de istorie literară ale Verei Călin și ale lui Al. Piru, de la un articol
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
acasă la unul din ei. Bătrânii abordează fel și fel de subiecte, de la necazurile de zi cu zi (cozile, bolile, sărăcia etc.) la fenomene parapsihologice și la presupusa viață de după moarte, ponderea revenind însă comentariilor politice. Se emit păreri cu privire la feluritele anomalii din perioada anterioară evenimentelor din 1989: raționalizarea alimentelor, campania pentru „alimentare științifică”, măsurile aberante, precum aceea de a prezenta periodic la miliție mașina de scris, diferențele sociale scandaloase, instituite în numele „eticii și echității socialiste”. De la chestiuni concrete se ajunge
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
parizian, e destinată publicului francez (autorul a dat în 1997 o variantă în românește, însă inferioară originalului). Câteva chestiuni - identitatea (individual-biografică, cultural-etnică), limba maternă, puterile, limitele și șansele literaturii - sunt tratate sub semnul postmodernismului radical, cu un recurs masiv la felurite artificii textualiste. Sub titlul Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite (1993), Ț. și-a adunat cea mai mare parte a publicisticii postdecembriste, alături de câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține secvențe din jurnalul parizian (decembrie 1970 - decembrie
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
debutează sub genericul „Zigzag”, acoperind un conținut firav, dispersat în câteva rubrici, păstrate ca titulatură aproape fără modificări până la dispariția ziarului, dar mai ales ca semnatari, ceea ce presupune că aceștia erau angajați în redacție. Foarte multe anunțuri, știri și informații felurite - subsecvente structurii publicației - țin la curent cititorii cu șezătorile și conferințele ARLUS-ului din ciclul „Literatura rusă și cea sovietică din secolul XX” (Al. A. Philippide, Despre Cehov, Despre darul povestirii la scriitorii ruși, Zaharia Stancu, Despre marele poet sovietic
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
Veneția, Florența, Milano, Padova, Napoli, Arezzo, Perugia, Verona, Palermo, Catania, Siracuza ș.a., dar nu ezită să semnaleze și realități consternante sau aspecte violent contradictorii. Călătorul laudă și critică, fără trac, destăinuie satisfacții și dezamăgiri, entuziasme și revolte, se interesează de felurite comportamente umane, vrednice de admirație sau detestabile. Oricine citește La nord de noi înșine, de pildă, obține și cunoștințe noi referitoare la lumea rusă, baltică, scandinavă și nord-vest-europeană, se edifică temeinic asupra peisajului finlandez, lapon, norvegian, suedez, asupra tipurilor umane
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]