2,395 matches
-
mișcări ample. Vascularizația capsulei articulare este asiaurată de ramuri secundare din artera musculară, iar arteriolele ajuna până la membrana sinovială realizând o boaată rețea intrasinovială (11, 12, 18). Venele confluează în trunchiurile venoase învecinate articulației. Vasele limfatice se găsesc în stratul fibros al capsulei precum și la nivelul membranei sinoviale. Articulația prezintă inervație dublă senzitivă și motorie. Inervația senzitivă este reprezentată de terminațiile nervoase libere, corpusculii VaterPaccini, Golai-Manzoni (în interiorul capsulei și la exterior în raport cu tendoanele periarticulare), Ruffini (în leaătură cu fibrele de colaaen
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
închiderea sau deschiderea numeroaselor anastomoze intracapsulare. Rolurile capsulei sunt de: - menținere a epifizelor în contact; - limitare a răspândirii revărsatelor articulare în țesuturile vecine; - oprirea pătrunderii proceselor patoloaice în interiorul articulației. Structura capsulei articulare. Capsula articulară este formată dintr-un strat extern fibros, cu conținut boaat în fibre de colaaen, strat ce este considerat o continuare a periostului oaselor și este cel care vine în raport cu musculatura reaiunii și cu tendoanele. Dispoziția fibrelor ce alcătuiesc stratul extern este adaptată necesităților locale ale articulației: - fibrele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu arosime variabilă de sus în jos: de la 5-6 mm în reaiunea cervicală la 9 mm în reaiunea lombară ceea ce creează posibilitatea formării curburilor fizioloaice la nivelul coloanei vertebrale. Fiecare dintre discurile intervertebrale este alcătuit la rândul său din: - inel fibros (annulus fibrosus) dispus la periferie, ce aderă la cartilajul hialin al celorlalte suprafețe articulare, fiind format din lamele fibroase periferic și d tip fibrocartilaainoas în centru, dispuse concentric; - un nucleu pulpos (nucleus pulposus) dispus în interior mai aproape de marainea posterioară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ceea ce creează posibilitatea formării curburilor fizioloaice la nivelul coloanei vertebrale. Fiecare dintre discurile intervertebrale este alcătuit la rândul său din: - inel fibros (annulus fibrosus) dispus la periferie, ce aderă la cartilajul hialin al celorlalte suprafețe articulare, fiind format din lamele fibroase periferic și d tip fibrocartilaainoas în centru, dispuse concentric; - un nucleu pulpos (nucleus pulposus) dispus în interior mai aproape de marainea posterioară decât de cea anterioară; acesta este inextensibil, incompresibil, dar, ușor deformabil și cu mare afinitate pentru apă. Mijloacele de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de autori: ca fiind prezent (Papilian, Baciu), ca fiind cel mai frecvent absent sau ca separând complet cavitate articulară în 2 compartimente (Gray). Elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulara: stratul intern este sinovial în timp ce cel extern este fibros. Capsula articulară este întărită de ligamentele acromioclaviculare superioare. 3. Sindesmoza coracoclaviculară (syndesmosis coracoclavicularis) Este o articulație de tip fix între fața inferioară a claviculei și procesul coracoid al omoplatului. Sindesmoza coracoclaviculară este reprezentată de ligamentul coraco- clavicular. Aceste este la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
la colul și la periferia cavității alenoidiene. Cadrul alenoidian este numai un factor pentru realizarea conaruenței articulare și nici într-un caz nu limitează mișcările articulare. Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lungii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Osul humerus 2. Capsula articulară secționată 3. Cavitatea articulară 4. Omoplatul 5. Tuberozitatea supraalenoidiană 6. Acromionul 7. Gâtul chiruraical al humerusului 8. Tendonul mușchiului biceps brahial Toate elementele anatomice prezentate sunt înalobate într-o capsulă articulară (capsula articularis). Stratul extern, fibros al acesteia are următoarea dispoziție: - nivelul omoplatului se întinde: pe colul scapular și pe cadrul alenoidian; în dreptul tuberozității supraalenoidiene se prelunaește ușor superior, astfel că inserția lunaii porțiuni a bicepsului brahial este intracapsulară; - nivelul humerusului capsula lasă în afară cei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
traiectul oblic în jos spre humerus în timp ce cele profunde se reflectă ajunaând pe suprafața articulației și determină ridicarea stratului intern al capsulei formând "frenula capsulae": frâurile proieminente ale stratului intern al capsulei. Stratul intern (sinovial) al capsulei articulare tapetează stratul fibros fiind recurbat numai în zonele de formare a frâurilor. Sinoviala trimite prin orificiile capsulei în afara articulației prelunairi formând bursele: - bursa subscapularului care comunică cu articulația; - bursa dintre tendonul subspinosului și capsulă; - bursa subacromială dintre mușchiul deltoid și capsulă; - bursa dintre
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
alenoidiene cu partea inferioară a aâtului chiruraical; - liaamentul coraco-humeral are dispoziție anterioară și este orientat dinspre anterior spre lateral-extern și ușor posterior, pornește de la procesul coracoid și ajunae la nivelul marelui trohanter humeral; - liaamentul humeral transvers care este o bandă fibroasă ce transformă șanțul intertrohanterian într-un canal. Raporturile articulației sunt cu: 1. superior: mușchiul supraspinos; 2. anterior: mușchiul mare pectoral, mare rotund și scapular; 3. inferior: mușchiul mic rotund, subspinos, cu capul luna al tricepsului; 4. posterior: capul luna al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
înalobate într-o capsulă comună care a fost descrisă la articulația cotului. Ca mijloace de unire a oaselor în afară de capsula articulară se descriu ligamentul inelar (Fiaura 62) și cel pătrat (Fiaura 63). Liaamentul inelar (lig. anulare radii) este o formațiune fibroasă care pornește de la extremitatea anterioară a incizurii radiale, rulează spre posterior prin lateral extern față de capul radial. Este mai puțin vizibil fiind acoperit în cea mai mare parte de porțiunea lateral externă a liaamentului colateral radial al cotului. Liaamentul pătrat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
radiale, rulează spre posterior prin lateral extern față de capul radial. Este mai puțin vizibil fiind acoperit în cea mai mare parte de porțiunea lateral externă a liaamentului colateral radial al cotului. Liaamentul pătrat (lia. quadratum) este sub forma unei benzi fibroase, pătrate între marainea inferioară a micii cavități siamoidiene cubitale până la fața internă a colului radial. în poziție intermediară a antebrațului liaamentul este destins în timp ce în timpul supinației sau a pronației ligamentul se tensionează limitând mișcările. 2. Articulația radio-cubitală mijlocie Articulația radio-cubitală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
oasele carpiene din primul rând: scafoidul, semilunarul, piramidalul. La articulația aâtului mâinii nu participă direct extremitatea distală a cubitusului ci indirect prin articularea cu un disc articular. Suprafețele osoase sunt acoperite de un cartilaj hialin. Capsula articulara prezintă un strat fibros extern care se întinde de \a periferia suprafeței articulare radiale și a discului articular până la cartilajele articulare ale celor trei oase carpiene. Stratul intern, sinovial al capsulei articulare este aplicat pe fața internă a stratului fibros și trimite spre procesul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
articulara prezintă un strat fibros extern care se întinde de \a periferia suprafeței articulare radiale și a discului articular până la cartilajele articulare ale celor trei oase carpiene. Stratul intern, sinovial al capsulei articulare este aplicat pe fața internă a stratului fibros și trimite spre procesul stilod radial o prelunaire. Există posibilitatea ca uneori să se realizeze comunicarea cu articulația radio-ulnară distală printr-o mică perforare a discului articular. Mijloacele de întărire ale capsulei articulare sunt reprezentate de ligamentele: - colateral radial al
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
orbiculară, liaamentul anular Weber. Zona orbiculară ocupă fața profundă a capsulei fiind formată din fibre: - cu inserție osoasă ce pornesc de sub spina iliacă antero-inferioară formând un inel în jurul colului; - proprii sub forma unor inele în capsulă. Stratul sinovial tapetează stratul fibros al capsulei. 1. Spina iliacă antero-inferioară 2. Marele trohanter femural 3. Ramura orizontală a ischionului 4. Gaura obturatoare 5. Capsula articulară 6. Liaamentul ilio-femural partea laterală 7. Liaamentul ilio-femural partea medială cu inserție terminală ce acoperă parțial liaamentul pubo-femural Ligamentele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tibiei; ambele prezintă cartilaj hialin. Mijloacele de unire: - capsula articulară este mai arosă anterior, - liaamentele sunt dispuse între tibie și peroneu: - anterior la nivelul capului peroneului, solid, - posterior. 2. Membrana interosoasă (membrana interossea) Membrana interosoasă a aambei este un dispozitiv fibros care se întinde între marainile interosoase ale tibiei și peroneului. Fibrele sunt dispuse oblic inferior și lateral. Această membrană are rol în creștere suprafeței pentru inserțiile musculare. Ca și membrana interosoasă a antebrațului și la acest nivel există aăuri nutritive
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fața inferioară a tibiei, de cele două fețe articulare ale maleolelor (medială și laterală), fața superioară a tarsului cu trohleea și cele două fețișoare maleolare. Suprafețele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin. Sinoviala. Stratul intern tapetează fața profundă a stratului fibros, se reflectă la locul de inserție al acestuia, se termină la limita cartilajului hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de capsula articulară care este mai subțire și foarte strânsă pe laturi în timp ce în partea anterioară și posterioară este mai laxă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
generală a grupelor musculare. Sub aponevroză există un spațiu subfascial, spațiu virtual care este umplut cu țesut conjunctiv lax. Rolul acestui spațiu este de a permite alunecarea mușchiului în timpul contracțiilor musculare. Fiecare corp muscular se găsește învelit cu un manșon fibros denumit perimisium extern. De pe fața internă a acestuia pornesc spre interiorul corpului muscular prelungiri conjunctive care compartimentează interiorul, prelungiri denumite perimisium intern sau endomisium. Endomisiumul se află în contact direct cu fibrele care formează mușchiul. Rolurile țesutului conjunctiv este de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
exteriorul mușchiului. Din aceste fascii se desprind septuri intermusculare cu inserții profunde la nivelul oaselor delimitându-se astfel lojele osteofibroase pentru grupele musculare. Direcția orientării fibrelor conjunctive în interiorul fasciilor este determinată de factori mecanici. Ligamentele inelare sau retinaculele sunt îngroșări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste șanțurile osoase pe care le transformă în canale osteo- fibroase. Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
astfel lojele osteofibroase pentru grupele musculare. Direcția orientării fibrelor conjunctive în interiorul fasciilor este determinată de factori mecanici. Ligamentele inelare sau retinaculele sunt îngroșări fibroase sub forma unor bandelete care trec peste șanțurile osoase pe care le transformă în canale osteo- fibroase. Prin prezența acestora sunt menținute în poziție anatomică tendoanele mai ales în locurile unde acestea își schimbă direcția. Tendonul este elementul anatomic care continuă mușchiul sau pătrunde în interiorul acestuia sub forma unor lame aponevrotice de care se prind fibrele musculare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este de a participa la ridicarea osului hioid în deglutiție. Inervația este produsă prin intermediul ramurei stilohioidiană din nervul facial. MU ȘCHIUL MILOHIOIDIAN (m. mylohyoideus) Originea este pe linia milohioidiană a mandibulei. Inserția terminală: - fibrele anterioare se inseră pe rafeul median fibros; - fibrele posterioare ajung pe fața anterioară a osului hioid. Raporturile mușchiului sunt cu loja submandibulară și sublinguală. Acțiunea: MUȘCHIUL GENIOHIOIDIAN (m. geniohyoideus) Originea este pe spina mentală. Inserția terminală se realizează pe fața anterioară a osului hioid. Raporturile mușchiului sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
VI¬a și a VlI-a coastă, - procesul xifoid, - ligamentul costoxifoidian. abdominal este întretăiat transversal de trei inserții tendinoase. Cei doi mușchi sunt separați pe linia mediană de linia albă. Acest rafeu tendinos împreună cu intersecțiile tendinoase formează un puternic schelet fibros de tracțiune și solidarizare a mușchilor drepți abdominali de cei laterali. Acțiunea este de : - flexia toracelui față de bazin sau invers, - mușchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului. Inervația este posibilă prin: - 7-12 perechi de nervii intercostali, - nervii ilio-hipogastric
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Acțiunea: - pronator al mâinii, - prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) (m. flexor carpi radialis) Originea este la nivelul: - feței anterioare a epicondilului medial, - despărțitoarelor fibroase care-l separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura 105). Fasciculele musculare se orientează în jos și în afară formând la nivelul porțiunii mijlocii a antebrațului un tendon (Figura 105). Inserția terminală: tendonul se inseră printr-
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
separă de mușchii rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) (Figura 105). Fasciculele musculare se orientează în jos și în afară formând la nivelul porțiunii mijlocii a antebrațului un tendon (Figura 105). Inserția terminală: tendonul se inseră printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. Raporturi: - acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; - lateral: cu mușchiul rotund pronator; - împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; - împreună cu tendoanele mușchiului palmar lung
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se realizează prin două porțiuni (Figura 107): - capul humeral: la nivelul epicondilului medial, - capul ulnar: pe marginea medială a olecranului și la nivelul a 2/3 superioare ale marginii posterioare a cubitusului. Cele două capete sunt unite printr-o arcadă fibroasă pe sub care trece artera recurentă ulnară posterioară împreună cu nervul ulnar. Inserția terminală este la nivelul osului pisiform. Raporturi: - cu nervul ulnar aflat între capetele de origine ale mușchiului; - acoperă mușchii flexor superficial și profund al degetelor; - posterior și medial cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
carpului [i anconeul; - planul profund: lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui, lung extensor al policelui [i extensorul propriu al indexului. MUȘCHIUL EXTENSOR AL DEGETELOR (m. extensor digitorum) Originea este pe: - epicondilul lateral, - ligamentul colateral radial, - fascia antebrahială, - despărțitoarele fibroase care-l separa de mușchii din vecinătate. Corpul mușchiului se împarte în patru tendoane pentru degetele de la ll-V. Inserția terminală: fiecare din cele 4 tendoane se împarte la rândul său în câte trei ramuri aponevrotice: ramura mediană se fixează pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]