6,294 matches
-
are nici un impact negativ asupra valorii ei. Miza cărții nu este neapărat una de ordin istoric, de redare a unei realități trăite, cât portretizarea unui individ cu un destin neobișnuit, de un egotism desăvârșit, reverberațiile acestui portret fiind de natură filozofică. Relația lui Miller cu Moricand debutează pe fondul unei empatii prin partea primului pentru condiția de falit rătăcitor, pe care el însuși o trăise, empatie pe care Moricand o speculează la maximum, astfel că autorul îi percepe condiția la proporții
„Diavolul“ și binefăcătorul său by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3252_a_4577]
-
s-a înscris în PNL, iar în mai 2013 a trecut la partidul Forța Civică. A publicat cinci volume, printre care și „Sentința hienei cu colți de cremene” despre care autorul spune că este „proză oarecum a absurdului, spre eseu filozofic”.
Candidat europarlamentare: „Ne aflăm în plin cutremur cosmogonic dat de mitul arhaic” () [Corola-journal/Journalistic/32632_a_33957]
-
și șmecherie bucureșteană care, după cum mi-a povestit la un moment dat, îi punea pe ardeleni, la primul lor contact cu această lume, într-o stare de stupefacție acută. Mihai Șora, care l-a cunoscut la sfîrșitul perioadei de studii filozofice și mai cu seamă în timpul serviciului militar la Craiova (pe care Dragomir îl va satisface în întregime între noiembrie 1937 - noiembrie 1938), îl descrie ca pe un tînăr rezervat care își trăia pe atunci prima experiență sentimentală importantă. (Mai tîrziu
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
semestru (semestrul VIII) există un curs de o oră al lui Schuchardt despre „Templul grec“ și o prelegere de trei ore a profesorului Nestlé despre Sofocle. În afara cursurilor și seminarelor de filozofie ale lui Heidegger și a seminarului platonician, secțiunea filozofică mai cuprinde, în semestrul V, un curs sintetic de două ore despre „Istoria filozofiei moderne“ cu profesorul Reiner. Asta e tot. Săptămîna nu conține niciodată mai mult de 8 ore de cursuri și seminare. Restul timpului este dedicat pregătirii protocoalelor
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
gîndul la vremea străduințelor noastre comune. A fost o parte a acelei Germanii nevăzute, de care lumea nu va afla desigur niciodată.“) Drumurile se închid Drumul către încheierea doctoratului cu Heidegger fiind definitiv închis, Dragomir se dedă o vreme preocupărilor filozofice pe care contextul autohton i le poate prilejui. Noica tocmai își „deschisese“ o „școală de înțelepciune“ la Andronache (pădurea care începea la periferia cartierului Colentina) și îl invită să facă, în prezența lui Mircea Vulcănescu și a lui, cîteva expuneri
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
pe cît posibil, să se dezică de ea. În curriculum-ul său, ea va fi neîndoielnic povara cel mai greu de dus, păcatul capital care va fi spălat prin adoptarea succesivă a unor ipostaze profesionale cît mai îndepărtate de vocația filozofică a începutului. Oficial, toată viața lui ulterioară va fi o preocupare de „a șterge urmele“ și, de aceea, un neîntrerupt travesti profesional. Dragomir va fi rînd pe rînd, vreme de 31 de ani, ucenic sudor, funcționar la serviciul vînzări, corector
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
1976 la el acasă. Cu ceva vreme în urmă, Noica îi dăduse cartea mea despre tragic, „o fenomenologie a limitei și depășirii“, care tocmai apăruse la Editura Univers. Bănuiesc că voia să îi arate ce se mai petrece prin „lumea filozofică“ de la noi și, poate, să se mîndrească cu una dintre isprăvile „copiilor“ lui. „Dinule, Dinule — ne-a povestit mai tîrziu Sănduc Dragomir că îi spunea lui Noica —, vezi să nu-i bagi și p-ăștia la zdup cum i-ai
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
O lecție de gîndire Bineînțeles că, în ora care a urmat, mi-a făcut cartea praf, demontînd-o din temelie, adică pornind de la însăși definiția peratologiei („teoria limitei considerate în raportul ei cu conștiința“) pe care înălțasem, plin de o mîndrie filozofică juvenilă, întreaga mea teorie despre tragic. Îmi amintesc și acum că discuția a început de la faptul că nici „limita“, nici „conștiința“ nu fuseseră definite cum trebuie în cartea mea, drept care pe parcursul textului, îmi reproșa Dragomir, le foloseam indistinct, după cum îmi
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
pe Platon și pe Virginia Woolf, pe Marguerite Yourcenar și pe Emilio Cecchi, a comenta pe Homer, Dante și Vechiul Testament, și toate cu aceeași competență - este o performanță greu de egalat. În rîndurile de față ne vom ocupa de opera filozofică a lui Petru Creția, mai puțin cunoscută, relativ restrînsă, dar de o mare densitate de idei. De remarcat, pentru început că între opera de filolog și lingvist a lui Petru Creția, pe de o parte, și cea de filozof, pe
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
autentică, adînc asimilată, nutrită din izvoarele originare ale creștinismului; o asemenea credință implică, așa cum e și firesc, o notă personală, independență de spirit. Eseurile fiind destinate unui public cît mai larg cu putință, evită îndoctrinarea pedantă sau predica moralizatoare. Discursul filozofic specializat alternează aici cu expresia familiară, de exemplu, ca adresarea la persoana a II-a a singularului: ,, Poți să fii tu Arhanghelul Mihail și tot se găsește unul care să spună că ți-ai vîndut sabia de foc la mezat
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
ordine de idei, autorul celor 50 de gînduri despre bine și rău subliniază că nu tot binele din lume provine din opțiuni morale: Există în lume ca o frumusețe, un har și o noblețe a ei... un bine neales". Apetența filozofică se regăsește și în studiile de istorie literară ale lui Petru Creția. Astfel, recunoaștem interesul pentru conceptul de înstrăinare atît în studiul său despre epigrama greacă tîrzie cît și în magistralul eseu Despre exotism (1974, republicat în vol. Epos și
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
despre epigrama greacă tîrzie cît și în magistralul eseu Despre exotism (1974, republicat în vol. Epos și logos). Petru Creția identifică în epigrama greacă din secolele IV-V d. Cr. componentele alienării ,,exprimate ca meditație lirică și deloc ca expresivitate filozofică specializată" - printre care înstrăinarea de propriul trecut. El constată la Palladas (360-430 d. Cr.) prima atestare printr-un cuvînt (allotriothentes) a ideii de înstrăinare sau alienare. În eseul Despre exotism demersul este fenomenologic: Petru Creția nu procedează inductiv, de la formele
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
Și trebuie să spunem că vechii evrei, așa cum apar ei în comentariile lui Petru Creția la cărțile din Vechiul Testament traduse de el (Iov, Ecleziastul, Ruth, Iona, Cîntarea Cîntărilor), sînt tot atît de puțini ,,exotici" ca grecii din epopeea homerică. Contribuțiile filozofice întregesc portretul cărturarului umanist care a fost Petru Creția.
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
în zona unui liberalism care nu respinge valorile decente ale conservatorismului sau ale social-democrației), Vladimir Tismăneanu are inteligența de a da curs oricărei provocări ideologice sau intelectuale. Fiecare afirmație pe care o face are la bază argumente de ordin istoric, filozofic, politic și chiar, acolo unde e cazul, literar. Demersul său este unul deplin rațional, perfect articulat din punct de vedere logic și stilistic. Un mesaj capabil să convingă în chip natural, fără ca cititorul să aibă sentimentul că este agresat în
Spectacolul democrației by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/15003_a_16328]
-
Michaela Gulea Trilogia eseistică a Ninei Ivanciu - Comicul prozei, Minerva, 1998; Infernul intim. Dialog între literatură și psihanaliză, Cavallioti, 1998; Dorință și Lege. Convergențe culturale, Oscar Print, 2002 - se construiește pe fundalul unor vaste lecturi filozofice, psihanalitice, critice și mai ales literare pentru a investiga reacțiile Eului în confruntarea cu situațiile existențiale ale lumii moderne. Ultima dintre aceste lucrări analizează stările Eului, sugerate, imaginate sau observate în variate producții culturale ale secolului al XX-lea: discursuri
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
culturale ale secolului al XX-lea: discursuri mai mult sau mai puțin ficționale (Herman Hesse, Nathalie Sarrauté, Marguerite Duras, Samuel Beckett, Marie Cardinal etc.), relatări analitice (Pierre Rey, Marie Cardinal, Vasile-Dem. Zamfirescu), relatări ale psihoterapeuților (Irvin D. Yalom) sau reflecții filozofice de sorginte psihanalitică (Freud, Jung, Zimmer, Andre Green, Clarissa Pinkola Estes etc.) pe care autoarea le numește dezvrăjitoare. Prin mijloace discursive specifice fiecărui gen de scriitură și fiecărui creator, acest segment cultural își propune în esență să fisureze fațada de
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
la rîndul lui înțeles, oricît de precar și de nevolnic iar fi limbajul. Explicația este că ceea ce trebuie el să transmită semenilor nu sînt cuvintele sale, ci imaginile pe care le poartă în cap. A fi un maestru al elocvenței filozofice înseamnă a putea să înfățișezi imagini clare prin intermediul unor cuvinte simple. Ceea ce înseamnă că nu există gînd, oricît de profund, pe care să nu-l poți exprima într-o formă clară și precisă. Obscuritatea și tonul sibilinic al filozofilor se
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
de bază a gîndirii este logosul. Un logos gîndit fie ca ipostaziere a ființei divine, fie ca instrument privilegiat de care omul poate dispune după plac. Și astfel, prin împingerea la paroxism al acestei prejudecăți, ajungi să construiești trufașe sisteme filozofice, ridicînd castele de cuvinte și înălțînd piramide de concepte. Trăsătura de bază a acestor piramide lexicale era contrastul izbitor dintre simplitatea imaginii pe care filozoful o are în minte și luxurianța axfixiantă a jargonului de care face uz spre a
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
iad de buzunar, în care ghiujul dedat la neputincioase, însă de temut blăstămății îl afumă cu pucioasă. Cînd, în fine, încetează și-ntre ei prinde cheag o relație ca de la satană îndărătnică la năpăstuit înger păzitor, pun de-un dialog filozofic din cale-afară, prea de viață și de moarte pentru roman. În rama pe care Andrei Oișteanu o așază, domol, bine-ar fi să se discute puțin. Să se întîmple, mai degrabă, lucruri mici, mirosind necurat, scrise frumos, a mister, ca
Cal de poștă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11115_a_12440]
-
ca un copil căruia i s-a dat o jucărie sofisticată de care se simte legat prin doza de surpriză pe care i-o poate oferi zilnic. Îl distrează joaca aceasta, și de aceea îl și fascinează. Iar tehnica jargonului filozofic este ea însăși o astfel de pîrghie a fascinației mentale. Este perfect indiferent că sursa vrajei stă de fapt în mine însumi și nu în conceptele cu pricina, important este că o astfel de vrajă există și că, în numele ei
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
o victimă a regimului comunist, a unui cocoșat violator din București și a unor arabi din metroul parizian... ,Tu faci din viața ta un roman", îi spune la un moment dat agerul Dieter, căutând să dea fabulațiilor ei un sens filozofic și ajungând, cu un mic efort hermeneutic, la Novalis: ,- Vreau să spun că imaginația ta contribuie enorm la istoria vieții tale. O face probabil mai pasionantă, mai pregnantă. În orice caz, mai expresivă... Viața nu trebuie să fie un roman
Oameni din Est by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11137_a_12462]
-
pe marginea ei. Nu știu ce altă disciplină este astăzi mai nimerită să ilustreze diletantismul filozofilor în materie de știință ca această ,filozofie a științei". Ea e locul unde se pot rosti cu seninătate și cu morgă hieratică cele mai sfruntate elucubrații filozofice. De la aberațiile lui Hegel din Filozofia naturii și pînă la sofismele prin care sovieticii căutau să explice natura duală a luminii prin prisma materialismului dialectic și istoric, probele incriminatoare menite a pleda pentru ignoranța științifică a filozofilor s-au strîns
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
problemei ajunge la rezultate mai bune decât bunul simț emasculat. Ca termen mediu, ca sinteză între Kant și Marx în chestiunea libertății și a necesității - se află Hegel. Vorbim nu numai de o sinteză cronologică, ci mai ales de una filozofica și practica. În lumea în care trăim astăzi, metoda marxista pare să fie deseori cea mai potrivită pentru a face față cerințelor momentului: o situație critică presupune răspunsuri critice pe măsură. Farul călăuzitor al teoriei critice, al progresismului, trebuie să
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
1966, p. 44. 16 G. W. F. Hegel, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura IRI, București, 1996, pp. 16-19; G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, pp. 42-43, 247. 17 G. W. F. Hegel, Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000, pp. 116-120. 18 Hegel
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2000, pp. 116-120. 18 Hegel, Principiile filozofiei dreptului, p. 244; G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, pp. 63-64. 19 G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a II-a, "Filozofia naturii", traducere de Constanin Floru, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1971, p. 25; G. W. F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea a III-a, "Filozofia spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]