3,791 matches
-
frumos text enescian... Prezența Simfoniei I-a în Re major de Mahler, supranumită uneori și Titanul reprezintă un motiv cât se poate de întemeiat pentru a te afla într-o sală de concert și mai ales când este vorba despre Filarmonica din München, o orchestră îngrijită și lansată de Sergiu Celibidache. Ca fapt inedit, Celibidache nu a dirijat Mahler, pe care îl admira pentru inspirația melodică dar dezaproba arhitectura. Fiind un opus atât de cunoscut, încredințat mâinilor și instrumentelor unor artiști
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
kantele și orchestră de coarde. Lucrarea din urmă s-a cântat în versiunea pe care compozitorul finlandez a efectuat-o pentru kantele și cvartet de coarde, partea corzilor fiind acoperită de „Cvartetul Tiberius”, care este și Cvartetul de Stat al Filarmonicii din Târgu Mureș. Format din Molnár Tibor (vioară), Lokodi Károly (vioară), Molnár József (violă), Zágoni Előd (violoncel), „Cvartetul Tiberius” a fost înființat în 1994. A colaborat cu importante personalități muzicale din Europa și SUA, a participat la numeroase festivaluri și
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
1958), Stockholm (1975), Iași (1975). Esențial și semnificativ rămâne faptul că opera Oedip, în formula de concert-spectacol și-a început în acest an drumul recunoașterii unanime. Esențial și semnificativ este de asemenea faptul că instituțiile muzicale ieșene (orchestra simfonică a Filarmonicii Moldova, corul G. Musicescu și corul Operei Române din Iași) în colaborare cu colectivul de soliști de la Opera Română din București, au realizat performanța ca într-un timp foarte scurt să interpreteze în condiții de elevată ținută artistică, o partitură
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
scurt să interpreteze în condiții de elevată ținută artistică, o partitură de dimensiunile, profunzimea expresivă și dificultățile operei lui G. Enescu.” Mihail Cozmei, „Cronica”, 6 mai 1975 Festivalul Muzicii Românești a însemnat confirmări: Pe scenele muzicale ieșene - în special la Filarmonică - au apărut ansambluri românești de notorietate națională și internațională, precum Formația Ars Nova din Cluj (1973, 1980), Corul Madrigal (1974, 1982, 1986), Simfonicul clujean (1974), Orchestra Radio din București (1975, 1978, 1982, 1984, 1988), Corul Filarmonicii din Cluj (1975), Cappella
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
ieșene - în special la Filarmonică - au apărut ansambluri românești de notorietate națională și internațională, precum Formația Ars Nova din Cluj (1973, 1980), Corul Madrigal (1974, 1982, 1986), Simfonicul clujean (1974), Orchestra Radio din București (1975, 1978, 1982, 1984, 1988), Corul Filarmonicii din Cluj (1975), Cappella Transylvanica din Cluj (1978, 1980), Simfonicul timișorean (1982) și multe altele. Festivalul Muzicii Românești a marcat de asemenea afirmări. În chiar anul fondării festivalului, 1973, lua ființă la Iași un nou ansamblu de cvartet de coarde
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
culturii românești în context european și mondial. A fost anul întâi al integrării, anul capitalei culturale europene, Sibiu - așadar cel mai potrivit timp al reanimării Festivalului Muzicii Românești în serie nouă. Organizatorii - în principal Universitatea de Arte George Enescu și Filarmonica de Stat Moldova, cărora li s-a adăugat sprijinul Ministerului Culturii și Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor - urmăresc pe lângă valoare, exprimarea diversității fenomenului muzical românesc în timp și în spațiu. În timp, prin alăturarea dintre tradiție și nou; în spațiu, prin
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
compromisuri, dar s-a reușit (și se reușește încă!) să se ocolească acele compromisuri ce pot influența în mod nefericit calitatea, valoarea creației și a interpretării muzicii prezentate. Publicul ieșean a avut astfel șansa, în 2009, să re-asculte pe scena Filarmonicii excelenta Cappella Transylvanica a Academiei de Muzică clujene, cu dirijorul Cornel Groza, într-un program remarcabil interpretat, purtând amprenta școlii componistice ardelene - muzică religioasă și laică, tradițională și modernă. Tot în 2009, Corul academic al Filarmonicii din Iași și dirijorul
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
să re-asculte pe scena Filarmonicii excelenta Cappella Transylvanica a Academiei de Muzică clujene, cu dirijorul Cornel Groza, într-un program remarcabil interpretat, purtând amprenta școlii componistice ardelene - muzică religioasă și laică, tradițională și modernă. Tot în 2009, Corul academic al Filarmonicii din Iași și dirijorul Doru Morariu au susținut un concert de muzică ortodoxă în Catedrala Mitropolitană, lăcaș ideal pentru această muzică, în care, la finele veacului al 19-lea, Gavriil Musicescu aducea o nouă manieră interpretativă, în rezonanță cu Orientul
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
rezonanță cu Orientul și cu Occidentul deopotrivă. A XV-a ediție n-a adus vreo schimbare în bine în privința bugetului, dimpotrivă. Și din nou artiștii s-au dovedit generoși, au înțeles și au acceptat compromisul. Cele două gazde ale Festivalului - Filarmonica și Universitatea de Arte - și-au împărțit zilele de concert și astfel, o parte a evenimentelor a avut loc în noua Sala Eduard Caudella a Casei Balș, locul unde, spune legenda, cu peste un secol și jumătate în urmă, un
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
legenda, cu peste un secol și jumătate în urmă, un musafir ales - marele Franz Liszt - a cântat pentru gazdele sale - boierul Alecu Balș, familia și invitații săi. Cealaltă parte a concertelor au avut loc în tradiționala sală Ion Baciu a Filarmonicii, care, deși este marcată tot mai vizibil de trecerea timpului, poartă între zidurile ei amintiri memorabile și rezonanțe de neșters. Spicuiri din Festival, ediția 2011 Anul acesta, organizatorii au inclus în program (22 noiembrie) un concert inedit pentru scena și
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
deși este marcată tot mai vizibil de trecerea timpului, poartă între zidurile ei amintiri memorabile și rezonanțe de neșters. Spicuiri din Festival, ediția 2011 Anul acesta, organizatorii au inclus în program (22 noiembrie) un concert inedit pentru scena și publicul Filarmonicii: o excelentă incursiune în ambianța muzicală a începutului de veac 19, cu ansamblul bucureștean Trei Parale. O asemenea tentativă ar fi fost sortită eșecului cu un an în urmă, având în vedere stilul cu totul neobișnuit pentru scena și gustul
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
de mare prestigiu internațional, Hespérion XXI cu Jordi Savall (muzică otomană și occidentală din sec. XVII-XVIII) și Trio-ul 3 Ma (piese tradiționale din Maroc, Mali și Madagascar). Muzica prezentată atunci a deschis o nouă cale repertorială în tradiția concertistică filarmonică<footnote S-a creat astfel o mai potrivită ilustrare a înțelesului termenului filarmonic, ce se referă la „activitatea de răspândire a culturii muzicale prin concerte, recitaluri, spectacole muzicale.” DEX online footnote> și s-a bucurat - prin conținut, și calitatea excepțională
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Parale - Florin Iordan (cobză), Daniel Pop (voce, fluiere, caval, drâmbă, percuție), Beatrice Iordan (cobză) și Dinu Petrescu (dairea, darbuka) - nu a mai constituit o noutate, dimpotrivă a fost savurată de un public numeros. Miercuri, 23 noiembrie, Ansamblul de suflători al Filarmonicii din Iași și dirijorul Cristian Lupeș au prezentat un program pe cât de dificil, pe-atât de binevenit: Octetul Vertige de la lontanéité de Dan Dediu și Dixtuorul op. 14 de George Enescu. Compozitorul Dan Dediu comenta astfel propria partitură: „Mi-am
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
bine de treizeci de ani în urmă (în 1980), în ilustra interpretare a suflătorilor orchestrei super ieșene, sub conducerea lui Ion Baciu. Vineri, 25 noiembrie a avut loc momentul culminant al Festivalului - concertul susținut de simfonicul și corul academic ale Filarmonicii și dirijorul Sabin Păutza. Ca și în edițiile precedente, programul a unit simbolic tradiția cu contemporaneitatea, stiluri și spiritualități românești de cele mai diverse proveniențe: lucrări de Achim Stoia, Mihai Moldovan, Felicia Donceanu, Sabin Păutza și (din nou) Dan Dediu
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
într-o desfășurare de forțe aflate sub bagheta - organizatorică și regizorală a - colonelului Petrea Gogu, „inițiatorul și managerul singurului festival internațional de gen din România”. Cultura în acest oraș a fost o vocație, amintindu-ne de instituții ale trecutului (precum Filarmonica) sau cele ale prezentului: Teatrul „M. Filotti”, Muzeul de Istorie, casele memoriale „P. Istrati”, „Nică Petre”, „Perpessicius”, la care se adaugă numele glorioase care au aureolat această urbe de la părțile Orientului: Panait Istrati, Nae Ionescu, Mihail Sebastian, Hariclea Darclée
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
noi timp de aproape doi ani. În acest timp Romulus își cere mutarea la Conservatorul din București, unde erau două catedre vacante. Nu izbutește, cu toate drepturile sale care erau incontestabile, având suplinitorii acelor catedre, mai ales maestrul concertator al Filarmonicii, A. Teodorescu, mare protecție, soția lui fiind nepoata mareșalului Prezan. Celălalt, Sandu Albu, om de treabă și violonist cu oarecare reputație, de asemenea a rămas la catedra care o suplinea. Fiind fără mijloace de existență, fratele meu nici nu s-
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
mine, sunt plini de entuziasm de această muzică curat românească fără urmă de banalitate (de altfel tot ce scrie Drăgoi poate fi caracterizat așa) și plină de surprize noi și nebănuite. La 7 februarie, în fine, într-un concert al Filarmonicii dirijat de Ionel Perlea, are loc prima audiție a concertului, cu un public entuziast și cu Enescu aplaudând frenetic. Se poate spune că a fost un succes deplin, însă păcat că orchestra n-a avut decât două repetiții cu mine
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
loc prima audiție a concertului, cu un public entuziast și cu Enescu aplaudând frenetic. Se poate spune că a fost un succes deplin, însă păcat că orchestra n-a avut decât două repetiții cu mine, ca de obicei domnii de la Filarmonică sunt totdeauna prea obosiți pentru a avea timpul necesar de a executa bine și o lucrare de seamă românească. Perlea cu mult înainte de aceasta venise la mine și îmi ceruse acest concert fiind eu solistă, după ce îl trecuse cu mine
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
muzică la dânși. Enescu nicioadată nu vrea să vorbească la telefon, pentru nimic în lume, așa că prințesa e nevoită să facă acest lucru întotdeauna personal. La o lună după mine, tânăra mea elevă Victoria Milicescu își face debutul său cu Filarmonica, fiind solista lui George Georgescu în Concertul Es dur de Liszt. Succesul a fost cât se poate de strălucit. A cântat cu mare temperament și tehnică în pur stil lisztian (care din ce în ce dispare tot mai mult), acest
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Eri am ascultat muzică de Jora. Public mult și compozitorul a fost sărbătorit de prietenii și elevii săi. Enescu a cântat minunat. Stroescu asemenea. Azi curs la școală. Talentata mea absolventă a cântat Frank Variațiuni simfonice, care le pregătește pentru Filarmonică. Păcat că s-a măritat atât de repede; n-are nici 18 ani împliniți! 21 febr. Azi a venit Cella Delavrancea la mine spre a cânta la două piane. Am discutat mult despre muzică. E incontestabil o persoană extrem de inteligentă
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
“Revista în Sărbătoare” Spectacolul “Revista în Sărbătoare” susținut în superba Sală Thalia a Filarmonicii de Stat din Sibiu a fost programat în ultima zi a celei de-a XX-a ediții, jubiliare, a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Trupa Teatrului de Revistă ”Constantin Tănase” din București în frunte cu Stela Popescu, Alexandru Arșinel
?Revista ?n S?rb?toare? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84251_a_85576]
-
desemnat ambasador al Fundației Hope and Homes for Children. Numele lui Alexandru Tomescu are legături vechi cu Constanța care poate fi numit orașul lansării sale ca interpret încă de la vârsta de 9 ani, când a susținut primul concert, în compania Filarmonicii din Constanța. La vârsta de 12 ani, l-am putut admira tot la Constanța, în Finala Olimpiadei pe țară a Liceelor de muzică. În recenta carte a muzicologului Viorel Cosma - Copii minune ai României (1673 2013) - De la Cantemir și Enescu
Stradivarius, la malul mării by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]
-
cu care colindă țara spre a bucura sufletele iubitorilor de muzică. Îmi amintesc cu plăcere și emoție de faptul că am avut privilegiul să ascult această vioară încă din copilărie, într-unul dintre primele concerte susținute de Ion Voicu la Filarmonica din Iași, la puțină vreme după ce primise din partea Satului Român, titlul de Artist al Poporului. În recitalul constănțean, Alexandru Tomescu a interpretat integrala Partitelor și Sonatelor de J.S. Bach - Biblia violoniștilor, cum le-a denumit atât de frumos - interpretul
Stradivarius, la malul mării by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]
-
împlinită când ofer iubire și emoții pentru publicul meu fidel, prin piesele pe care le cânt”. Ploieșteancă, pe numele real Nicoleta Matei, a absolvit în 1990 Școala populară de artă la clasa prof. Corneliu Irimia (devenit mai târziu director al Filarmonicii din Ploiești), din 1996 fiind nelipsită de la competițiile importante ale genului, colecționând premii și trofee. Este de altfel anul când este angajată la Teatrul “Toma Caragiu” din Ploiești, secția de revistă (“Majestic”), aducând culorilor instituției, patru ani la rând, din
10 ani cu Nico by Lucreția Bobe () [Corola-journal/Journalistic/84232_a_85557]
-
Creația simfonică a compozitorilor ieșeni la Filarmonica de Stat „Moldova” Laura VASILIU Concertul simfonic programat la Iași (31 mai) în Săptămâna Internațională a Muzicii Noi - manifestare de notorietate a breslei muzicale românești - a avut două avantaje majore: un program unitar, exclusiv de muzică ieșeană - un dirijor profesionist
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]