941 matches
-
a fost desființat și comasat cu Spitalul Filantropia. În acest moment spitalul avea în structură 100 de paturi. La noul sediu din Calea Griviței 218 s-au mutat și ambulatoriul de specialitate și restul de servicii administrative care funcționaseră la Spitalul Filantropia în perioada 1990-1993. O parte din personalul medical (asistenta șefă secția arsuri, asistenta șefă de la blocul operator) și Dr. Ion Comnoiu au optat pentru a se întoarce în Arhitect Mincu unde se va înființa ulterior spitalul SRI și unde continua
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
din lână groasă destinate săracilor, fără nici o grijă pentru discordanta pe care o creează ocupația ei cu decorul Ludovic XV. Doamna Correur, "si heureuse de rendre service" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.75], găsește în Le Moniteur subiecte de filantropie, în care o implică chiar și pe regina: "Herminie Billecoq, une ancienne élève de Saint-Denis, que son séducteur, un officier, consent à épouser, si quelque âme honnête veut bien avancer la dot réglementaire. Nous avions pensé à l'impératrice..." [idem
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
perseverența să iau amploarea activității unei instituții moderne cu fondare de creșe, orfelinate, spitaluri, aziluri 276. Prințesa Oriviedo refuză chiar să se căsătorească cu Saccard, de sfaturile căruia are nevoie în gestionarea afacerilor, pentru a nu fi împiedicată să facă filantropie: "Puis, ayant remis să réponse au lendemain, elle finit par refuser: sans doute elle avait réfléchi qu'elle ne serait plus seule maîtresse de șes aumônes, et elle entendait en disposer en souveraine absolue, même follement" [Zola, L'Argent, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
membrii familiei. El va slăbi pe măsură ce depășește cadrul familial, fiind aproape nul dincolo de granițele nației. Mila diminuă considerabil când este vorba de inamici sau când este vorba de cei care au vicii. Pentru semeni, dincolo de familie, mila este înlocuită de filantropie, sentiment din aceeași categorie dar incomparabil mai slab decât mila, însă tot de natură instinctivă. Atât mila cât și filantropia cunosc mijloacele prin care se înfăptuiesc, dar ignoră complet scopul, trăsătură distinctivă de altfel pentru orice act instinctiv. Cel de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
vorba de inamici sau când este vorba de cei care au vicii. Pentru semeni, dincolo de familie, mila este înlocuită de filantropie, sentiment din aceeași categorie dar incomparabil mai slab decât mila, însă tot de natură instinctivă. Atât mila cât și filantropia cunosc mijloacele prin care se înfăptuiesc, dar ignoră complet scopul, trăsătură distinctivă de altfel pentru orice act instinctiv. Cel de al treilea mijloc, caritatea, iese din sfera instinctual ă pentru că este un act voluntar, ca efect al rațiunii și educației
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și se bazează pe învățătura lui Hristos „bolnav am fost și M-ați îngrijit’ și „de câte ori ați făcut aceasta unuia dintre acești frați mai mici ai Mei, Mie Mi-ați făcut-o’’. Prin urmare caritatea depășește cu mult mila și filantropia pentru că presupune iubire de Dumnezeu, mărturisită și aplicată semenilor în nevoie și suferință. Este o atitudine pe care medicul o împărtășește și o aplică bolnavilor săi fără deosebire. Din nefericire, spune Paulescu, pe lângă spiritul caritabil pe care medicul trebuie să
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
este o utopie dezarmantă, care desființează pur și simplu familia și condamnă pe cei năpăstuiți (bolnavi sau handicapați) lăsându-i să moară ca nefiind utili statului. Contravine prin această concepție altor sentimente de natură instinctuală cum ar fi; mila, compasiunea, filantropia, umanitarismul, sentimente manifeste în forme mai mult sau mai puțin rudimentare dar evidente și în lumea animală, începând cu furnicile (care-și îngrijesc suratele flămânde, bolnave sau aflate în pericol) și continuând pe toată scara lumii viețuitoare unde exemplele sunt
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
celor întâlnite la alte ființe viețuitoare, organizată în familii, uniuni de familii (triburi), uniuni de triburi (ginți), națiuni și popoare, toate la un loc formând umanitatea. La baza acestor societăți se află sentimentul instinctiv de simpatie cunoscut ca iubire omenească, filantropie sau umanitarism și care se manifestă în mod direct prin milă (compasiunea pentru cel slab și în suferință asociată cu tendința instinctivă de a-i sări în ajutor), a cărui intensitate însă scade pe măsură ce depășește cadrul familial, chiar dacă devine foarte
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
organisme ar trebui să-l suprime, dincolo de acest aspect dimensiunea acestor forțe de descurajare ar trebui să fie impresionantă. Concluzia la care ajunge Paulescu este că organizarea omenirii prin mijloace omenești este imposibil de realizat pentru că: 1.iubirea omenească sau filantropia, dincolo de națiune este un sentiment rudimentar, total insuficient pentru ai uni pe oameni; 2.instinctul de subordonare față de un conducător sau șef internațional nu există; 3.legea internațională fiind mai mult o normă nu poate fi acceptată și nici chiar
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
cursa înarmărilor atât de caracteristică timpurilor noastre și atât de costisitoare. Prin urmare, cum mijloacele omenești nu pot realiza organizarea omenirii, numai o intervenție exterioară umanității, de natură divină, ar putea conduce la un rezultat pozitiv, pentru că ar realiza consolidarea filantropiei transformând-o într-un puternic sentiment de iubire omenească. Caracterul supranatural al conducătorului (care nu poate fi decât creatorul) ar putea impune legea înfrățirii națiilor prin utilizarea unor modalități miraculoase care să constrângă trufia, deci instinctul de dominație viciat. Creștin
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sunt Calea, Adevărul și Viața’’, iar la întrebarea cine ești tu? răspunsul vine prompt „Eu sunt începutul care și grăiesc cu vot’ ; 2.iubirea între oameni consacrată prin dragostea creștinească și împlinită prin caritate, act voluntar care trebuie să înlocuiască filantropia definită ca simpatie omenească, a cărei extensie după cum am văzut este limitată. Caritatea, care nu înseamnă altceva decât iubirea nemăsurată față de orice om, indiferent de naționalitate, pe care lisus Hristos o proclamă. „Veniți binecuvântații Părintelui meu de moșteniți împărăția ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
tendințe separatiste și hegemonice. Caritatea, instituind iubirea față de om (asemănătoare cu iubirea de frate), permite apropierea între nații, îndeplinind astfel premizele organizării omenirii. Astfel Hristos reușește să asaneze trei mari obstacole în calea unității omenirii prin; subordonarea omenirii creatorului, înlocuirea filantropiei cu un sentiment mult mai puternic caritatea și promulgă legea internațională a apropierii dintre oameni (iubirea sub aspectul dragostei creștine), desăvârșind astfel creația „Eu nu am venit să stric legea ci să o împlinesc’’ ; 4. Cuvântul lui Dumnezeu. Cele 3
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în fruntea Bisericii pe însuși Dumnezeu, Iisus a satisfăcut instinctul de subordonare atât de căutat de oameni și care lipsea, lipsește și va lipsi cu desăvârșire atâta timp cât omul va dori să domine pe om. 3. Înlocuiește un instinct prea slab (filantropia) cu un act voluntar mult mai puternic - caritatea - care numai prin credință se poate obține. 4. Prin caritate Hristos oferă lumii legea înfrățirii popoarelor în baza căreia se poate realiza apropierea și înțelegerea între oameni, națiuni și popoare. 5.Singura
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
apostolilor „să vă iubiți unii pe alții așa cum Eu v-am iubit pre voi” sau “dacă faceți acestea unuia din acești frați mai mici ai Mei Mie Mi-ați făcut-o”) Hristos a stabilit subordonarea Omenirii față de Dumnezeu, a înlocuit filantropia cu un act voluntar vizibil și puternic și a promulgat Legea internațională prin care omenirea poate fi pacificată. În mod voit Luther a disprețuit caritatea înlocuind-o cu o himeră - credința fără fapte bune, caritabile. Rezultatele unei asemenea concepții nu
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
care spune că ceea ce guvernează viața este legea iubirii, lege din care decurge întreaga morală creștină. Pentru că mila față de cel în suferință, fiind de natură instinctuală, scade pe măsură ce omul se îndepărtează pe linie de rudenie față de cei apropiați (familia), iar filantropia este un sentiment mult prea slab ca să acopere iubirea aproapelui, rămâne prin urmare caritatea creștină care trebuie să se regăsească în fiecare dintre cei care se dedică îngrijirii celor bolnavi. Dar cine este medicul? Se întreabă retoric Paulescu. Este omul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Mihai, n-a fost poetizată” (21 mai 1888). Este, în fond, o concluzie posibilă la acest episod din biografia lui Mihai Eminescu. Toate strădaniile de acest fel ale distinselor doamne ieșene coordonate de Cornelia Emilian se supun ideii generale de filantropie, binele nu se trâmbițează și nu se cere recompensat cu mulțumiri publice. Din aceste trâmbițări rămâne ceea ce avem: imaginea lui Mihai Eminescu bolnav, înfrânt, îndatorat moral etc. Un lucru mai trebuie luat în seamă (iarăși: evitat de biografi, ca incomod
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
respectuoși față de ideil e altora.” „Urâm politica de tarabă și pătimașă” - se afirmă în ziarul inaugural din 14 iunie 1912. Urbani și respectuoși dar tăioși după titlul și conținutul unor comentarii: „Judecătorul ambulant”, „Birou l de servitori”, „Lucrătorii și grevele”, „Filantropie și fanfaronadă”, „Cinematograful a devenit o școală nenorocită ș i un primejdios mijloc de corupție”, „Abuzurile de la banca din Plopana” etc. A fost un ziar de nuanță conservatoare, ceea ce și explică vestea pe care o aduce la 20 septembrie 1912
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de sine. Se pare că această valoare este împărtășită în afara lumii credincioșilor, nu doar ca bază pentru unirea cuplurilor, dar și ca sentiment nobil, care leagă oamenii între ei, chiar dacă s-a căutat un alt cuvânt pentru a o desemna (filantropia). Dar ceea ce continuă să îi distingă pe creștini este faptul că ei plasează sursa iubirii în Dumnezeu. Odată cu creștinismul, imaginea omului despre sine s-a schimbat radical. A fost creat după imaginea lui Dumnezeu, este o persoană unică, mântuită, iubită
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de caracter, tactul „îl ai” sau „nu îl ai”. În cazul în care există el poate fi dezvoltat și educat, dar este absolut indispensabil medicului în orice situație. 2) Înțelegerea semenilor Este tot o trăsătură psihologică legată de simpatie și filantropie. Ea este expresia „iubirii aproapelui” și dorința de a-l ajuta la nevoie. Este starea de compătimire, de coparticipare la suferința omului bolnav. 3) Spiritul de observație Are o valoare esențială. El constă în surprinderea esențialului, în degajarea faptelor semnificative
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În ceea ce privește urmele și vânătorii, a adăugat Markovic Între două Înghițituri, poate că, În felul lui, franctirorul era și el un artist. Faulques a izbucnit În râs. - De ce nu? În artă, munca originală a eului are mai mare importanță socială decât filantropia. Ori, cel puțin, așa se spune. - Poți să repeți ? Pictorul de război a spus sigur că da și a repetat. Celălalt a analizat o vreme, apoi a Încuviințat cu gura plină, aproape bucuros de idee. — Un artist, a repetat gânditor
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
primară, pe de altă parte, modifică puțin impozitul pe băuturi (1830). Dar contradicția se ridică de fiecare dată înaintea lui: dacă vrea să fie filantrop, este forțat să rămână fiscal; și dacă renunță la fiscalitate, trebuie să renunțe și la filantropie. Căci două promisiuni se împiedică întotdeauna și în mod necesar una de alta. A uza de credit, adică a devora viitorul, este un mijloc actual de a le concilia; se încearcă a se face puțin bine în prezent în schimbul a
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care se văd și nu de efectele ulterioare care nu se văd. Să încercăm să rectificăm această vedere incompletă. Mondor și fratele său Ariste, după ce și-au împărțit moștenirea părintească, au fiecare cincizeci de mii de franci rentă. Mondor practică filantropia la modă. Este ceea ce numim un călău de bani. Își înnoiește mobilierul de câteva ori pe an, își schimbă trăsura în fiecare lună; se citează ingenioasele procedee la care a recurs pentru a termina totul mai repede: pe scurt, face
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nefericiți meșteri parizieni, nu acționa câtuși de puțin din duritatea inimii, ci asculta, dimpotrivă, de un sentiment luminat de simpatie pentru clasele muncitoare. Se știa că este un veritabil filantrop, deși respingea în mod nemilos toate măsurile care sugerau o filantropie superficială sau ipocrită. Nu a putut, fără îndoială, să prevină toate greșelile care au fost comise; nu a reușit întotdeauna să îi facă pe colegii săi să guste acest adevăr atât de simplu, dar față de care inteligența legislatorilor părea să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un grup de medici cu convingeri liberale și face închisoare până în 1954. Încearcă să își reia studiile, dar abia în toamna anului 1955 i se admite reînmatricularea. După ce își susține examenul de stat, profesează ca medic stagiar (1956-1957) la Spitalul Filantropia din București, perioadă în care, în timpul revoluției din Ungaria, se vede din nou arestat, fiind eliberat însă la scurt timp. Între 1957 și 1963 funcționează ca medic de circumscripție în comuna Geoagiu din județul Hunedoara, iar apoi ca medic de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
22 septembrie 2009. Categoria a II-a - se încadrează unitățile sanitare, institutele și centrele medicale cu 801 - 1000 paturi, precum și: - Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" București - Spitalul Clinic "Caritas" București - Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Pantelimon" București - Spitalul Clinic Municipal "Filantropia" Craiova - Institutul Național de Medicină Legală "Mina Minovici" București - Serviciul de Ambulanta al Municipiului București - Centrul de Diagnostic și Tratament "Dorobanți" București - Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului București Categoria a III-a - se încadrează unitățile sanitare, institutele și centrele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173990_a_175319]