2,854 matches
-
354 kg/ha) (tabelul 40). Conținutul semințelor în proteină brută a avut valori mai mari de 22,69% atingând un maxim de 25,5%, la V25 (N66P128K120 Folifag 2%) . Conținutul în proteină brută (%) are valorile cele mai ridicate în cazul fertilizării cu azot, fiind în corelație directă cu mărirea dozelor de îngrășământ. Cele mai mici rezultate le-a obținut năutul fertilizat numai cu fosfor sau cu potasiu când, procentul de proteină nu a depășit valoarea de 23% decât în puține cazuri
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
avut valori de peste 673 kg/ha la toate variantele unde au fost aplicate acestea. Adăugarea îngrășământului Folifag 2% a favorizat obținerea unui spor de proteină la toate variantele fertilizate dovedindu-se că năutul reacționează destul de bine la acet tip de fertilizare (tabelul 41). Conținutul boabelor de năut în ulei a scăzut în majoritatea cazurilor în care planta a fost fertilizată cu îngrășăminte chimice și foliare. Creșterea procentului de ulei peste 6,0% realizat la martorul nefertilizat, s-a obținut numai în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
numai în cazul variantelor fertilizate cu P64, P96 Și K80. Mărirea dozei de fosfor de la 96 kg/ha la 128 kg/ha a influențat scăderea procentului de ulei la 5,9%. Același 77 lucru s-a întâmplat și în cazul fertilizării cu K, creșterea dozei de la 80 kg/ha la 120 kg/ha a favorizat scăderea procentului de ulei. Conținutul cel mai scăzut în ulei la realizat năutul fertilizat cu N66P128K120 + Folifag 2% (4,7 %), N33 + Folifag 2% și N99 cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
celor pe bază de fosfor și potasiu au mărit puțin procentul de ulei față de variantele fertilizate numai cu azot (tabelul 42). Azotul a avut valori cuprinse între 3,62 % și 4,08% și a crescut cel mai mult în cazul fertilizării numai cu azot sau atunci când la îngrășămintele complexe s-a adăugat Folifag 2%. Procentul cel mai ridicat de azot în boabe s-a întâlnit la variantele V25, V4, V21, V20, V3 când valorile au depășit 4%. Se observă că în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu azot sau atunci când la îngrășămintele complexe s-a adăugat Folifag 2%. Procentul cel mai ridicat de azot în boabe s-a întâlnit la variantele V25, V4, V21, V20, V3 când valorile au depășit 4%. Se observă că în cazul fertilizării separat cu fosfor sau cu potasiu valorile sunt mai mici decât la varianta nefertilizată (< 3,71). Fosforul în semințe are valorile cele mai ridicate la variantele în care doza de îngrășământ conține și acest element. Procentul de fosfor în semințe
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
V10, V9, V17, V23, V25 la care procentul a depășit 1,20% iar variantele cu cel mai scăzut procent au fost V13, V1, V5, V12 la care valoarea procentuală nu a depășit 1,08% (tabelul 43). Comparativ cu experiența privind fertilizarea năutului efectuată în condițiile ecologice de la Teleorman (NEGRILĂ MARIA, 1990), singurul de acest gen din țară, unde dozele cele mai valoroase s-au dovedit a fi N60P80 (2.304 kg/ha), N90P80 (2.270 kg/ha) și N120P80 (2.227
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
7 semințe/pl. năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de bovine a fost depășit doar cu 1% de năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine, iar masa semințelor a fost de 6,3 g/pl., în primul caz de fertilizare și 6,5 g/pl. în al doile caz bovine (tabelele 48,49). Masa plantelor a crescut în cazul când tipul de îngrășământ a fost de ovine cu 0,8 g/pl.față de cel de bovine, greutatea plantei de 17
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai valoroase la năutul fertilizat cu gunoi de grajd de ovine. Procentul de proteină a crescut de la 23,9 %, obținut de boabele de năut fertilizate cu gunoi de grajd de bovine, la 24,6% cât s-a obținut în cazul fertilizări cu gunoi de grajd de ovine. Producția de proteină brută obținută în urma fertilizării cu îngrășăminte organice a fost de 633,3 kg/ha în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine și a crescut cu 41,6 kg/ha ajungând
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
proteină a crescut de la 23,9 %, obținut de boabele de năut fertilizate cu gunoi de grajd de bovine, la 24,6% cât s-a obținut în cazul fertilizări cu gunoi de grajd de ovine. Producția de proteină brută obținută în urma fertilizării cu îngrășăminte organice a fost de 633,3 kg/ha în cazul folosirii gunoiului de grajd de bovine și a crescut cu 41,6 kg/ha ajungând la 674,9 kg/ha în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
decât la năutul fertilizat cu 20 t/ha. Un număr de 33,5 păstăi/pl. s-au obținut când doza de gunoi de grajd a fost de 10 t/ha, iar 28,7 păstăi/pl. s-au realizat când la fertilizare s-a aplicat numai 5 t/ha (tabelul 58). Masa fructelor la o plantă a fost cuprinsă între 5,4 g/pl. (nefertilizat) și 9,0 g/pl (20t/ha și 25 t/ha gunoi de grajd). Dozele de îngrășământ
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
grajd au sporit greutatea semințelor la o plantă cu 1,8 g/pl (5 t/ha gunoi de grejd) respectiv 2,6 g/pl (10 t/ha gunoi de grajd) (tabelul 61). Producția de biomasă a crescut mult în cazul fertilizării năutului cu gunoi de grajd comparativ cu plantele nefertilizate unde masa unei plante a fost de 13,2 g. în urma cercetărilor efectuate reiese că doza cea mai bună, unde năutul a crescut și s-a dezvoltat cel mai bine, a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
nefertilizat cu excepția variantei unde s-au aplicat doar 5t/ha gunoi de grajd la care greutatea plantei de 15,2 g a prezentat diferențe semnificative pozitiv față de martor(tabelul 62). MMB (masa a 1000 de boabe) a crescut în cazul fertilizării cu gunoi de grajd ajungând la 201,5 g când dozele de îngrășământ organic au fost de 5 t/ha și 30 t/ha. Se poate spune că năutul fertilizat cu gunoi de grajd a produs o creștere a MMB
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
în cazul aplicării îngrășămintelor organice. Mărirea dozei de gunoi de grajd de la 20 t/ha la 25 t/ha sau 30 t/ha a favorizat un spor de producție de doar 1% respectiv 2%. Năutul a raecționat foarte bine la fertilizarea cu gunoi de grajd, producția maximă fiind de 2982 kg/ha, cu 71% mai mare decât la martorul unde nu s-a fertilizat și care a realizat 1740 kg/ha. Doza de 15 t/ha gunoi de grajd a dus
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
-1,2% mai mic (tabelul 65). Procentul de proteină în semințe (%) a crescut de la 23% (martor nefetilizat) la 25,7% (30 t/ha gunoi de grajd). Cu peste 2% în plus față de martor a crescut procentul de proteină în cazul fertilizării cu doze de 20-30 t/ha gunoi de grajd. Dozele de gunoi de grajd de 5-10 t/ha au dus la obținerea unui procent de proteină brută de 23,2% respectiv 23,8% pentru ca cele de 15 t/ha gunoi
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și 10 t/ha gunoi de grajd de bovine, în rest toate celelalte variante fertilizate cu cu îngrășăminte organice au realizat plante cu diferențe foarte semnificative pozitive față de martor (tabelul 68). Numărul de ramificații principale la năut a crescut odată cu fertilizarea, ajungând la valori maxime în cazul variantelor fertilizate cu 25 t/ha gunoi de grajd de bovine sau 25 t/ha gunoi de grajd de ovine. Dozele de 30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 30 t/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe la o plantă de năut nefertilizată a fost de 23 buc./ pl. pentru ca în urma fertilizării să ajungă la maximum 38 buc./pl. când doza de îngrășământ organic a fost de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cu un număr de 37 boabe/pl. doza de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a fost depășită cu doar 50 kg/ha când s-au aplicat 30 t/ha gunoi de grajd, deci cu 5 t/ha îngrășământ organic mai mult. Peste 1000 kg/ha spor de semințe s-a obținut și în cazul fertilizării cu 10-15 t/ha gunoi de grajd de ovine și 15-20 t/ha gunoi de grajd de bovine. O doză de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a dus la obținerea aceleiași producții de 2910 kg/ha 105
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de grajd de ovine și 15-20 t/ha gunoi de grajd de bovine. O doză de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a dus la obținerea aceleiași producții de 2910 kg/ha 105 boabe ca și în cazul fertilizării cu numai 15 t/ha gunoi de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha gunoi de grajd de ovine a realizat o recoltă la năut cu 157 kg/ha mai mare decât în cazul fertilizării cu aceiași doză
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și în cazul fertilizării cu numai 15 t/ha gunoi de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha gunoi de grajd de ovine a realizat o recoltă la năut cu 157 kg/ha mai mare decât în cazul fertilizării cu aceiași doză de gunoi de grajd dar de bovine. Sporurile de producție de 6001273 kg/ha fac să se ia în calcul posibilitatea fertilizării năutului cu îngrășăminte organice chiar dacă planta este o leguminoasă pentru boabe, acest mod de fertilizare
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a realizat o recoltă la năut cu 157 kg/ha mai mare decât în cazul fertilizării cu aceiași doză de gunoi de grajd dar de bovine. Sporurile de producție de 6001273 kg/ha fac să se ia în calcul posibilitatea fertilizării năutului cu îngrășăminte organice chiar dacă planta este o leguminoasă pentru boabe, acest mod de fertilizare fiind recomandat în cazul unei agriculturi sustenabile (tabelul 76). Conținutul în ulei (%) al semințelor a suferit o scădere în cazul variantelor fertilizate față de năutul la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fertilizării cu aceiași doză de gunoi de grajd dar de bovine. Sporurile de producție de 6001273 kg/ha fac să se ia în calcul posibilitatea fertilizării năutului cu îngrășăminte organice chiar dacă planta este o leguminoasă pentru boabe, acest mod de fertilizare fiind recomandat în cazul unei agriculturi sustenabile (tabelul 76). Conținutul în ulei (%) al semințelor a suferit o scădere în cazul variantelor fertilizate față de năutul la care nu s-a aplicat îngrășăminte organice, scădere care s-a accentuat odată cu mărirea dozei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
nu s-a aplicat îngrășăminte organice, scădere care s-a accentuat odată cu mărirea dozei de îngrășământ organic de la 5 t/ha la 30 t/ha. Cea mai mare scădere a procentului de ulei din boabe s-a produs în cazul fertilizării cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine, când valoarea a fost de 4,7% deci cu 1,3% mai puțin decât la martor (6 %), urmat de năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd de ovine și
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
au depășit 20 t/ha. Cu un conținut de 26,1% proteine, doza de 30 t/ha gunoi de ovine a influențat pozitiv procentul de proteină din boabe. Peste 25,5% proteină brută în boabe s-a realizat în cazul fertilizării cu 25 t/ha gunoi de grajd de ovine (25,8 %), 20 t/ha gunoi de grajd de ovine (42,5%) și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine (25,3%). Conținut al boabelor în proteină sub 24% s-
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
gunoi de grajd de ovine (25,8 %), 20 t/ha gunoi de grajd de ovine (42,5%) și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine (25,3%). Conținut al boabelor în proteină sub 24% s-a realizat în cazul fertilizării cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (23,3%), 15 t/ha gunoi de grajd de bovine (23,9 %), 10 t/ha gunoi de grajd de bovine (23,4%) și 5 t/ha gunoi de grajd de bovine
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
3%), 15 t/ha gunoi de grajd de bovine (23,9 %), 10 t/ha gunoi de grajd de bovine (23,4%) și 5 t/ha gunoi de grajd de bovine (23,1 %) (tabelul 78). Cantitatea de proteină brută obținută în urma fertilizării a crescut destul de mult, astfel dozele de 15-30 t/ha gunoi de grajd de ovine și 20-30 t/ha gunoi de grajd de bovine au dus la producții de peste 700 kg/ha proteină, cu 300 kg/ha proteină mai multă
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]