1,045 matches
-
dramatice. Ai putea pune un preț de o sută de galbeni pentru inventarea unui adjectiv nou, ce nar fi fost deja întrebuințat pentru Agata Bârsescu și nimenea n-ar câștiga premiul”. El o proclamă „îngeroaică” - „cuvânt nou care împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are.” (Victor Morariu „Agata Bârsescu și Bucovina” în revista FătFrumos nr.5/1936, Cernăuți) * „La Sentinela, condusă de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
tradition légendaire des Iraniens, Uppsala, 1918) alimentează câteva paradigme istorico-religioase: simbolismul centrului (Gayomart creat de Ohrmazd în centrul lumii - vezi Mitul eternei reîntoarceri, „Simbolismul Centrului”), miturile etiologice ale vegetației (din sămânța lui Gayomart, ucis violent, crește prima plantă cu parte femeiască și parte bărbătească - vezi „Ierburile de sub cruce”, RFR VI ș1939ț; „La Mandragore et les mythes de la naissance miraculeuse”, Zalmoxis III ș1942ț = Zalmoxis, pp. 377-404; Tratat, cap. 113) sau mitologia nașterii perechii umane primordiale. Eliade va relua aceste tematici dezvoltate în jurul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
fie pentru Vodă întârziere. Noemvrie 10." (alineat tăiat) Comisoaia Ilisafta sfătuiește pe o năcăjită de muiere părăsită de bărbat să nu deie moliftă la Sf. Mina, ci să se roage la Maica Precista, care mai degrabă o crede fiind parte femeiască; pe când Mina e bărbat și corb la corb nu scoate ochii. (alineat tăiat) Boieri la 1475 Comis Ilea Huru Stolnic Toma Paharnic Dajbog Postelnic Iuga Vistiernic Juga Ignatie Spătar Mihău Portar Sc. Șendrea Pârcălabi Hotin Vlaicu și Dunea Border fiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
imera celebi Caravansarai foc, sabie, robie! Sfântu Vasile: "umilința monahului să se arate întru toată a lui înfățișare, să umble nepieptănat și cu straiele mârșave." Șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări Să nu intre acolo cu nimic femeiesc harbaz zamuz! smochin Se închină la panaghia portetisa (fecioara deasupra porții de intrare) "Atos pământul lui Dumnezeu" dedicat sfintei Fecioare Atosul e guvernat de douăzeci de epistați care reprezintă cele 20 de mănăstiri. Cele mai importante: Lavra Iveron Vatopedi Kiliandari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Îmi trecea doamna Ileana./ Ea cum trece, cum mi-o aude,/ Cum mi-o aude, cum mi-o vede,/ Și din gură așa-mi grăia:/ - Ce cânți, Ileano, așa-ngânat,/ Tot ca viersul trăgănat,/ Și cu glasul haiducesc,/ Și cu viersul femeiesc” (Voineasa - Vâlcea). Drumurile profan și sacru sunt foarte clar delimitate în acest fragment, boierii parcurg un itinerar în contingent și nu au simțurile necesare pentru muzica din lumea mitului. Doamna, ca ipostază a maestrului inițiat, marcată prin reverență, înțelege instantaneu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
armoniei sacre: îngânarea notelor implică o interiorizare profundă, emisia lor venind direct din sufletul fetei. Redarea tărăgănată a liniilor melodice este proprie cântecelor doinite, de jale, ceea ce oferă o altă sugestie a suferinței rituale. Amestecul de glas haiducesc cu viers femeiesc dezvăluie intensitatea emisiei melodice caracterizată de o sensibilitate acută, tipică simțirii feminine. Conectarea imediată la cântecul sacru este redată la nivel morfologic de singurul verb la imperfectul indicativ, care rupe continuitatea prezentului istoric în care se mișcă boierii și introduce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se opune staticului caracterizat de țesutul și torsul care pot schimba „tot ce ține de soartă, de ritmurile vieții” prin puterea lor. În acest context, „vânătoarea (îndeletnicire bărbătească) are aceeași însemnătate în viața tribului ca și culesul plantelor sălbatice (îndeletnicire femeiască)”. Ambele scenarii valorifică ocupațiile istorice ale fiecărui sex pentru care caracteristicile ființei devin definitorii. Legătura osmotică cu pământul roditor conferă tinerelor știința intimă a plantelor, a momentului în care puterea lor taumaturgică și magică este în pârg. În colindele tip
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aici pentru o perioadă destul de limitată și în condiții de detașare, dar pentru unele chestiuni simple vă pot fi de folos, în cei aproape douăzeci de ani de conviețuire, am învățat câte ceva. A, nu, noi avem probleme de-ale noastre, femeiești. Tovarășa ar fi fost binevenită. Masa s-a întins până după orele de program. Șprițul și berea erau din belșug și mă uitam cât de amatori de chef erau o parte dintre comeseni. Deși mă simțeam frânt de oboseală, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Drânceni funcționa o moară), patru brutării, două simigerii, două mori cu cai, cinci pitării și cinci căsăpii, trei săpunării, două tinichigerii, două spoitorii, două de armurărie, nouă fierării, 10 tăbăcării, 34 ciubotării, cinci pantofării, trei săidăcării, nouă croitorii pentru haine femeiești, 10 pentru haine bărbătești, două strungării, șase stolerii, șase dogării, trei făclării, trei hoteluri, patru cafenele, două cofetării și un atelier de ceramică. Comerțul. În Epoca Modernă, la Huși, ca și în alte importante centre economice, existau următoarele sectoare și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-se depozitul de broșuri, el fu arestat și foarte maltratat, deși bolnav. De atunci n-am mai călcat pragul acelei librării. Indignarea ne-a fost la culme când am citit apelul lui Lupu Costache, cerând haine, încălțăminte, rufe bărbătești și femeiești pentru populația română și amenințând cu strașnice pedepse de nu se vor da și se vor descoperi la perchezițiile care vor urma. Un comisar de poliție român, însărcinat cu strângerea efectelor, mărturisi Mariuței că tot[ul] se ducea la germani
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
seriozitatea, ponderația și cultura virilă a spiritului său. Se deosebea cu totul de femeile ei contemporane de aici, era în curent cu chestiunile mari din străinătate, citea filozofie și, de păcătuia prin ceva, era tocmai prin lipsa de acel farmec femeiesc în tot ce făcea, n-avea gust, nici acea sclipire atât de răspândită la românce. Dânsul se ocupa de partea artistică din casă, dânsa, chiar în grădină, numai de cea tehnică. Cu toate sforțările, îi era însă imposibil să echilibreze
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cursurile durează timp de un an, ținându-se prelegeri zilnice de către profesori de specialitate și seminarii pentru adâncirea cunoștințelor sub îndrumarea asistenților. Ca obiect de învățământ se predă: elemente de anatomie în genere și îndeosebi anatomia și fiziologia organelor genitale femeiești, fiziologia sarcinii, cursul facerii și al lehuziei regulate și ajutorul moașei în timpul lor; facerea și lehuzia neregulată, îndatoririle și lucrările moșitului, îngrijirea de copii nou-născuți, atât în stare de sănătate, cât și la bolile cele mai frecvente ale lor; exercitarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
niște tipuri vrednice de studiat. Deși de naturi deosebite, aveau totuși un punct de asemănare: erau amândoi înzestrați cu câte o inimă gata a lua foc ca praful de pușcă la cea întâi scânteie pornită dintr-o păreche de ochi femeiești, și totuși amândoi au murit holtei. Unde însă se deosebeau, era în fondul caracterului lor și în modul lor de trai. Verussi, străin, fără familie, căzut la noi din ceri, ducea o viață de bohème161. De o sănătate șubredă, potricălit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
că tac-su’ e mare mahăr și-ți sparge fața. Fata era mică și speriată, o buburuză constipată, și când m-a văzut a avut aceeași reacție, poți să dai în mine, da’ la cap să nu dai. Chestie tipic femeiască. Multe muieri se laudă cât de bine trăiesc cu bărbații. Sigur că le mai bat, dar la cap niciodată nu dau. Au și ei niște criterii, sunt oameni serioși, cu principii. Am întrebat-o, pur și simplu, dacă i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească, bihoreană, maramureșeană și moldovenească, ipingelele, cojoacele și brăcinarele Înflorate cu găitane, apoi frumoasele industrii casnice ale rumâncii de pretutindeni, precum țesătura În război și de mână a scoarțelor și a Îmbrăcămintei de podoabă femeiască, ii, fote, cepse și ma rame din borangic, sau portul de fiecare zi al rumânului, așa cum le mai păstrau Încă, până de curând, neamurile mele din Argeș și din Țara Oltului, Înțolite astăzi cu stămburi proaste din târg și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
iarăși, ursitele printre cele 36 de pagini ale Horoscopului, găsesc Între atâtea: „Venus, ca guvernor În casa a X-a, Îți făgăduiește succes În toate Întreprinderile care pri vesc plăcerile altora..., Întrebuințările tale În viață trebuind să fie În legătură cu sexul femeiesc și cu tot ce privește acest sex...“ [...] Nedumerit și nedeslușit stau Încă și astăzi, având dinainte terfelogul socotelilor Încheiate - cu pagubă sau cu câștig? - și trecându-mi serile cu zăduf prin grădina Ateneului, de vorbă cu proaspătul meu prieten Geacă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cum, care ar fi făcut, poate, din Lilica R. o ființă perfectă, așa cum o Între zărisem și cum o voiau stăruințele și apelurile mele nebu nești - infructuoase și zadarnice până la catastrofa noastră finală. [...] „Ființa bolnavă“, cum Îi spunea Pascal neamului femeiesc, refuză cu Îndărătnicie să smulgă din sine buruiana cea rea, ancestrală, care cu vremea o Înăbușă. Căci prea vremelnic sau deloc hotărăște voința noastră bărbătească asupra străfundului lor adânc și inconstant. Sunt impermeabile și imperfecte. Sunt abia dresabile, și asta
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
acestei literaturi cu gust de cenușă de oase: Charles Baude laire, Jules Barbey d’Aurevilly și Mau rice Rollinat. [...] O ANCHETĂ PRINTRE BĂRBAȚI (ÎNCEPÂND CU PREA MODEStul de mine și sfârșind cu alți câțiva din cei care am cultivat genul femeiesc, unii cu posibilități de a-i complăcea mult mai mari, În timp de pierdut, În frivolități și În pârțaguri) m-a dus la con cluzia că, exceptând epocile de crize sau furii uretrale, respectiv uterine, femeile ne plictisesc mult mai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
stând și socotin du-mă, bilanțul lor sentimental se soldează, vă asigur, cu sufi ciente avantaje la activul meu. Pe mai toate aceste femei le-am Întâlnit, rătăcitoare și timide Încă, pe cărările sinuoase și bolovănoase cunoscute mai tuturor existențelor femeiești Într-o anumită epocă de debut a carierei lor sexuale; și la acea răscruce a vieții lor de femeie unde le pândește diavolul cel amabil și curtenitor, cu Îndemnurile lui piezișe Înspre acel prim pas, mai totdeauna greșit (fiindcă: il
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
căruia i s-ar cuveni toată con si derația moraliștilor necontrafăcuți), casele de rendez vous sunt o Întreprindere dubioasă, care-și spoliază clienții cu femei iremediabil declasate fie din uzaj imoderat al grațiilor lor, fie din bătrâneți premature sau boli femeiești incurabile; epave ale bordelului sau ale șanta nului, camuflate pentru proștii de boieri În femei de lume ahtiate și nesătule ca niște Messaline, dezinteresate și făcând artă pentru artă. Iar antreprenoarele acestor femei erau acele odioase factorițe, precum surorile Bă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fir de aur și argint [magh. koronka selyem]”. Autoritățile orășenești au hotărât „În unanimitate” să interzică evreicelor acest port <endnote id="(43, p. 121)"/>. Tot cam atunci, În 1778, În sudul Transilvaniei, la Sibiu, o „jidovoaică bucureșteană” vindea diverse „găteli femeiești” <endnote id="(743, p. 40)"/>. De altfel, receptarea evreicei ca fiind purtătoare de haine elegante și de bijuterii prețioase este confirmată de un vechi proverb unguresc : „De evreică atârnă Întotdeauna câte ceva de preț” <endnote id="(3, p. 69)"/>. Descrieri similare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și același [evreu] sudit putea să producă marfa pe care o vindea ulterior În prăvălie” <endnote id=" (777, p. 67)"/>. Într-o scenetă comică, Vasile Alecsandri scrie că „În Iași nu Întâlnești decât dughene jidovești : Leiba croitor bărbătesc, Moisi ciobotar femeiesc...” <endnote id="(427, VII, p. 576)"/>, iar bucovineanul E. Gregorovitza (1857-1915) scrie Într-o nuvelă despre dugheana de fierărie a unui evreu <endnote id="(130, p. 640)"/>. Evident, „dugheana”, adică pră vălia, este În astfel de cazuri doar anexa comercială
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să fie în topul motivelor ei de mîndrie.) Problema e că realitatea experiența concretă de a-l vedea pe Travolta în travesti nu e la înălțimea ideii. Cele mai glorioase travestiuri de-la-bărbat-la-femeie din istoria filmului sînt acelea în care hainele femeiești par să împlinească și să elibereze ceva din personalitatea bărbatului : în Unora le place jazzul, travestiul scoate la suprafață delirant și totodată perfect natural domnișoara de pension din Tony Curtis și coțofana zvăpăiată din Jack Lemmon ; iar în Tootsie, Dustin
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lei?" Răspunsul meu era mereu pozitiv și în două-trei zile ridicam de la Centrala Cărții un camion de cărți și de la magazinul "Romartizana" de pe Calea Victoriei alt camion cu 5-6 expoziții complete de artizanat, fiecare set cuprinzând 6 costume populare bărbătești, 6 femeiești, scoarțe, ștergare, marame, opinci, brâie, ceramică, articole din lemn, instrumente muzicale... Când mi-am schimbat "profilul", axându-mă pe "muzică și film", am devenit un personaj important, producător de discuri și pelicule cinematografice, simțindu-mă într-un fel coleg de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
bună parte din scrierile lui critice, în care, ca și în Adela, ca și în Privind viața, se simte acea înfiorare în fața feminității, acea uimire și compasiune pentru fragilitatea trupească și umilința fiziologică a femeii, acea obsedantă curiozitate pentru sufletul femeiesc, care sunt proprii oricărui artist autentic. Căci asta a fost în realitate Ibrăileanu : un mare prozator, adică un artist. Un artist al captării celor mai evazive nuanțe, intelectuale sau sufletești, un psiholog de mare finețe, un artist al exprimării frapante
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]