2,319 matches
-
este însă contrazis de punerea în abis a fabulei apocaliptice, de fapt un text scris de protagonistul din Șah orb, roman cu un text de altă natură, cu tematică biografică și viziune biografistă, o cvasiautoficțiune (protagonistul-narator e un posibil dublu ficțional al autorului), unde confesiunea și autointrospecția sunt însă alternate cu reverii ori cu vedenii onirice, dar și cu intervențiile unor naratori secundari, reflectori ai biografiei personajului. Anecdotica e pletorică și, la urma urmei, comună: viața studențească predecembristă și existența precară
PERSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
prezentă într-o piesă de teatru și dezvoltată apoi într-un roman dedicat eticii juridice, are o dublă semnificație: loc de „consumare a existenței noastre” și spațiu al conștiinței. Personajele sunt cazuri și ilustrează puncte de vedere în acest tribunal ficțional, iar numele lor, generice, sunt grăitoare: Procurorul, Profesorul, Poetul, Hamalul, Responsabilul, Doamna, Domnișoara, Fata. O colecție de povestiri pe teme juridice (care inițial au făcut obiectul unei rubrici susținute în revista „Flacăra”) sunt adunate și în Testament cu ilustrate colorate
POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288865_a_290194]
-
s-a impus ca o explicație teoretică solidă. Cu alte cuvinte, această teorie se referă la experiența directă a violenței (de exemplu, copiii care sunt victimizați), cea indirectă (expunerea la violența naturală: copii martori ai bătăilor, certurilor etc.) sau cea ficțională (TV). W. Wood et al., (1991) au realizat o metaanaliză a studiilor privind violența media, concentrându-și atenția asupra interacțiunilor sociale În care nu era prevăzută constrângerea sau silirea (există o serie de studii desfășurate În laborator În care subiecții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
publicitate - știri - În media: deturnări de avioane, dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe, emigrare, trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și amenințările din lumea reală. Privitul la televizor induce o concepție despre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe, emigrare, trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică. Victimizarea indusă A. Bandura (1983) a susținut cu tărie că televiziunea distorsionează cunoștințele noastre despre pericolele și amenințările din lumea reală. Privitul la televizor induce o concepție despre lume, În care neîncrederea În oameni, suspiciunea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Arcade” ș.a. Colaborează cu articole de gen la „ProSport” și „Gazeta sporturilor”, precum și la realizarea unei enciclopedii a fotbalului (2003). Registrul comic-satiric este mediul predilect al prozei lui P. Detaliind această predispoziție, românele publicate își deduc tonul din datele contextualizării ficționale. Românul de debut, Efemeriada (2000), se desfășoară în ambianța deceniului al nouălea al secolului trecut: pe paletă de bază predomina cenușiul, blazarea, compromisurile, rutinele mărunte, reflexele condiționate, psihologiile blocate în cleiul lipsei de perspectivă. Compusă din alăturarea a doi naratori
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
de fractură”, P. optează pentru „observarea mai îndeaproape a torsiunilor și a «convertirilor» care se petrec, la nivelul principalelor convenții și uzanțe literare, în proza lui Caragiale”. Figura definitorie a inovației lui Caragiale-prozatorul e găsită în ambiguitate, care privește statutul ficțional, relația autor- narator, ironia și absurdul. Ultima secțiune, Numărătoarea steagurilor, reia problema deschisă în Comediile lui I. L. Caragiale. Nu e un studiu clasic de receptare, căci accentul cade pe „«imaginile» lui Caragiale, ale creației sale, așa cum se succedă ele de-
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
care P. știe să țină ritmul vivace și imprevizibil al dificilului său interlocutor. Darul acestei veri (2001) este o culegere de „texte”de factură parabolică și cu o vădită intenție de scriitură postmodernistă, exploatând concomintent elementul istoric și pe cel ficțional. Literatură și numai literatură este la P. doar romanul Eu și maimuța mea, scris încă din 1984. Cazul de dezorientare al personajului Ben Bernea, trimiterea lui într-un sanatoriu sau ospiciu, scenele erotice „tari”, dar deloc vulgare, romanul în roman
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
reflecte munca „entuziastă” din fabricile nou-înființate, conform politicii de industrializare și urbanizare a Partidului, M. nu se oprește asupra tiparului ideologic, ci asupra experienței umane. Activitatea de reporter la „Scânteia tineretului” îi asigură „piese de colecție”, înregistrate ulterior în nomenclatorul ficțional numit fie „insectar” (Insectar de buzunar), fie „galerie” (Galeria palavragiilor). Oușor Pasăre, din schița omonimă, folosește apelul autorităților de a pleca în Oltenia „să ajute” la mecanizarea agriculturii ca pe un bun prilej să își abandoneze soția și să își
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
evoluția ideologico-politică a liberalismului - pornind de la o carte a lui John Gray; raporturile dintre ficțiune și istorie, dintre istorie și memorie, dintre etică și estetică, dintre ideologie și adevăr - pornind de la romanul Ravelstein al lui Saul Bellow, construit în jurul portretelor ficționale ale lui Allan Bloom și Mircea Eliade; comunitarismul ca utopie - pornind de la o carte a lui Amitai Etzioni; atracția exercitată de formele iliberale de putere, de tiranii, asupra multor intelectuali - pornind de la o carte a lui Mark Lilla; criza spiritului
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
celălalt: societățile (post)moderne și indivizii (post)moderni stau sub semnul (auto)reflexivității, sunt sau încearcă să fie permisivi, chiar antinormativi. Astfel, „Chick” mai scapă câte o vorbă bună despre „Abe”, cum am văzut mai sus. În acest sens, naratorul ficțional apreciază la cel pe care-l disecă faptul că, deși avea o mișcătoare nevoie de iubire (referințele din carte sunt clare: Antoniu și Cleopatra, Romeo și Julieta, Anna Karenina, Emma Bovary), nu își exhiba în vreun fel preferințele sexuale, se
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
precum și o circulație enormă: să fi fost poetul Beat Tuli Kupfenberg, care o și cânta pe melodia despre show business? Să fi fost Abba Eban? În orice caz, sintagma este acum destul de populară pentru a fi intrat în vocabularul eroilor ficționali, așa cum se întâmplă în romanul lui Philip Roth Operation Shylock. A Confession (Simon and Schuster, 1993). Toate acestea au o strânsă legătură cu discuția despre „dosarul Eliade”, precum și cu fundalul lor: dezbaterile despre memorie și istorie, responsabilitate colectivă și vinovăție
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
amintiriitc "5. Roman sau memorii ? Retorica și etica amintirii" Prevăzătoare, Viking Press a inserat o notă în care se arată că Ravelstein este o operă de ficțiune, că numele, personajele, locurile și situațiile sunt produsul imaginației autorului și sunt folosite ficțional, iar orice asemănare cu realitatea ține în întregime de coincidență. Niciodată o asemenea notă nu a fost mai ipocrită. Mai întâi, am văzut că mai multe persoane și situații reale sunt preluate ca atare în „roman” (ar fi trebuit ca
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
reale sunt preluate ca atare în „roman” (ar fi trebuit ca acest termen să apară mereu între ghilimele). Apoi, ne amintim că figura centrală a cărții, „Abe Ravelstein”, precum și numeroși eroi secundari se pot ușor identifica sub transparenta lor mască ficțională. În fine, „Chick” e rugat de agonizantul „Abe” să-i scrie biografia, iar cel dintâi afirmă către sfârșitul cărții că rămăsese în viață tocmai pentru a se achita de sarcină - confesiune puțin credibilă din partea unui supraviețuitor de vocație, care nu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
multiplă mise en abîme: „Chick” scrie despre Macaulay care scrie despre Boswell care scrie despre Johnson care scrie despre etc. Ce va fi scris „Chick” despre Keynes, de care se ocupase la sugestia lui „Chick”? Din câte știu despre opera ficțională a lui „Chick” și despre latura (auto)biografică a operei lui Bellow, îi dau cu totul dreptate biografului lui Saul Bellow, James Atlas, care conchide în monumentala sa lucrare recentă că marele romancier american nu e capabil de empatie cu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pe terenul unei opoziții tomiste între rațiune și credință) la Zbigniew Herbert (inițial cu totul de partea lui Julien Benda, apoi tot mai apropiat de disidența anticomunistă). Acțiunile și motivațiile protagoniștilor lui Mißosz, dintre care - au remarcat cunoscătorii - lipsește echivalentul ficțional al autorului însuși, pot fi mai ușor înțelese din punct de vedere uman, deși „opțiunea” pentru o formă sau alta a pactului cu regimul stalinist, chiar constrânsă, relativ pasivă și lașă, nu doar oportunistă și cinic zeloasă, rămâne reprobabilă. Nu
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
al impactului său public. Deocamdată, urmărind conversațiile din mediile academic-publicistice nord-americane, am observat unele încercări inedite de apropriere genealogică, de „recuperare”, inclusiv de către unii autori de stânga 4! Am discutat cu prilejul menționat în nota 1 cel mai cuprinzător portret ficțional al lui Allan Bloom de până acum: „Abe Ravelstein”, o fictivizare foarte discutabilă a profesorului datorată prietenului său Saul Bellow 5. Bellow, apropiat sufletește și afin cultural-ideologic cu Bloom aproape toată viața, a ales să-l încondeieze, mai curând decât
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
aproape toată viața, a ales să-l încondeieze, mai curând decât să-l zugrăvească, într-un ultim roman scris la senectute, din care nu lipsesc accentele unei răutăți senile fără mari valențe estetice. Am descoperit între timp și un portret ficțional „la puterea a doua” al lui Bloom, în micul roman La fiesta de las turcas, semnat de José Antonio Aguilar Rivera (Editorial Aldus, Mexico City, 2001). Autorul, mexican născut în 1968, a ajuns în septembrie 1992 la University of Chicago
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de plauzibil. Chiar părțile misterioase, absente, necunoscute confirmă - și nu infirmă - lecția potențialității existente în fiecare din paginile lui Raymond Chandler. În ciuda nenumăratelor trimiteri la realitatea înconjurătoare, realismul propus de autor nu are baze „doctrinare”. El rămâne tot unul „artistic”, ficțional, care a falsificat realitatea într-un mod mai subtil: instituind ceea ce David Lehman numea „iluzia realismului”; cu alte cuvinte, crearea unui spațiu de manevră infinit superior constrângerilor la care fuseseră condamnați predecesorii. Detectivul hard-boiled are nevoie de un „spațiu vital
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
iese în lume pentru a se lăsa admirat, ci un om de o extraordinară raționalitate care încearcă, prin strategii retorice pline de suculență, să-și ascundă esența existenței. Masca lui Marlowe, în această primă zi a existenței sale ca erou ficțional, e una seducătoare, strălucitoare, tocmai pentru că astfel de măști ascund cel mai bine. Deși vizita lui la reședința Sternwood pare a ține de rutina muncii detectivului, un impuls subconștient îl avertizează că a ajuns la o cotitură a existenței. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
De data aceasta, personajele nu mai sunt stafidele din cozonac, ci chiar autorii cozonacului: decupați din realitatea unei lumi dominate de instincte primare, ei au o forță de acțiune și o consistență a motivațiilor care lipsesc, de regulă, personajelor pur ficționale. Farewell, My Lovely a pus în circulație o seamă de „eroi” a căror expresivitate provenea din exagerarea până la limita grotescului a unor însușiri. În The High Window, protagoniștii sunt extrași din realitatea de fiecare zi, unde infracțiunea, ticăloșia ori violența
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
care spectacolul enigmistic pare a fi doar pretextul adăugării unor noi tușe la biografia metamorfică a marelui său erou. Hipertrofierea realului, atenția maniacală la înregistrarea detaliilor, pedanteria dusă până la viciu în căutarea legăturilor între planuri provin din conștientizarea precarității stratului ficțional. Relațiile dintre personaje, atenția acordată detaliilor comportamentale sunt parte a aceleiași strategii de fortificare a narațiunii. Ochiul cititorului se lasă lesne sedus de micile porțiuni descriptive, în care mintea alertă a detectivului instituie un scenariu pasionant și o intrigă paralelă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
fațetele unei experiențe spirituale pe care scriitorul o propune cititorilor, instituindu-se pe sine ca o conștiință vizionară, ca „dascăl”. Unitatea operei e semnalată și de circulația temelor, motivelor și tipurilor; scriitorul construiește - ca Balzac, deși e antibalzacian - o „lume ficțională” coerentă și consecvent ilustrată, guvernată de câteva obsesii personale, dar cu pretenții - și cu șanse - de a deveni un loc de comuniune. Interesantă e, de aceea, mai mult decât eposul - de altfel deseori evanescent ori programatic destructurat, deși păstrează aparențele
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
mai insistăm asupra acestui subiect, care, printre altele, arată cât de artificială este distincția dintre jurnalism și literatură. (3) Este suficient să analizăm mai atent faptul divers și vom constata cum ciudățenia și coincidența unor întâmplări plasează cititorul într-un ficțional realist, cu mari virtuți narative. 3.1.1. Discursul informației mediatice Trăim într-o lume ciudată, dependentă de noutăți și informații. Viața noastră pare în bună parte amanetată presei. Ea ne stabilește în fiecare zi programul, ne deschide fereastra casei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ale acestora. „Subiectivitatea” calculatorului este una contrafăcută, rece, abstractă, esențializată, montată, predeterminată tot de om. A înlocui raporturile naturale cu cele artificiale conduce la o atrofiere a persoanei și la o desocializare a acesteia. Mai mult, se creează un spațiu ficțional evazionist și un mod iluzoriu de a exista. Prinși în capcana spațiului virtual, subiecții pierd legătura cu lumea reală, mult mai complexă și mai dinamică, netipizată și necuprinsă încă în construcțiile digitale. Din punct de vedere psihopatologic, se pot avansa
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]