12,214 matches
-
Crișan Andreescu JOHN VENN a devenit celebru pentru introducerea așa-numitei diagrame Venn, utilizată în diverse domenii ca: teoria mulțimilor, teoria probabilităților, logică, statistică și informatică. JOHN VENN. Google sărbătorește împlinirea a 180 de ani de la nașterea filosofului și logicianului englez JOHN VENN printr-un logo dedicat faimosului inventator al diagramelor Venn. JOHN VENN s-a născut în 1834 la Hull, Yorkshire. Mama lui, Martha Sykes, originară din Swanland, în apropiere de Hull, a murit când John era
JOHN VENN, inventatorul diagramei VENN, omagiat de Google by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82218_a_83543]
-
engleză la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj, colaboratoare la revista Familia). Este vorba de Influența lui Constantin Noica în literatura română. În fragmentul ales pentru volumul Competiția ficțiunilor, fragment intitulat Un excurs inițiatic. Literaturizarea discursului filosofic noician, autoarea îl compară pe filosoful român, în ceea ce privește interferența filosofie-literatură, cu Kierkegaard și cu Nietzsche și, mai ales, evidențiază ingenios caracterul literar al metodei lui pedagogice: "Literaturizarea filosofiei noiciene a însemnat, în primul rând, nașterea unui idiom al formării, în care maestru și discipol renunță la
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
și nu evidențiază? Cu voia dvs., mă îndrept spre finalul prețios al epistolei: "Poezia a fost și va rămâne ŤRegina literaturiiť, după cum a denumit-o Paul Valery. Prin poezie găsesc fericirea absolută. Pentru a fi fericit - spune la rândul lui filosoful francez Gaston Bachelard - trebuie să te gândești la fericirea altuia. De aici se avântă și scrierile mele. Scriu pentru a ferici pe cei de lângă mine". în fine: "Sper din tot sufletul, ca această scrisoare (considerată pentru mine - mică atenție) să
Actualitatea by George Marin () [Corola-journal/Journalistic/8251_a_9576]
-
oferă un sistem complet, un Weltanschauung. E un sistem idealist, pe care toată experiența mea îl confirmă. El are curajul să spună lucrurile așa cum sunt, fară să le înfrumusețeze. Sunt surprins când citesc peste tot că Schopenhauer ar fi un filosof pesimist! Din contră, citindu-l, mă revigorează, în același sens în care sunt afectat de o tragedie de Shakespeare. D.P. Știu că ați fost într-o relație specială, cu un filosof celebru al sec. XX, decedat cu câțiva ani în
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
când citesc peste tot că Schopenhauer ar fi un filosof pesimist! Din contră, citindu-l, mă revigorează, în același sens în care sunt afectat de o tragedie de Shakespeare. D.P. Știu că ați fost într-o relație specială, cu un filosof celebru al sec. XX, decedat cu câțiva ani în urmă: Sir Karl Popper. J.M. Karl Popper a venit cu ideea că explicația unui fenomen nu poate fi considerată științifică dacă nu e susceptibilă de o invalidare. El considera toate teoriile
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
Londra și chiar la București. Afirmase că descoperirea contrapunctului - prin care înțelegea și armonia - e o creație a Vestului, mai mare și mai valoaroasă decât știința însăși, care e considerată ca o "provincie" a culturii vestice! Surprinzătoare observație pentru un filosof al științei! D.P. I-ați cântat uneori? J.M. Da. Avea acasă, la Londra, un pian Steinway C splendid și, fiindcă nu mai auzea prea clar, m-am limitat la Mozart și la Schubert, despre care gândea că a fost ultimul
Cu Julien Musafia în căutarea adevărului în muzică by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/8245_a_9570]
-
lumii, de pildă, pe care Courbet a realizat-o cu mult curaj pentru vremea aceea - și cu tot atîta candoare prin raportare la vremurile de astăzi -, și-a găsit adăpost în spatele unei draperii a lui Jacques Lacan, draperie pe care filosoful o dădea din cînd în cînd la o parte spre a-i arăta cîte unui prieten, ca pe o taină dumnezeiască, incredibila matrice a ființei. Așa cum Lacan a ținut Originea lumii atît de bine ascunsă, și mulți artiști au păstrat
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]
-
pe Viorel Mureșan colegilor săi ca pe un viitor mare poet. Ilie Rad îl invitase pe autorul Cărții Oltului să țină în fața studenților filologi clujeni o conferință, pentru că el inițiase o serie de asemenea expuneri ale unor mari scriitori români, filosofi sau pedagogi, care reînviau într-un fel confesiunile scriitoricești din perioada interbelică, rostite în fața studenților de la Facultatea bucureșteană de Litere la solicitarea profesorului Dumitru Caracostea. Geo Bogza n-a putut onora o asemenea propunere (se scuză că e un slab
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
și badea Vasile Dâncu de la Runc, ce a mai rămas și ce mai rămâne, în această situație, din ea. Cine mai crede astăzi, ca Ramuz, că civilizația rurală, temeiul, se află "la sursa însăși a ființei"?! Nimeni aproape. Poate câțiva filosofi și gânditori rătăciți, etichetați autohtoniști, tradiționaliști sau, și mai rău, naționaliști. Satul nu mai e o temă pentru literatură, dar nici pentru filosofie. A vorbi despre sat, a scrie despre sat, a extrage idei și principii perene din acest topos
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
aproape depășit, imperceptibil. Textele lui Mircea Vulcănescu, Ernest Bernea, câteva, puține, dar extrem de importante scrise de Mihai Șora, sunt deja bine ascunse în sertarele memoriei noastre intelectuale înguste și mereu ahtiată de efemeridele zilei. Așadar, satul - ca temă (pentru scriitor, filosof, compozitor) - a dispărut. Doar pentru pictori (mă gîndesc în mod special la Grupul Prolog) el mai este un loc al revelației originare. "Meargă pictorii la țară", spune profetic Topârceanu. Suntem de acord că satul în format tradițional nu mai există
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
construiește o cabană și în aceasta locuiește Martin Heidegger sau Constantin Noica. În cazul acesta e vorba de părtășie și împărtășire și, mai ales, de ridicarea acestui loc la înălțimea gândului care se armonizează confratern în special cu munții. Textul filosofului din Pădurea Neagră, intitulat De ce rămânem în provincie?!, e emblematic pentru aserțiunea mea. Rețin părtășia filosofului cu țăranii care rășpălesc dranițe și asemănarea lucrului lor cu filosofarea. Nu cunosc soluții pentru a salva satul. Cunosc doar câțiva gânditori amintiți deja
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
vorba de părtășie și împărtășire și, mai ales, de ridicarea acestui loc la înălțimea gândului care se armonizează confratern în special cu munții. Textul filosofului din Pădurea Neagră, intitulat De ce rămânem în provincie?!, e emblematic pentru aserțiunea mea. Rețin părtășia filosofului cu țăranii care rășpălesc dranițe și asemănarea lucrului lor cu filosofarea. Nu cunosc soluții pentru a salva satul. Cunosc doar câțiva gânditori amintiți deja (la care îl adaug pe Lucian Blaga și Spațiul său mioritic ), câțiva scriitori și un mare
Marea spaimă by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/8301_a_9626]
-
originar, în încercarea de a reconstitui și a explica atitudinile și strategiile traducătorilor: pornind de la principiul, întemeiat religios, al literalității stricte, până la libertățile sancționate de uz și tradiție. Cititorul - cartea îi va interesa cu siguranță și pe teologi și pe filosofi - urmărește cu pasiune descrierea cîmpului semantic al actelor intelectuale, istoria lexicalizării în română a unor concepte religioase - conștiință (împreună știința, sfatul, cunoștința, gândul, cugetul etc.), aproapele (apropiatul, vecinul), pronia (mai înainte știința, mai-nainte gîndirea și grijuirea, providenția...) - oscilațiile care
O carte fundamentală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8449_a_9774]
-
de securiști ca un legionar reeducabil, Noica îi privea pe securiști ca pe niște ființe manipulabile pe latura patriotismului cultural. Sub unghiul acestei diferențe de optică s-a desfășurat dialogul lui Noica cu angajații Securității". Căci nu putem desconsidera inteligența filosofului ce țintea, în nefericirea sa, un scop la care ținea mai presus de orice, elaborarea și publicarea operei. Cum să nu-și fi dat seama că avea a face cu niște troglodiți, cu niște infami cu care era imposibilă realizarea
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
în Occident? Aproape s-ar putea spune că, dacă voiai să-l șantajezi pe Noica, n-o puteai face decît in-si-nuînd că nu i se vor mai publica lucrările. Trăind cu teama că nu va mai fi publicat, toată grija filosofului a fost aceea de a nu da regimului motive în această privință". Să precizăm: ceea ce-i deosebește tăios pe intelectualii care s-au apropiat de legionari de cei ce au acceptat a se înrola comunismului este îndeobște buna credință a
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
oferă într-un mod elocvent Octavian Paler, atât în Viața pe un peron, cât și în celălalt roman al său, Un om norocos. Matei Călinescu în Viața și opiniile lui Zacharias Lichter e subversiv prin marginalitatea asumată sfidător de un filosof în zdrențe, un rebel teoretizând și exemplificând anticolectivismul social și inadaptabilitatea la sistem. Negativismul cioranian al personajului central din Dihorul lui Alexandru Papilian e, de asemenea, frapant subversiv, nu atât prin anarhism, cât prin inconformismul sistematic. Bunavestire de Nicolae Breban
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
de-a evada în cel tumultuos, înșelător adesea, al istoriei. Simptomatic, revoluțiile, mișcările naționale și-au aflat relevante puncte de sprijin în scriitorii și cărturarii timpului. Spre a da un singur exemplu, n-a suferit oare, decenii în șir, un filosof și un scriitor precum Sartre o atracție magnetică față de fantasmele staliniste și maoiste? Exact acesta a fost cazul multora din generația lui Noica: psihologia lor a suferit o ruptură de nivel în urma căreia unghiul din care vedeau lumea s-a
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
o cedare, cu o abjurare formală, conduită a unui om timorat, înfricoșat, căruia Gulagul autohton i-a înfrînt cerbicia. Nu știm, nu vom ști niciodată cu exactitate ce s-a petrecut în forul său intim, însă, după toate aparențele, manifestarea filosofului conturează o retractare a la Galileo Galilei. Iată un pasaj din "Autobiografia" sa, anexată dosarului de angajare la Centrul de logică, în 1965 : Am beneficiat în anii detențiunii de un regim uman, iar în ultimii doi ani am fost lăsat
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
Caraza, Marcel Petrișor, Mihai Buracu (ultimul, severinean, deci concitadin și bună cunoștință a eseistului) și docilitatea unor Valeriu Anania ori Victor Biriș. Pozitivă ni se înfățișează circumstanța că, deși l-a studiat pe Marx, prin prisma unei normale curiozități culturale, filosoful nostru n-a devenit, la ieșirea pe poarta închisorii, un promotor al marxismului. Ceva mai decepționantă ar putea fi socotită o prudență exagerată, evitarea, de nuanță mizantropică, a întîlnirilor cu camarazii de odinioară: "Cînd se întîlnea totuși cu ei, era
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
obiectul niciunei acțiuni împotriva mea (sic!), ele constituie o vină în trecutul meu pe care mi-am recunoscut-o în diverse împrejurări, mai tîrziu". Și nu e numai atît. În articolele sale din publicația destinată diasporei, Glasul patriei, întîlnim adeziunea filosofului la noua stare de lucruri: "Adevărul lumii noastre poartă numele de socialism. Îi cunosc chipul din cărți, îi cunosc versiunile istorice și îi văd acum fața românească. Întocmai altora, cer dreptul de a-mi cuceri prin el libertatea, singura libertate
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
nu moară înainte de a-și vedea scrise cărțile", pe care e foarte probabil să le fi proiectat încă din perioada domiciliului forțat. Nu era, evident, o soluție demnă, ci una pragmatică. Umbra poliției politice presa și pe mai departe ființa filosofului, fragilizată de vîrstă, dar mai cu seamă de încercările temniței, de spaima unei iremediabile ratări: Dacă așa arată viața lui Noica cînd e privită din punctul de vedere al vocației sale, în schimb, aceeași viață, cînd e privită din punctul
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
zăhărelul", spre a-l remodela și manipula pe Noica, personaj prețios pentru prestigiul pe care-l avea atît în România, cît și în mediile exilului. Acțiunea Securității s-a desfășurat cu perfidie, profitîndu-se și de calitatea de fost legionar a filosofului, deci apartenenței sale la o categorie de oameni ce, după ce făcuse, un stadiu îndelungat de pușcărie "pentru o credință pe care o consideraseră curată la vremea ei", era nevoită să îndure cele mai grave presiuni și ingerințe. Completamente lipsită de
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
an în care a fost arestat. A stat în închisoare pînă în 1964. Cînd a fost eliberat statul român a cheltuit pentru el contravaloarea unui rînd de haine și a unei perchi de pantofi, fiindcă atunci cînd a fost eliberat filosoful n-avea cu ce să se îmbrace. Alexandru Paleologu, care scapă de pușcărie pînă în 1959, supraviețuind în clandestinitate, va trăi din același an "pe cheltuiala statului", ca deținut politic, pînă în 1964. Prin comparație cu ei, umilința la care
Borges umilitul și Arghezi comersantul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8544_a_9869]
-
Capitalei pe atunci, foind de lume șiroitoare în sus și în jos, cam la aceeași oră. Era un obicei al locului, căruia numai cel de-al doilea război mondial i-a pus capăt. Când, tot în anii premergători conflictului, reputatul filosof de origine baltă Hermann von Keyserling a vizitat România - gurul se afla în posesia darului special de a intui firea adâncă, ascunsul caracter și, de aici, destinul unui popor - proaspăt dejugat a admis că destinul poporului nostru este de a
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
serviciu. Tânărul devine el însuși abia după orele de program, când studiază cărți și reviste - greu accesibile - la Biblioteca Relațiilor cu Străinătatea sau și mai târziu, noaptea, când, într-o modestă cameră luată cu chirie, conspectează texte ale unor iluștri filosofi, teologi, istorici, scriitori, concepe studii savante, își face însemnări de jurnal, susține polemici epistolare cu unii contemporani (de exemplu, cu Constantin Noica) și reflectează de unul singur asupra unor teme clasice ale gândirii umaniste. Acest mod de a trăi este
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]