1,751 matches
-
feminin. Aceste date sunt prezentate în tabelul 3.4. Tabelul nr. 3.4: Structura eșantionului teoretică și observată în număr de cazuri după variabila sex Sex Structura eșantionului teoretică (frecvențe teoretice, așteptate) Structura eșantionului observată (frecvențe observate) masculin 523 543 feminin 585 565 Total 1108 1108 Al treilea pas: Se calculează testul χ2 pentru a se stabili dacă există diferențe dintre structura eșantionului și cea a populației. Testul χ2 are două ipoteze (de nul și alternativă) și în funcție de rezultatele obținute se
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
date unde se pot vizualiza etichetele variabilelor. Figura nr. 4.10: Secțiune a unei baze de date cu vizualizarea etichetelor Este mult mai convenabil să utilizăm codarea bărbatului cu 1 decât cu "masculin" și codarea femeii cu 2 decât cu "feminin" și nu trebuie să uităm că numerele sunt de fapt etichete pe o scală nominală. O variabilă ordinală poate fi transformată în una numerică folosind procedura AUTOMATIC RECODE sau folosind COMPUTE IF. În unele cazuri, când avem numere foarte mici
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se poate avea încredere în cei mai mulți dintre oameni? Sexul respondentului Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent masculin Valid Da 339 36,7 36,7 36,7 Nu 585 63,3 63,3 100,0 Total 924 100,0 100,0 feminin Valid Da 292 32,4 32,4 32,4 Nu 611 67,6 67,6 100,0 Total 903 100,0 100,0 Interpretare: Cu ajutorul comenzilor menționate mai sus se poate face comparație în funcție de sex. Astfel se poate observa că
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
diferențe mai mari dintre studentul care merg rar și cel care merge cel mai des decât în rândul studentelor. Statistics vizite masculin N Valid 10 Missing 0 Range 65,00 Percentiles 25 34,5000 50 39,5000 75 69,7500 feminin N Valid 10 Missing 0 Range 56,00 Percentiles 25 35,5000 50 45,5000 75 59,5000 Pentru a calcula deviația standard și varianța în SPSS, intrăm în ANALYZE/ DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIES/STATISTICS, iar aici vom marca Std. Deviation
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aici vom marca Std. Deviation și Variance. Fereastra de dialog va arăta în modul următor: Figura nr. 6.11: Opțiunea pentru deviația standard și varianță Statistics vizite masculin N Valid 10 Missing 0 Std. Deviation 21,87972 Variance 478,722 feminin N Valid 10 Missing 0 Std. Deviation 19,80713 Variance 392,322 Interpretare. Deviația standard este mai mare în rândul studenților decât în rândul studentelor, dar totuși diferența nu este foarte mare. Prin urmare putem spune ca cele două serii
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
două valori ale variabilelor. Pentru cazul anterior valorile sunt următoarele: Adjusted Residual Cât de mulțumit(a) sunteți de sănătatea dvs.? Deloc mulțumit Nu prea mulțumit Destul de mulțumit Foarte mulțumit Sexul respondentului masculin -4,7 -3,3 4,1 3,2 feminin 4,7 3,3 -4,1 -3,2 Aceste valori se obțin în SPSS din meniul ANALYZE/DESCRIPTIVES STATISTICS/CROSSTABS/CELLS, de unde se bifează Adj. Standardized (din secțiunea Residuals). Interpretare: Se poate deduce că există o asociere pozitivă între persoanele
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
reprezintă grupurile). În cazul nostru variabila test va fi ac3 a: "În general, cam în câte zile dintr-o lună (cu aproximație), utilizați e-mailul?", iar grupările vor fi constituite pe baza variabilei sex cu valori 1 pentru masculin și 2 pentru feminin. Variabilele sunt luate din Barometrul de Opinie Publică, mai 2006. Rezultatul obținut este următorul: Group Statistics rsex N Mean Std. Deviation Std. Error Mean ac3 a masculin 260 10,72 13,032 ,808 feminin 248 9,43 12,679 ,805 Independent
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
valori 1 pentru masculin și 2 pentru feminin. Variabilele sunt luate din Barometrul de Opinie Publică, mai 2006. Rezultatul obținut este următorul: Group Statistics rsex N Mean Std. Deviation Std. Error Mean ac3 a masculin 260 10,72 13,032 ,808 feminin 248 9,43 12,679 ,805 Independent Samples Test Levene's Test for Equality of Variances t-test for Equality of Means 95% Confidence Interval of the Difference F Sig. t df Sig. (2-tailed) Mean Difference Std. Error Difference Lower
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1,128 506 ,260 1,288 1,142 -,955 3,531 Equal variances not assumed 1,129 505,800 ,259 1,288 1,141 -,953 3,529 Astfel vedem că media variabilei ac3 a pentru masculin este 10,72, în timp ce pentru feminin este de 9,43. În continuare, valoarea testului t este calculată atât în ipoteza egalității dispersiilor, cât și în ipoteza că aceste dispersii nu sunt egale. Valoarea testului F fiind 2,092, cu un nivel de semnificație (sig.) de 0
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
riscul relativ pentru cei care nu au încredere R = 0,68/0,631 = 1,078 În SPSS acesta se calculează din opțiunea ANALYZE/DESCRIPTVES/CROSSTABS/ STATISTICS/RISK. Risk Estimate Value 95% Confidence Interval Lower Upper Odds Ratio for sex (masculin / feminin) ,804 ,666 ,971 For cohort incredere oameni = nu au incredere ,928 ,869 ,990 For cohort incredere oameni = au incredere 1,154 1,020 1,306 N of Valid Cases 1920 Pentru un tabel 2*2, raportul de șanse va fi . Tabelul nr.
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
drept exemplu vârsta (cu 2 categorii: sub 40 de ani și peste 40 de ani), genul și încrederea interpersonală. sex * incredere oameni * varsta categorii Crosstabulation Count varsta categorii incredere oameni Total nu au incredere au incredere sub 40 ani sex masculin 290 150 440 feminin 343 110 453 Total 633 260 893 peste 40 ani sex masculin 280 183 463 feminin 349 215 564 Total 629 398 1027 Putem calcula șansa condiționată de a avea încredere funcție de gen, separat pentru primul și al doilea grup
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și încrederea interpersonală. sex * incredere oameni * varsta categorii Crosstabulation Count varsta categorii incredere oameni Total nu au incredere au incredere sub 40 ani sex masculin 290 150 440 feminin 343 110 453 Total 633 260 893 peste 40 ani sex masculin 280 183 463 feminin 349 215 564 Total 629 398 1027 Putem calcula șansa condiționată de a avea încredere funcție de gen, separat pentru primul și al doilea grup de vârstă. Pentru cei sub 40 de ani, acesta va fi de 150/290 pentru bărbați
by Claudiu Coman [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vârstă 65-74 de ani. În România, comparînd cele două sexe, se înregistrează o diferență semnificativă statistic pentru vârsta la debut, care este de 58,47±10,24 ani pentru sexul masculin și de 60,73±9,73 ani pentru cel feminin (p<0,0001). Aceeași diferență se înregistrează și pentru vârsta la deces 68,85±9,92 ani (masculin) față de 70,67±9,48 ani (feminin) (p<0,0001). Perioda de supraviețuire nu diferă pe sexe, ea fiind de aproximativ 10
Tratat de diabet Paulescu by Sorin Ioacără, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92253_a_92748]
-
apariție a evenimentelor cardiovasculare [8]. În relația aceasta, o variabilă importantă este reprezentată de sexul pacienților, femeile fiind defavorizate (studiul NHANES arătând că dacă un status social scăzut determină o creștere de 29% a mortalității la sexul masculin, la cel feminin creșterea este de aproximativ 60%) [8]. De asemenea, s-a demonstrat efectul protector al unui status social corespunzător. Factorii de risc cardiovasculari (diabetul, obezitatea, stilul de viață sedentar, fumatul, hipertensiunea) au o prevalență mai ridicată la pacienții cu un status
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
anuale ale deceselor prin AVC au fost Portugalia (-4,9) în cazul sexului masculin și Austria (-5,4) pentru femei [5]. Majoritatea studiilor pledează pentru faptul că prevalența AVC în general este mai mare la sexul masculin decât la cel feminin. O meta analiză din anul 2009, cuprinzând 98 de studii derulate în 19 țări și cinci continente, a arătat că rata incidenței AVC este cu 33% mai mare la bărbați decât la femei, iar prevalența cu 41% mai crescută la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Eminescu și india nismul romantic", Arion Roșu atrăgea atenția, în 1970, asupra unei erori din titlul Ta twam asi (forma sanscrită corectă, Tat twam asi), pe care o punea pe seama intenției auctoriale de a înlocui demonstrativul neutru tad (tat) cu femininul să. Eminescologul indian, care ne-a lăsat constelație de lucrări în "cununi de stele", nu este atât de sigur asupra sursei erorii, în sensul că, textul rămânând nedefinitivat de autor, consoana poate să se fi pierdut din cauza unei inadvertențe, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
autorității. Cu totul altfel este, de asemenea, "forma" de socializare pe care o propune. Este "poli". Pluralitate a lumilor. A face să coincidă rațiunea și simțurile. Admite diversitatea culturilor. Se sprijină pe fragmentarea în sânul aceleiași persoane. Prin urmare, copilul, femininul, naturalul, nativul nu trebuie "depășite". Ele nu se măsoară după un standard unic. Pe scurt, "vidul" nu este de umplut. Inculcarea nu mai este obligatorie. Unitatea nu mai este singurul model admis. Și totuși poate exista o coerență în diversitate
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
ar fi: arterite inflamatorii sau în boli de colagen (sclerodermie, dermatomiozită, LES, periarterită nodoasă, poliartrita reumatoidă), metabolice (angiopatia diabetică). La adult suferința arterială este predominant degenerativă (aterosclerotică) sau arterioloscleroză (hipertensiune arterială, diabet). - Sexul. Predomină net sexul masculin, comparativ cu cel feminin în arteriopatiile cu substrat organic; la femei se întâlnesc mai frecvent tulburările arteriale funcționale (boala Raynaud, sindromul Raynaud). - Antecedentele heredocolaterale sunt importante cunoscându-se predispoziția existentă de transmitere a procesului aterosclerotic manifest pe aceleași linii genetice. Dominant se transmite teleangiectazia
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
58, faptul că erau ignorate normele stabilite de Academia Română privind ortografia unor cuvinte precum vreo, vreun, nicio, nici un, scrise nu într-un cuvînt, ci despărțite cu ajutorul apostrofului sau al cratimei. Și tot atît de mult îl iritau formulările construite cu feminin, bunăoară: "am văzut-o", expresie pe care mulți "cărturari români iluștri" o scriau cu apostrof pentru că vedeau acolo un participativ al femininului, fără ca ei să observe că "întorsătura este de fapt o am văzut, o fiind pronume feminin"59. După cum
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cuvînt, ci despărțite cu ajutorul apostrofului sau al cratimei. Și tot atît de mult îl iritau formulările construite cu feminin, bunăoară: "am văzut-o", expresie pe care mulți "cărturari români iluștri" o scriau cu apostrof pentru că vedeau acolo un participativ al femininului, fără ca ei să observe că "întorsătura este de fapt o am văzut, o fiind pronume feminin"59. După cum, tot o abatere de la "înaltele hotărîri academice" i se părea lui Noica scrierea lui dealtminteri pentru de altmintrelea sau l-am ortografiat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
construite cu feminin, bunăoară: "am văzut-o", expresie pe care mulți "cărturari români iluștri" o scriau cu apostrof pentru că vedeau acolo un participativ al femininului, fără ca ei să observe că "întorsătura este de fapt o am văzut, o fiind pronume feminin"59. După cum, tot o abatere de la "înaltele hotărîri academice" i se părea lui Noica scrierea lui dealtminteri pentru de altmintrelea sau l-am ortografiat nu cu liniuță, ci cu apostrof. În acest din urmă sens, nu va ezita să dezvolte
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
intelectuale, CRC, 1980, 4; Mihai Drăgan, O carte nouă despre Eminescu, CRC, 1983, 20; Constantin Ciopraga, Eminescu și spațiul poetic, ATN, 1983, 10; Virgil Cuțitaru, Pasiuni integratoare, CL, 1983, 11; Dimitrie Costea, „Imposibila aventură”, CL, 2002, 8; Cristina Zetu, Eternul feminin între lumină și întuneric, CL, 2003, 10. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288909_a_290238]
-
a formei de masculin se înregistrează, așadar, numai în cazul numeralului compus sudat doisprezece/douăsprezece, nu și în cazul formei simple doi/două sau al numeralului compus douăzeci și doi/douăzeci și două, pentru care sunt folosite - corect - formele de feminin. În primul rând, trebuie să remarcăm că greșeala apare în limba vorbită (tărâmul tuturor inovațiilor, unele mai fericite, altele mai puțin), dat fiind că, în scris, numeralele care exprimă ora se notează cu cifre: ora 12. Dacă încercăm să formulăm
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
ar fi aceea că, prin atracție cu substantivul feminin oră cu care se asociază, în cazul numeralelor care au două forme de gen (doi/două, doisprezece/douăsprezece, douăzeci și doi/douăzeci și două) s-ar cuveni să alegem forma de feminin 3. Ce ne facem însă cu ora unu și ora douăzeci și unu, care sunt considerate corecte, cu toate că și numeralul unu/una are două forme de gen? Logica tace! Tot ce se poate oferi în chip de explicație este că așa s-
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]
-
gen? Logica tace! Tot ce se poate oferi în chip de explicație este că așa s-au fixat aceste formule de exprimare a orei în tradiția limbii literare: cu masculinul pentru (ora) unu și compusul său (ora) douăzeci și unu, dar cu femininul pentru (ora) două și compusele sale (ora) douăsprezece, (ora) douăzeci și două4. În evoluția limbii române literare, nu știm ce se va întâmpla; s-ar putea ca, sub presiunea frecvenței lui doisprezece și a tendinței de regularizare a formelor, să
[Corola-publishinghouse/Science/85025_a_85811]