1,218 matches
-
de definiții ale rezilienței, suprapunându-se în esență. Vom enunța câteva dintre definițiile rezilienței, mai mult sau mai puțin cunoscute în lumea specialiștilor. John Bowlby (1992), părintele teoriei atașamentului, care a preluat din fizică și a utilizat pentru prima dată figurativ termenul reziliență, insistând pe rolul atașamentului în construirea rezilienței, o definea ca: „resort moral, calitate a unei persoane care nu se lasă descurajată, nu se dă bătută”(apud Manciaux et al., 2001, p. 15). în mod firesc, conceptul de reziliență
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Erich Auerbach, în eseul său de arheologie filologică Figura îl pune la baza unei interpretări creștine a conceptului de figurare: toate evenimentele și acțiunile evocate în Vechiul Testament sunt "prefigurări" ale mântuirii - și, în acest sens, au o funcționare alegorică: Profeția figurativă conține interpretarea unui eveniment intra-mundan printr-un altul; primul este un semn care îl anunță pe cel de al doilea, care îl și împlinește. Fără îndoială, și unul, și celălalt, rămân fapte intra-istorice; dar amândouă, din această perspectivă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al unui sistem de natura limbajului, căci, în calitate de sistem, se caracterizează ca și acesta prin lipsa de referință, de consistență semnificativă și de motivare substanțională a elementelor sale, care sunt semne de anumite tipuri. La rândul său, sociolog al "realității figurative", Pierre Francastel este aproape de pozițiile lui Goldmann, împărtășind cu acesta structuralismul genetic al cărui reprezentant în psihologie și epistemologie genetică a fost Jean Piaget. Mult mai conștient decât Goldmann de necesitatea unei semiologii, ceea ce îl apropie de structuralismul de orientare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
specificului proiectului semiologic, domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel el apare mult mai net și mai tranșant structuralist în spiritul acestei arbitrarietății a semnului semiologic, în categoria de figurativ. Categoria de figurativ pe care o impune sociologia francasteliană a artei nu se referă la felul - unul din cele posibile - în care este tratat subiectul unui tablou. Diferit accepțiunii din critica de artă clasică, Francastel, opune figurativul, nu "non-figurativității" artei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
domeniului diferit de cel al structuralismului de orientare lingvistică al lui Levi-Strauss și Barthes. Dar totodată la Francastel el apare mult mai net și mai tranșant structuralist în spiritul acestei arbitrarietății a semnului semiologic, în categoria de figurativ. Categoria de figurativ pe care o impune sociologia francasteliană a artei nu se referă la felul - unul din cele posibile - în care este tratat subiectul unui tablou. Diferit accepțiunii din critica de artă clasică, Francastel, opune figurativul, nu "non-figurativității" artei abstracte, ci prejudecăților
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în categoria de figurativ. Categoria de figurativ pe care o impune sociologia francasteliană a artei nu se referă la felul - unul din cele posibile - în care este tratat subiectul unui tablou. Diferit accepțiunii din critica de artă clasică, Francastel, opune figurativul, nu "non-figurativității" artei abstracte, ci prejudecăților destul de răspândite, după care tabloul nu este decât redarea unui fragment din lumea înconjurătoare sau ilustrarea unei noțiuni formate la capătul unei alte activități decât cea plastică, și care nu acordă artelor plastice alt
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
abstract". 50 51 Numitorul comun al acestor prejudecăți este ideea că artele plastice ar avea un caracter simbolic referențial în raport cu diferitele realități. După Francastel, "simbolic înseamnă substitut, echivalență, aluzie, semn convențional care poate fi și arbitrar, al unui lucru", pe când "figurativ implică existența anumitor relații de structură sau dispoziție între sistemul de semne care reprezintă obiectul și obiectul reprezentat". (9/1, p. 17-l8) Sategoria de figurativ amorsează deci o mutație importantă în înțelegerea limbajului plastic, similară cu cea produsă în sociologia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
înseamnă substitut, echivalență, aluzie, semn convențional care poate fi și arbitrar, al unui lucru", pe când "figurativ implică existența anumitor relații de structură sau dispoziție între sistemul de semne care reprezintă obiectul și obiectul reprezentat". (9/1, p. 17-l8) Sategoria de figurativ amorsează deci o mutație importantă în înțelegerea limbajului plastic, similară cu cea produsă în sociologia goldmanniană a literaturii prin coerență semnificativă, întrucît de la semnul plastic - simbol referențial, a cărui semnificație este dată de referentul său, se trece la ideea unui
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se purta la nivelul conținuturilor în genul relației de la cauză la efect, pentru sociologia structuralistă a artei lumea își găsește expresie în semnele plastice numai la nivelul structurilor, a sistemelor de semnificare, iar relația este de semnificare. Categoria francasteliană de figurativ, prin expresa sa referire la semnele plastice și prin conținutul ideatic foarte apropiat de acela al principiului arbitrarietății semnului semiologic din structuralismul de orientare lingvistică, apare astfel ca mai structuralistă decât cea de coerență semnificativă, căci este mai explicit semiologică
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
această direcție "s-au soldat cu eșecuri pentru că întotdeauna autorii lor au urmat tocmai calea comparației, străduindu-se să transfere legile și valorile de la un sistem la altul. Or trebuie făcut totul pentru a construi o teorie a "semnului figurativ, comparabilă cu cele pe care le posedăm pentru alte categorii de limbaje", o semiologie a cărei paradigmă să nu mai fie lingvistica structurală. 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice Lectura este una din modalitățile receptării culturale. Ea a fost
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
acela de altminteri valoros, semnat de Jean Piaget (Introduction ă Vepistemologie genetique, Paris, 1950): autorul recunoaște - lucru extrem de contestabil - autonomia specifică a gândirii economice și politice, în timp ce ignoră pur și simplu acele moduri de comunicare pe care le reprezintă artele figurative și muzica, fără de care nici nu ar putea exista societăți omenești, în orice caz nu în forma în care s-au constituit ele. Nu ne putem împiedica să credem că schema generală a structurilor spiritului este alterată ca urmare a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fixat acest punct de plecare comun în structuralismul genetic, să unificăm pozițiile lui Goldmann și Francastel și să le măsurăm apropierea de cele ale structuralismului de orientare lingvistică, este turnura particulară pe care o ia concepția și demersul sociologului "realității figurative". O problemă similară ne puseseră și anumite aspecte ale concepției lui Levi-Strauss și Barthes: primul accepta existența unor sisteme semnificante neconstituite pe seama limbii, ca sistem semnificam prim, al doilea considera că sensul există numai prin intermediul limbajului și că orice sistem
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sau glossematice, ale structuralismului lingvistic. Fixat asupra literaturii și filosofiei, Goldmann se preocupă de 64 65 sisteme de semne constituite pe seama semnificațiilor limbajului. Francastel însă își propune pe de o parte să afirme și să impună specificul ireductibil al artelor figurative ca sisteme de semne, pe de alta să le analizeze cu mijloacele unei semiologii nu mai puțin specifice, deci nelingvistice. Prin urmare între reprezentanții structuralismului francez, indiferent dacă de orientare lingvistică sau genetică, numai Pierre Francastel impune și analizează efectiv
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mijloace de semnificare. Adică Francastel este obligat să analizeze și să comunice rezultatele analizei în termenii unui sistem distinct, să facă o "traducere". El distinge, la fel ca și ceilalți structuraliști, indiferent de orientare, în sistemul de semnificare al artelor figurative trei niveluri: 1. nivelul semnelor - nivelul identificării semnelor elementare, care ne trimite la fragmente dezmembrate ale experienței noastre și care materializează selecția intențională a elementelor simple de reconstrucție a vizibilului în opera platică. 2. Nivelul structurilor - nivelul intelecției principiilor ordonatoare
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a elementelor simple de reconstrucție a vizibilului în opera platică. 2. Nivelul structurilor - nivelul intelecției principiilor ordonatoare a configurațiilor materiale și mentale, care dau un înțeles operelor considerate; sau: structurile care determină dispoziția acestor elemente ale primului nivel în interiorul câmpului figurativ și în spiritul provocat de imaginea vizuală - din care rezultă semnificațiile. 3. Nivelul " Ordinii", rațiunea care determină principiile generale potrivit cărora se leagă și se combină semnele selective și structurile asociative în care se statornicește experiența; sau: nivelul prin intermediul căruia
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în spiritul provocat de imaginea vizuală - din care rezultă semnificațiile. 3. Nivelul " Ordinii", rațiunea care determină principiile generale potrivit cărora se leagă și se combină semnele selective și structurile asociative în care se statornicește experiența; sau: nivelul prin intermediul căruia activitatea figurativă se înscrie printre facultățile spiritului. în aceste condiții "ordinea figurativă", rațiunea unui sistem de semnificare determinat istoric, câștigă mult în claritate față de structurile care sunt pur plastice și pe care lectura le traduce analizîndu-le și comunicîndu-le. Urmarea este dificultatea suplimentară
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
3. Nivelul " Ordinii", rațiunea care determină principiile generale potrivit cărora se leagă și se combină semnele selective și structurile asociative în care se statornicește experiența; sau: nivelul prin intermediul căruia activitatea figurativă se înscrie printre facultățile spiritului. în aceste condiții "ordinea figurativă", rațiunea unui sistem de semnificare determinat istoric, câștigă mult în claritate față de structurile care sunt pur plastice și pe care lectura le traduce analizîndu-le și comunicîndu-le. Urmarea este dificultatea suplimentară față de cazul lui Goldmann de a pune în paralel lectura
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și, mai întîi, cu cea goldmanniană. Cu toate dificultățile datorate complexității situației, respectiva unitate cu pozițiile goldmanniene și analogia cu cele ale structuralismului de orientare lingvistică, există și poate fi evidențiată. Astfel, Ordinea vizuală reprezintă spațiul semantic al unui sistem figurativ într-o perioadă istorică dată și este analogă viziunii asupra lumii din sociologia goldmanniană. Lectura francasteliană are în vedere spațiul plastic, culoarea, figura, locul în care și între care evidențiază relații structurale caracteristice la fel ca și categoriile semantice sau
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
lecturilor structuraliștilor de orientare lingvistică. Lectura structurii Ordinii vizuale a quattrocento-ului se bazează îndeosebi pe categoriile figurii și locului, care materializează pictural configurația tabloului. Ea reprezintă o mutație față de Ordinea vizuală medievală, a cărei structură elaborată pornind de la obiectul figurativ străbate domeniile perceputului, miticului și imaginarului, conform formulei căii anagogice a simbolului (per materialia ad imaterialia). Structura Ordinii vizuale a quattrocento-ului se manifestă prin respingerea căii anagogice a simbolului deschis spre supranatural și este evidentă în corelații de tipul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pune în evidență relații de natură semantică. Temeiul lecturii semiologice structuraliste atât în ceea ce privește concepția cât și procedeele și metoda ei este ideea saussureană a arbitrarietății semnului lingvistic și semiologic, prezentă atât ca atare, cât și sub forme metamorfozate "coerență semnificativă", "figurativ". Procedeele ei sunt cele ale paradigmelor și sintagmelor, opozițiilor și pertinenței fonologilor, semioticilor conotației și denotației, sau cele mai difuze, dar cu punct de plecare dat, ale coerenței semnificative și figurativului. Evidențiată cu mai mult sau mai puțin formalism, structura
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ca atare, cât și sub forme metamorfozate "coerență semnificativă", "figurativ". Procedeele ei sunt cele ale paradigmelor și sintagmelor, opozițiilor și pertinenței fonologilor, semioticilor conotației și denotației, sau cele mai difuze, dar cu punct de plecare dat, ale coerenței semnificative și figurativului. Evidențiată cu mai mult sau mai puțin formalism, structura se prezintă mereu ca un grup de relații între elementele respectivului sistem semnificam, prin care ea le conferă semnificația pe care o au. în ceea ce privește diferențele, sursa lor este prezentă și în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
al mitului. Această relație rafinează simbolic dialectica dintre limbajul nonverbal și cel verbal, pe de altă parte. Studiul limbajului din perspectiva genezei sale este, esențial pentru înțelegerea formelor de comunicare culturală (mitico-ritualice, în primul rând). Dacă în etapa preverbală codul figurativ generează comportamentul ritualic, în etapa verbală modalitatea ritualică devine sursa unor termeni ce desemnează imagini-simboluri utile comunicării interumane. Corespondența dintre codurile semiotice nonverbale și verbale, pe de o parte, dintre manifestările ritualice și cele mitice, pe de altă parte, este
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
și utilizarea lui reală (performanță comunicativă). O anumită ierarhie instituită între limbajul ritului și cel al mitului este posibil de evidențiat, în limitele a trei orizonturi de preponderentă manifestare simbolică: a) Orizontul ritualico-simbolic se constituie pe fondul apariției „codului semantic figurativ”, prim cod cultural al umanității, manifestat în triplă ipostază: gestuală, plastică, muzicală. b) Orizontul mitico-simbolic se constituie pe măsura dezvoltării codului semantic verbal, a sistemului de metasemnificare al limbii. Confuncționalitatea mitului cu ritul rezultă din faptul că au același referențial
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
măsura dezvoltării codului semantic verbal, a sistemului de metasemnificare al limbii. Confuncționalitatea mitului cu ritul rezultă din faptul că au același referențial și aceeași finalitate, corelate prin unul și același ansamblu de semnificații. Ceea ce diferențiază ritul de mit este semnificantul, figurativ la unul, verbal la celălalt. c) Orizontul teoretico-simbolic se constituie ca un rezultat al procesului de multiplicare, de îmbogățire a sensurilor prime ale discursului cosmogonic, sub imperiul determinărilor istorice. 4.1.2 Structura mesajului mitico-ritualic Constatăm că atât ritul, cât
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Mogoșoaia reprezintă deopotrivă, într-un rezumat sever, coordonatele majore ale unui program estetic și înalta vocație a libertății pe care o presupune actul creator, dacă privim lucrurile într-o perspectivă morală. Schițele, desenele, pictura, indiferent dacă sînt realizate în cheie figurativă sau nonfigurativă, dacă înfățișează peisaje italiene, arhitecturi sacre, instrumentele muzicale sau, pur și simplu, construcții plastice în sine, autonome și abstracte, constituie, în același timp, o mărturie a refugiului din fața unei iconografii aberante și dovada unei căutări febrile a echilibrului
Țipoia and Tzipoia by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12524_a_13849]