2,240 matches
-
cazul băieților. Ele preferă relații de intimitate și prietenii stabile. Idealurile tinerelor fete sunt reprezentate prin întemeierea unei familii, apariția copiilor, tandrețe, nevoia de a fi ocrotite etc. Un aspect important îl reprezintă modul de a se prezenta, legat de feminitate și specific acesteia: ținuta, cosmetica, îmbrăcămintea, mersul, modul de a vorbi, situația în grup. Lecturile preferate de tinerele fete sunt cele erotice, subiectele romantice; trebuie evitate lecturile pornografice sau cele care predispun la izolare, dramatizarea situațiilor vieții, defetism. Profesiunea trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și 30 de ani. Căsătoria este legată de următoarele aspecte: alegerea partenerului (ritual social, atracție afectivă, interese sau conveniențe sociale); întemeierea familiei, ca act contractual civil între două persoane de sex opus; situația celor doi parteneri în cadrul grupului marital (masculinitate, feminitate). De căsătorie depinde în foarte mare măsură evoluția personalității, dar și cea a stării de sănătate mentală a celor doi parteneri ai cuplului marital. Majoritatea autorilor menționează, din punct de vedere socio-cultural, două tipuri de modele de căsătorie: căsătoria de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
diferite, opunând lui Dan Deleanu atât pe echilibratul, pudicul și perseverentul Mircea Balmuș, cât și pe Tonel, licheaua simpatică și banală, ori pe epicureicul și practicul Puiu Deleanu. Tipologia feminină e sugerată prin punerea în contrast a două imagini ale feminității: Olguța e un personaj-sinteză, asociind inefabilul și statuarul frumuseții feminine de tip clasic cu spiritul lucid, disociativ al femeii moderne, în timp ce Monica va întruchipa, într-un grațios tablou paseist, acel gen de eroină întâlnit în literatura patriarhal idilică. Triumfă perspectiva
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
programul confraților săi din „generația în blugi”. Tema centrală este dragostea, „mai puțin epidermică și pronunțat idealizată; nu senzuală, carnală, ci purificată la flacăra unui rug de jertfă” (Traian T. Coșovei), mai ales fiindcă, dincolo de femeia iubită, e vizată o feminitate care nu aparține contingentului, ci ține de cosmic și primordial, trăsături preluate în manieră avangardistă și mult accentuate în personajul „dona juana” din a treia carte, nicolae magnificul (2000). Inițial Ț. scrie imnuri în tonalitate orfică și, practicând „o retorică
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]
-
orori (1997) este o culegere de proze scurte, subintitulate „11 romane”, populate de personaje misterioase: vagi informatori, aristocrați decadenți, adolescenți rebeli, cupluri în destrămare etc. Stilistica tranșantă alternează cu ambiguitatea poetică, cu sugestia nostalgică sau cu notații ce definesc o feminitate discretă. Sunt surprinse evenimente politice, sunt restituite revelații asupra unor personaje, de asemenea certitudini, decepții, mici bucurii, toate definind o epocă de veșnică tranziție. SCRIERI: Una și aceeași iubire, București, 1986; Legați-vă centurile de siguranță, București, 1988, Eu sînt
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
Însemne, II, 229-231; Dan C. Mihăilescu, Poezia fals citadină, TR, 1980, 42; Mirela Roznoveanu, Viața în clar-obscur, RL, 1981, 28; Piru, Debuturi, 170-172; Alex. Ștefănescu, O poezie pentru un cititor cu inițiativă, RL, 1983, 44; Tartler, Melopoetica, 115-118; Valentin Tașcu, Feminitate apăsată, ST, 1985, 3; Eugen Simion, „Veneră alergând desculță...”, RL, 1988, 22; Constantin M. Popa, „Corali”, LCF, 1988, 41; Alex. Ștefănescu, Amintiri despre literatura de azi, TMS, 1990, 7; Ulici, Prima verba, III, 151-153; Dicț. scriit. rom., IV, 685-687; Liviu
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Cernica, cât și pe figurinele de la Măgura, simbolizează imaginea stilizată a sexualității, cu conotații legate de fecunditatea și fertilitatea Marii Zeițe (M. Nițu, 1980; S. Marinescu-Bîlcu, 1974; V. Chirica, 2004, p. 113). Repetarea triunghiului, ca idee artistică de sacralizare a feminității, reprezintă o formă de expresie a sacrului colectiv. Starea de graviditate, legată de sacralitatea procreației, este evidențiată la nivel artistic printr-o proeminență ușor reliefată. Statuetele feminine, întruchipări ale Mater Genitrix, devin simboluri ale fecundității, iar prin maniera de reprezentare
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
de tânărul militar amintește de cea a lui Leiba Zibal, fără ca veridicitatea transpunerii să atingă forța din nuvela lui Caragiale. Tensiuni interioare dau conținut și nuvelelor Jeana și Un drum greșit, ultima având în centru un ins torturat de iluzia feminității ideale. Există în nuvelistica lui Z. și narațiuni în notă umoristică: Petrică e, în povestirea omonimă, un tânăr mecena surprins într-o ambianță boemă, Furfanțo întrupează un italian bețiv și sentimental pripășit la un han din Târgoviște, iar În carantină
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
Cornel Văleanu<footnote Iași footnote>, Codrin Valentin Chirica<footnote Ottawa footnote> Numeroase studii din bogata literatură de specialitate tratează aproape exhaustiv problematica reprezentărilor antropomorfe feminine în arta preistorică, paleolitică și neo eneolitică, uneori și aspectele religioase care decurg din imagistica feminității preistorice, cu lucrări de caracter general, monografic (Zoia Abramova, 1962; A. Leroi-Gourhan, 1990; H. Delporte, 1991; M. Otte, 1993; 2006; J. Cauvin, 1997; Cl. Cohen, 2003, etc.), sau studii speciale (Zoia Abramova, 1995; H. Delporte, 1995; J.-P. Duhard, 1995
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
Chirica, M.C. Văleanu, 2008). Este important de precizat faptul că în literatura consultată sau numai indicată se găsesc foarte rar informații cu privire la aspectele spirituale ale prezenței elementelor de artă antropomorfă feminină în complexele arheologice. Specialiștii s-au preocupat de ipostazele feminității în artă, au propus teme sau canoane ale artiștilor din paleolitic și neolitic, identificând elemente specifice ale divinității feminine la comunitățile umane preistorice, asupra cărora vom insista pe parcursul studiului nostru. Descoperirea unei statuete antropomorfe feminine în Colecția Grupului Școlar Agricol
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
pentru a fi mai bine evidențiați. Pe tot corpul se mai observă încă decorul din linii oblice paralele, tot șocolatii, care se continuă, parțial, în zona fesieră. La decorul pictat rombic se adaugă modelarea sânilor în sensul de a reda feminitatea și caracteristicile sacralizate ale divinității-mamă, chiar dacă aceștia sunt normali ca dimensiuni și nu exagerat modelați, ca în alte creații antropomorfe feminine, paleolitice și neo-eneolitice. Se pare că grupele de linii oblice paralele (câte patru) se unesc în față, la nivelul
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
97/1-5; p. 312, fig. 102/4), cu precizarea că este vorba de statuete antropomorfe feminine (fig. 5/1-6). Statuetele de la Dodești au sânii bine modelați, uneori chiar cu decor din linii incizate, care au menirea de a reliefa caracteristica feminității, iar brațele, scurte (doar ca niște cioturi - amorse, uneori fragmentare din vechime) sunt modelate oblic în sus, sau chiar îndoite, cu antebrațele în sus, în poziția clasică a orantei (fig. 5/6). Din statueta de la Igești s-a păstrat doar
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
stațiunea de la Szegvár, aparținând culturii Tisza, cu torțile înălțate sub forma mâinilor, și cu decor format din triunghiuri incizate (N. Kalicz, 1970, p.47, fig. 45), dar și la urnele antropomorfe, descoperite în cimitirul de la Center, decorate cu toate atributele feminității, și cu amorsele brațelor ridicate (Ibidem, p. 72-73, fig. 65-68) (fig.5/1 3). Revenind la sculptura cucuteniană (Vl. Dumitrescu, 1979, p.72-92), constatăm că în cultura Cucuteni par să fie descoperite cele mai multe elemente artistice pe care noi le considerăm
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
realizată o figură antropomorfă în relief, văzută din față. Capul este scurt și oval, este încadrat de brațele ridicate, paralele, iar corpul propriu-zis și picioarele au proporții normale, puțin depărtate, prin această poziție, ca și prin lărgimea șoldurilor sugerându se feminitatea imaginii realizate. Pe revers, decorul este reprezentat de patru aliniamente verticale din puncte ușor scobite. Prima creație artistică de la Tito Bustillo (fig. 9/1-2) este gravată pe un fragment de baghetă semirotundă, din corn de cervideu și aparține unui nivel
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
1997, p. 51) consideră că < femeia este în mod cert o zeiță >. Noi înclinăm să credem că, mai ales în Paleolitic, dar și la unele comunități umane neo-eneolitice, elementul feminin este de natură htonică, reprezentat de femeie cu toate atributele feminității (chiar dacă modelarea pictarea capului este supusă altor canoane artistice și religioase); elementul masculin este, întotdeauna, de natură uranică, reprezentat, de cele mai multe ori, de taur, ca forță generatoare sau regeneratoare de viață. Sunt cunoscute asocierile imaginilor femeie-taur din arta paleoliticului superior
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
existențialismul. Există un duh al satului, o demonie a eroilor, o atmosferă halucinantă care metamorfozează continuu peisajele și ființele și care transformă posibila monografie a satului bucovinean într-una a sufletelor posedate, tulburate de spectrul misterios al lunii, de taina feminității și de mirajul morții. Apologet al morții - era celebră în epocă o poezie a sa intitulată Cu moartea la un pahar de vin -, mordant, grav, febril, tenebrosul scriitor bucovinean, instituind cultul jertfei și aflat în căutarea experienței originare, poate fi
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
siguranța intelectualului înzestrat cu o solidă formație filosofică și cu o metodă critică riguroasă, dar nu lipsită de eleganță și chiar de umor, sunt abordate, de asemenea, probleme de teorie și estetică literară, precum exotismul în literatură, specii literare noi, feminitate și literatură, psihologia simbolului. Eseul Iarăși problema fond și formă pleacă de la articolul lui Mihai Ralea Saturația fenomenelor sufletești, care propune o teorie ce conciliază teoria kantiană și cea bergsoniană asupra formei. S. analizează fondul și forma ca realități estetice
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
la băieți refuzul de a-i semăna, consecința fiind aceea că și fetele și băieții se vor refugia lângă mama și se vor fixa la aceasta. Prin prezența sa virilă în familie, tatăl provoacă băiatul spre masculinitate și fata spre feminitate. Deci, astfel ajută și pe fată și pe băiat să se instaleze în caracteristicile sexului lor și să vadă în acest lucru un fapt pozitiv. În subsidiar, putem afirma că tatăl are pentru copil o valoare în ceea ce privește calitatea sa de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
rău posibil de a putea fi controlat; - concentrarea atenției asupra propriei suferințe, crește anxietatea și izolarea. 3) Tipul histrionic - neîncredere, refuz; - evitare; - sexualizează relațiile; - dramatizează situația și caută să se pună în evidență. - boala este considerată ca un atac al feminității sau al masculinității. 4) Tipul masochist - repetarea istoriei suferinței; - tendință la sacrificiu de sine; - sentimentul că nu este apreciat. - boala este percepută ca o pedeapsă; - sentimentul că suferința nu le este cunoscută. 5) Tipul paranoid - temător, suspicios; - tendință la imaginație
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mai întâi, prin percepția vitalist-panteistă și senzualismul adolescentin, afine cu cele întâlnite în proza din acești ani scrisă de Gabriela Melinescu. Cele două autoare au în comun frenezia trăirii, un aer băiețesc, dezinvolt, naturalețea stilului. P. accentuează latura nonconformistă a feminității încă „neîncepute” și totuși provocatoare (Vară). Personajul-narator oscilează între copilărie și adolescență, dar erosul stă în centrul universului său: de la erosul încă nedefinit - în deambulări nesfârșite, soarele, iarba, dealul exercită o atracție misterioasă - la autooglindire sau dorință orientată către un
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
grație lirică” specială, care definește o generație de tineri scriitori de la mijlocul anilor ’60. Romanul se va întâlni, în anii ‘80, cu Îngereasa cu pălărie verde, cartea Adinei Kenereș, iar în anii ‘90 cu Brașovul Simonei Popescu, în linia unei feminități insurgent-evocative. SCRIERI: Nu te lăsa niciodată, pref. Gh. Achiței, București, 1966; Serenadă la trompetă, București, 1969; Viața cere viață (în colaborare cu Gabriela Melinescu), București, 1974; Propuneri pentru paradis, București, 1975; Scrisori din linia întâi, București, 1984. Traduceri: Walter Matthias
POP-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288892_a_290221]
-
într-o narațiune evanescentă, momente din timpul interior al unei Lady V., admiratoare a lui James Whistler, fragmente din jurnalul ei, „călătoriile” ei imaginare în tablourile lui Whistler și în viața pictorului. Căutarea identității coincide cu o căutare a adevăratei feminități și a sexualității feminine, dar și a unui alter ego estetic. Moartea protagonistei, dincolo de banala conexiune Eros-Thanatos, este momentul în care „privitoarea”, femeia fără vârstă, face pasul decisiv pe celălalt tărâm, al ficțiunii estete (și al bărbatului). Un moment epifanic
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
secolului trecut - Portrete feminine în romanul românesc interbelic (1986). Acesta din urmă pleacă de la observația că personajul feminin joacă în istoria genului un rol preponderent ca ferment al diegezei și că, în ciuda trecerii timpului și a fluctuațiilor modei, concepția despre feminitate „s-a păstrat în aceleași limite, aproape intactă”. Punând în lumină rolul pe care eroinele l-au jucat în modernizarea genului la noi, autoarea se oprește asupra exemplarității acestora sub aspect sociologic. Analiza raporturilor dintre spațiul public și cel privat
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
infernală decât acel lagăr ori situații din zilele când, în drum spre Paris, ca membru al guvernului, pentru negocierea unui împrumut de stat, a cunoscut într-o gară din Iugoslavia o mirabilă rusoaică, încarnare, în mintea lui, a idealului de feminitate, în fine - o aventură bucureșteană cu o celebră actriță franceză venită în turneu. Având, după ani, sentimentul că o regăsește pe rusoaică în cumnata lui, Giulia, o italiancă, Grigore face pentru ea o pasiune demențială, care duce la adulter. Toate
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
prin trei dintre întrupările sale tipice din Purgatoriul: Lelia Balin, Cora Vogalski și Sanda Rareș. Nu fără a fi eficient și prin generăleasa văduvă Aspasia Dorin, retrasă un timp „la pensie”, „la reformă”, dar reintrată curând în „cadrele active” ale feminității. Primele trei personaje sunt femei nefericite, și tot ce se petrece pe plan sentimental și chiar, prin expansiunea acestuia, în alte planuri, pornește din tentativele lor de a-și procura fericire fără a ieși în vreun fel din condiția pe
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]