22,212 matches
-
care Adriana Trandafir l-a născut la 44 de ani. Fetița, fratele ei Ștefan și căsătoria durabilă, minunată, pasională, cu Teatrul Odeon au ținut-o în viață. Și i-au adus mai mult decât celebritate, succese, strălucire: au făcut-o fericită. Căci după ce-a băut până la ultima picătură paharul amar, Adriana Trandafir e un om puternic și fericit... Și asta nu doar pentru că e un artist binecuvântat: mai toate spectacolele în care a jucat au avut succes cu carul. Prin
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
pasională, cu Teatrul Odeon au ținut-o în viață. Și i-au adus mai mult decât celebritate, succese, strălucire: au făcut-o fericită. Căci după ce-a băut până la ultima picătură paharul amar, Adriana Trandafir e un om puternic și fericit... Și asta nu doar pentru că e un artist binecuvântat: mai toate spectacolele în care a jucat au avut succes cu carul. Prin glasul ei, banalul devine senzațional, spectacolul vieții, o provocare. Și asta nu doar pentru că e un artist binecuvântat
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
26 aprilie, e ziua de naștere a Adrianei Trandafir. Zi de stat cu cei dragi, nu de făcut bilanțuri, căci omul „în alb și negru“ care este știe în orice clipă câte-s ale sale: „Eu de ce nu aș fi fericită? În trecerea mea efemeră prin viață am realizat două lucruri extraordinare, de care sunt mândră: am doi copii, Ștefan, care are aproape 12 ani, și Maria Speranța, care are 2 ani. Lăsând la o parte rolurile, succesele, căsniciile, aplauzele, lacrimile
Agenda2003-14-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280880_a_282209]
-
că „râsul îl întinerește pe om, iar plânsul îi albește părul“, ceea ce sintetizează ideea că puterea gândurilor noastre ne influențează foarte mult viața. Specialiștii în aceste tehnici afirmă că, înainte de a le exersa, ne vom gândi că suntem tineri și fericiți și vom constata cum respirația noastră devine mai ușoară și mișcările mai agile. Exersarea este accesibilă tuturor, indiferent de vârstă sau de starea de sănătate. Intervalele mai lungi sau mai scurte de exersare sunt dictate de vigoarea și de timpul
Agenda2003-14-03-b () [Corola-journal/Journalistic/280879_a_282208]
-
publicul că „Fata mea este model“, dar și că „Banii sunt la fel“. Originală a fost și maniera în care liderul formației - Artanu - și mai apoi un alt membru al „Partizan“ - Cristian, au extras următoarele două plicuri câștigătoare, făcându-i fericiți și bogați pe Elena Lungu din Reșița și Nori Ciungu din Timișoara. Poate cea mai frumoasă și caldă invitație în scenă i-a fost făcută de către amfitrioana spectacolului cunoscutului solist de muzică folk Ducu Bertzi, al cărui nume l-a
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
la concursurile „Agendei“. Soția sa a adunat taloanele, dar în ultimul moment, la sugestia unei vecine, a trecut numele soțului și acum nu-i pare rău. Din premiul primit își vor cumpăra o mașină. NECULAI DOBREA Cel de-al doilea fericit câștigător extras de cei de la Genius are 74 de ani, este pensionar și se mândrește cu două fiice și două nepoate. Șansa pe care a avut-o îl face să spere că va mai câștiga un premiu cel puțin la fel de
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
substanță refuză să se organizeze după așteptările cititorului dornic de aprig scalpel critic: "Orizontală spațiului (...) și verticală reveriei istorice. Geometrizarea acestor situări decadente poate fi închipuita alegoric printr-o rază de soare filtrată de canaturi și draperii, oprită prin jocul fericit al întîmplării pe vreuna din pietrele prețioase ale oricărui scrin de prin oricare interioare ale acelor fanarioți (...) artă aceasta nu se oglindește narcisiaca în ucazurile programatice ale modelelor, (...) se desface în permanență, se deconstruieste prin porniri hedoniste, se învăluie și
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
știe încă/ C-am luat bilet de-a trie.// C-am plecat de dimineață/ Cu un taler și doi groși.../ și de gât cu blondă Milly,/ C-ochi albaștri, buze roși." Este vorba de o stare de grație, de o fericită "ușurătate a ființei" , datorită cărora cuvintele vin parcă de la sine și orice îndrăzneala stilistica are farmec: "Ultima fecioara din bloc/ a trecut prin mine că prin foc/ fără s-o ardă nimic/ fără s-o doară/ decât alunița de la subțioara
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
său volum, bilingvul Ce ți-e scris/ Your Destiny, departe de a ajunge viciate de vreun tezism otrăvitor, își găsesc un nucleu ideatic - după cum o mărturisește și titlul - în senzația fatalității și a inexorabilului. Eșecul ori deposedarea (de un sine fericit, de un celălalt necesar, de Dumnezeu), ipostaze ale unui destin neprielnic, sînt contemplate cu tristețe, resemnare, angoasa și doar rareori cu o revoltă abia suflata printre rînduri. Poetul ieșean își afirmă apartenența la marea familie a melancolicilor. Dar la acea
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
nou-născut să fie botezat în religia catolică de vreme ce părinții lui au fost cununați ortodox. Bătrînul Hubăr vine la lăuza cu teșchereaua plină, acoperindu-l pe nou-născut cu mulți galbeni. A venit și Mara, care, ne asigură autorul, "Mulțumită, voioasa, omenește fericită nu era decît Mara, care le uitase toate și se perduse cu desăvîrșire în clipa de acum". Dar banii aduși că dar, după multă încrîncenare, nu-i dă, asigurîndu-i pe Persida și pe Natl că mai bine sînt păstrați la
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
și fără pricepere. Amprenta lumii române echivalează, pentru Valéry, cu un anumit sentiment al puterii, o putere impregnata de spirit militar, de spirit religios și de un spirit formalist. Prin spirit formalist (mă îndoiesc că traducerea e, în acest caz, fericită), scriitorul se referă la rigoarea administrativă a Imperiului român, precum și la acea politică a asimilării și toleranței impusă popoarelor cucerite. Cea de-a doua influență este cea exercitată de creștinism, a cărei funcție esențială este de a forma conștiința europeanului
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
între 1946-1989 este cea a scăderii intensității sentimentului etnic și a declinului naționalismului în Europa Occidentală. Expansionismul naționalist și decalajele economice se reduc progresiv, iar etnicitatea este mutată din sfera publică în cea privată, devenind o problemă personală. Motivele acestui fericit declin sunt: lipsa încrederii în capacitatea militară reală a Statului-Natiune de a câștiga un eventual război; apariția ideii armatei multinaționale europene în cadrul unei "apărări europene comune"; reticența indivizilor de a mai lupta și muri în numele unei mândrii naționale exarcebate; și
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
al protestatarilor iviți de fiecare dată când se privatizează o fabrică sau când se restructurează o întreprindere. Ei sunt campionii vocalizelor pe tema " Vrem de lucru!", desi ceea ce făcuseră ani în șir era tocmai batjocorirea ideii de lucru. Hărnici anapoda, fericiți că au mai furat o pâine de la stat și o zi de la Dumnezeu, măsurându-si eficientă în numărul de piese (borcane, metri de pânză, kilograme de carne, scânduri, cutii de vopsele etc.) furate de la locul de muncă, se știau apărați
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
de frunte al Iașilor, Mihai Ursachi. Nu melancolia e o devitalizare, cum s-ar părea, ci ironia, care, după cum specifică reputatul ei teoretician, Vladimir Jankelévitch, "rîde fără pofta și glumește cu răceală". Dacă omul melancolic poate fi, în felul său, fericit, omul ironic e unul prin excelență frustrat, care-și apară idealitatea inițială cu mijloacele negarii și ale autonegării. Actul sau creator este unul als ob, mimînd existența în loc de-a o evocă în concretețea să caldă (Topîrceanu, patronul insuficient recunoscut
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Nicolae Manolescu Centenarul nașterii lui G. Călinescu (19 iunie 1899- 12 martie 1965) nu cade în cel mai fericit moment al posterității marelui critic. Niciodată contestația n-a fost mai vehemență. Se înmulțesc îndeosebi observațiile pe tema versatilității lui politice. Învinuirea de colaboraționism este pe buzele multora. Mai rare, deși nu lipsesc, sînt obiecțiile făcute operei propriu-zise. În special
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
din fiecare din noi fie niște bîlbîiți, fie aleși oratori, neputincioși verbal sau, dimpotrivă, capabili să convingă și să emoționeze cel mai insensibil public. Ascuțimea și ingeniozitatea sînt termenii generici, aleși de Gracian pentru a desemna știință exprimării elegante, potrivirea fericită a vorbelor, percutanta mesajului, elegantă și capacitatea să de a convinge. Spre deosebire de alte cărți ale lui Gracian, care prescriu norme de comportament interior și exterior, în Ascuțimea și arta ingeniozității Gracian nu își dădăcește direct cititorul cum să vorbească ales
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
despre "bipolaritate": situația fizică a proprietăților magnetismului ar circumscrie mai bine misteriosul fenomen sufletesc decât apelul la vocabularul chimiei, unde se ignoră esențialul caracter absolut al contradicției, instituirea exclusivista a diametral opusului. Ștefan J. Fay recurge, cred, la o improvizație fericită atunci cand condensează intuitiv cei doi termeni într-unul singur. Decantând la nesfârșit nuanțele unui fapt, ambivalentul ajunge, probabil, mai aproape de adevăr decât oricine altcineva; dar suferă totodată o împuținare de sine, o pierdere a contactului cu propriile determinații. Vecinătatea adevărului
Singurătatea unui mentor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17843_a_19168]
-
o tabletă pe care a publicat-o în ROMÂNIA LIBERĂ, Romulus Rusan istorisește o, să-i spunem, aventură pe care a trăit-o la urcarea într-un tren de noapte care pleca din București cu destinația Oradea. Tabletă se intitulează Fericiții hoți și aflăm din ea ce i se poate întîmpla unui om cinstit căruia i se fură actele, banii și biletul de tren chiar cînd trenul în care s-a urcat a început să ia viteza. Nu numai faptul că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
din 1998: Constantin Cublesan, Luceafărul și alte comentarii eminesciene și Gh. Jurma, Eminescu, gînd și cînt. Următoarele două, din 1999: Eugen Todoran și G.I.Tohăneanu, De ce Eminescu? și Mircea Popa, Mihai Eminescu, contextul receptării. Ideea unei astfel de serii, incontestabil fericită, pare să-i fi venit editorului de la felul în care Todoran și Tohăneanu au ajuns autorii unei cărți de 300 de pagini și anume dînd curs invitației unui ziar timișorean de a susține săptămînal o rubrică Eminescu. Ocazia face critică
Studii eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17856_a_19181]
-
filosofic, greu digerabil, jucat de neprofesioniști, am scris cînd am comentat palmaresul Cannes-ului, (palmares în care filmul a intrat din rațiuni ținînd mai de grabă de psihanaliza decît de politichie). Singurul film de debut din cele trei, Viețile noastre fericite, e povestea a șase tineri și a măruntelor lor supraviețuiri, într-un banal cotidian aglomerat cu fapte și gesturi irelevante, în ordinea artei. Totuși, dintre cei trei muschetari ai ediției, Maillot pare cel mai bine consolidat, cel mai pregătit pentru
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
ieșea luna/ cu un buzunar în întuneric și altul în lumina/ cămașă tatălui meu capătă puterea/ pe care n-o avusese în timpul zilei// iarnă mergeam la școală cu mănuși de lină/ pe care le uităm prin arbori/ mîinile goale și fericite rotunjeau și zvîrleau bulgarii/ ghetele negre țopăiau pe malul lacului/ ca niște cățelandri/ tăcerea din creierul meu cuprindea acoperisele troienite// mama îmi ascuțea creioanele pentru a doua zi/ seară sub lumina veiozei/ umbră mîinii și-a creierului se-ntindea în
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
despre victoriile temporare de la Mărăsesti, Mărăști și Oituz. Au urmat, presați fiind de inamic, tratativele de armistițiu și cele de pace sub guvernul lui Marghiloman (care, adaug, n-a fost un trădător ci o personalitate de sacrificiu, necesară istoric), apoi fericitele dezlegări din decembrie 1918. Iorga nu-și ascunde dezamăgirea că a fost neglijat de Coroană, neinvitat să facă parte din cortegiul regal care a intrat în Bucureștiul redevenit al nostru și nici nu a fost cooptat în delegația română la
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
apropie și, luîndu-mă interbelic la braț, îmi spune: îți mai aduci aminte de Ilinca (în anturajul nostru - n.n.), ei bine, e din ce in ce mai brunetă... Aflat, inca la Iași, în perfectarea vernisajului, sînt sunat de la Uniune că ziua deja stabilită nu e fericită: în aceeași zi, la aceeași oră, la Parlament, se deschide o expozitie în onoarea Papei. Perfect, zic doamnei de la Uniune, amin cu o zi. Da, zice doamna, dar a doua zi, tot la 17, e fixată deja, la "Simeza", expoziția
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperata. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a Patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii, cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasă și calmă frenezie a unei nații atît de permisiv-înteleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul.
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
o seducătoare morgă maiakovskiană. Cît despre proverbiala disponibilitate a lui Nichita Stănescu de a lega prietenii peste prietenii, Adam Puslojic nu face economie de considerații și se oprește deseori, cu enormă plăcere, la volumul Belgradul în cinci prieteni, fructul unei fericite întîlniri între poeți afini, o carte mustind de dedicații generoase și exaltări adolescentine. Dar o nevoie cu mult mai adîncă motiva și întreținea aptitudinile de prieten ale lui Nichita Stănescu. Adam Puslojic introduce astfel o nuanță emoționantă și rară în
Poeti prieteni by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17891_a_19216]