12,882 matches
-
voi ca părinți sau ca viitori părinți: nu vă vindeți sufletul nici măcar pentru o bucată de pâine, pentru că menirea voastră este Înaltă și nu merită s-o terfeliți pentru câțiva arginți. Nu Întinați mințile și sufletele copiilor și tinerilor cu filozofia ieftină a "perioadei de tranziție" pentru că legea karmei funcționează perfect: cum dai, așa primești sau, cum spune românul "cum urli În pădure, așa-ți vine răspunsul" și nu vă autopedepsiți degeaba pentru că atunci când plouă vin apele mari și murdare și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
cel mai iscusit surugiu din întreaga lume". "Vizitii ca, cei moldovalahi, credeți-mă, nu se găsesc nicăieri. Orice călător, până și cel mai indiferent, cel mai îngândurat, cel mai posac, nu poate să nu se învioreze văzând îndemânarea, verva, antrenul, filozofia, rapiditatea, veselia vizitiului său moldo-valah". Retragerea treptată a trupelor ruse din Moldova și Țara Românească, a fost înlocuită cu ocupația turco-austriacă. Din aprilie 1854, Austria a ocupat Principateleăpână în martie 1857), cu forțele sale armate, cu toate că acestea nu erau beligerante
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Liviu Bordaș a studiat la Facultatea de Filozofie a Universității din București, de la licență până la doctorat, și, ca visiting student, la Facultățile de Indologie ale Universităților din Viena, Roma, Heidelberg și Florența. A urmat un masterat în sanscrită la Universitatea din Pondichéry (India), iar în prezent definitivează teza
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
la omul direct, la logica sa teribilă precum un cuțit. „Păcat că în minereul lui psihic, în care putea intra și umilitatea, au fost și unele pete, pe nedrept numite «demonisme»; în realitate, ceva de «apaș» brăilean.“ Cât despre paznicii filozofiei, ei sunt o subcategorie profesională recrutată dintre cei pe care Nae Ionescu îi numea „șmecherii“ și „proștii“ filozofiei. Cei dintâi, considerați și profitori ai filozofiei, sunt „filozofii care vor să dea mereu planuri pentru evoluția noastră; un fel de monitori
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
putea intra și umilitatea, au fost și unele pete, pe nedrept numite «demonisme»; în realitate, ceva de «apaș» brăilean.“ Cât despre paznicii filozofiei, ei sunt o subcategorie profesională recrutată dintre cei pe care Nae Ionescu îi numea „șmecherii“ și „proștii“ filozofiei. Cei dintâi, considerați și profitori ai filozofiei, sunt „filozofii care vor să dea mereu planuri pentru evoluția noastră; un fel de monitori ai istoriei“. Cea de-a doua categorie îi cuprinde pe „filozofii care învață tot ce s-a spus
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
unele pete, pe nedrept numite «demonisme»; în realitate, ceva de «apaș» brăilean.“ Cât despre paznicii filozofiei, ei sunt o subcategorie profesională recrutată dintre cei pe care Nae Ionescu îi numea „șmecherii“ și „proștii“ filozofiei. Cei dintâi, considerați și profitori ai filozofiei, sunt „filozofii care vor să dea mereu planuri pentru evoluția noastră; un fel de monitori ai istoriei“. Cea de-a doua categorie îi cuprinde pe „filozofii care învață tot ce s-a spus despre diferite probleme în alte părți; ei
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
a spus despre diferite probleme în alte părți; ei nu atacă o chestiune de fond, în miezul ei, ci informează asupra a ceea ce s-a realizat aiurea; nu vorbesc niciodată de, ci totdeauna despre; un fel de meseriași“. Așadar, paznicii filozofiei sunt acei profesioniști ai disciplinei care, neputând să facă filozofie, se mulțumesc doar să vorbească despre ea. Aducând-o la dimensiunile lor, ei exercită totodată un fel de poliție metafizică - cu funcție de intimidare, dacă nu chiar de boicot și reprimare
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
atacă o chestiune de fond, în miezul ei, ci informează asupra a ceea ce s-a realizat aiurea; nu vorbesc niciodată de, ci totdeauna despre; un fel de meseriași“. Așadar, paznicii filozofiei sunt acei profesioniști ai disciplinei care, neputând să facă filozofie, se mulțumesc doar să vorbească despre ea. Aducând-o la dimensiunile lor, ei exercită totodată un fel de poliție metafizică - cu funcție de intimidare, dacă nu chiar de boicot și reprimare - asupra colegilor mai curajoși sau mai talentați în practica filozofării
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
asupra colegilor mai curajoși sau mai talentați în practica filozofării. Intriga cărții se țese între aceștia din urmă și profesorul de istoria logicii și metafizică de la Universitatea din București. El însuși se plasează într-o a treia categorie, a „robilor filozofiei“, adică cei care fac filozofie pentru că nu pot altfel. Substanța intrigii o constituie acuzațiile de lipsă de originalitate, împrumut tăinuit și chiar plagiat, care i-au fost aduse lui Nae Ionescu încă din timpul vieții. Veridicitatea, strategia și mobilurile lor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
mai talentați în practica filozofării. Intriga cărții se țese între aceștia din urmă și profesorul de istoria logicii și metafizică de la Universitatea din București. El însuși se plasează într-o a treia categorie, a „robilor filozofiei“, adică cei care fac filozofie pentru că nu pot altfel. Substanța intrigii o constituie acuzațiile de lipsă de originalitate, împrumut tăinuit și chiar plagiat, care i-au fost aduse lui Nae Ionescu încă din timpul vieții. Veridicitatea, strategia și mobilurile lor sunt unele dintre subiectele de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
dintre care unii fuseseră, dimpotrivă, ținta criticilor sale. Noțiunile de viață, trăire, experiență, structură ar veni de la Dilthey, neliniștea, tragismul vieții, iraționalismul de la Kierkegaard, Heidegger și Șestov, ideea de destin de la Spengler și Keyserling, raționalismul mistic de la Massis, preocuparea pentru filozofia religiei de la Dilthey și neotomism, ortodoxismul de la Berdiaev, altoit însă cu catolicismul lui Massis și cu idei din gnosticism și origenism. În fine, metoda gândirii în libertate și în mijlocul discipolilor s-ar datora lui Keyserling. Ideile sale asupra ortodoxiei sunt
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
lui Karl Marbe, fără să-i pomenească numele. Dimitrie Gusti insinuează la un seminar că acesta nu face decât să repete Das Heilige (1917) a lui Rudolf Otto, autor pe care îl citase de mai multe ori în cursul de filozofia religiei din 1924-1925. C-tin Rădulescu-Motru vede în cursul de istoria logicii din 1929-1930 o causerie pe baza ideilor lui Clemens Baeumker, profesor de metafizică și conducător al doctoratului lui Nae la Universitatea din München. Suspiciune facilă. De altfel, cu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Ce e asta «originalitate», mă rog - patent de exploatare sau prospețime de viață?“ Nici Eliade nu trece sub tăcere istoria orală a acuzațiilor de neoriginalitate, ci, dimpotrivă, o atacă frontal: „Nae Ionescu a refuzat multă vreme să publice cărți de filozofie și e foarte probabil că va refuza și de aici înainte. S-au adus felurite și istețe explicații acestor ciudate singularizări. S-a spus bunăoară că lecțiile profesorului Nae Ionescu nu sunt «originale» și ca atare nu îndrăznește să le
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
singularizări. S-a spus bunăoară că lecțiile profesorului Nae Ionescu nu sunt «originale» și ca atare nu îndrăznește să le dea la tipar. Într-o cultură filozofică atât de «originală» ca a noastră, unde oricine poate face o carte de filozofie cu alte zece cărți înainte, refuzul acesta de a publica pare într adevăr ciudat. Cursurile profesorului Nae Ionescu sunt totuși litografiate în 16 [sic ! n.n.] mari volume și nimeni nu e împiedicat să caute «influențe» și «lipsă de originalitate» în
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Profesorul Nae Ionescu a răspuns anticipat oricăror bănuieli, publicând stenograma cursurilor sale. Dar continuă să refuze publicarea lor în volum.“ În continuare, discipolul explică rostul restrângerii la această publicare de uz intern: „Tip socratic, Nae Ionescu nu crede într-o filozofie făcută de departe, prin cărți. Cursurile sale sunt litografiate numai pentru folosul acelora care l-au auzit, care au stat de vorbă cu el: sunt scheme mnemonice pentru orientarea într-o lungă conversație avută acum un an sau acum cinci
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
infirmarea limbilor rele care l-au urmărit de-a lungul vieții cu recriminarea că nu are „operă“ sau „lucrări științifice“. Reproșul complementar, lipsa de originalitate, este și el respins de cei doi editori: „Nae Ionescu o spunea limpede: originalitatea, în filozofie, nu poate avea alt înțeles decât acel de efort propriu de gândire, de autenticitate a filozofării. Lipsit de originalitate nu ești pentru că spui ce s-a mai spus; ci pentru că accepți de-a gata spusele altora, fără ca acestea să răspundă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Universitatea din Cluj și secretar de redacție al revistei Saeculum. Printre cei cărora Blaga le solicită colaborarea la periodicul pe care îl fondase se număra și Grigore Popa (1910-1994), asistent al lui D.D. Roșca. Acesta era un vechi apologet al filozofiei blagiene, dar recent publicatele texte ale lui Nae Ionescu i-au stârnit o vie admirație pentru profesorul dispărut. Prin urmare, în primele numere, pe lângă un articol despre existențialism, el a oferit spre publicare două recenzii entuziaste la ediția cursurilor naeionesciene
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
drept un „admirabil model de realizare filosoficească“, dovedind o „puternică originalitate de perspectivă asupra problemelor discutate“. Încă de la prima recenzie, introductivă, Grigore Popa observă că publicarea cursurilor spulberă „legenda neagră“ a lui Nae Ionescu, pe care „invalizii inițiativelor personale în filozofie o întrețineau, din interes și invidie“ în jurul lui, anume tăgăduirea talentului și activității sale filozofice. El își propune așadar să discute pe îndelete volumele seriei de opere în numerele succesive ale „revistei noastre“. Între altele, Popa citează opinia lui Nae
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
este „un vânător de originalitate cu orice preț, dar prețuiește mai presus de toate efortul personal în lucrarea filozofică a spiritului“. Metafizica sa e pomenită laudativ și în articolul „Existențialismul“. Aici Popa se vădește un naeionescian pur, atunci când pledează pentru filozofia existențială (Kierkegaard, Nietzsche), antiabstractă și antisistemică, împotriva filozofiei existenței (Heidegger, Jaspers). Blaga, simțindu-se pus în categoria filozofilor sistematici și a acelora care, mai grav chiar, preferă trăirii creația, îi răspunde în același număr al revistei cu o notă intitulată
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
dar prețuiește mai presus de toate efortul personal în lucrarea filozofică a spiritului“. Metafizica sa e pomenită laudativ și în articolul „Existențialismul“. Aici Popa se vădește un naeionescian pur, atunci când pledează pentru filozofia existențială (Kierkegaard, Nietzsche), antiabstractă și antisistemică, împotriva filozofiei existenței (Heidegger, Jaspers). Blaga, simțindu-se pus în categoria filozofilor sistematici și a acelora care, mai grav chiar, preferă trăirii creația, îi răspunde în același număr al revistei cu o notă intitulată „Existențialism sau neputință de a crea?“ Răstălmăcind intențiile
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fost „prins cu mâna în atâția saci străini“. Pentru a-l pedepsi pe vechiul admirator trecut în tabăra adversă, Blaga lovește în Nae Ionescu, a cărui pomenire în legătură cu persoana sa - fie în asociere, în criticile lui C-tin Rădulescu-Motru împotriva „filozofiei neștiințifice“, fie în opoziție, în criticile aduse de teologii sibieni neortodoxiei și neromânismului său - devenise iritantă. Dat fiind că, în recenzia sa, Grigore Popa făcuse aprecieri elogioase asupra celor trei tipuri mistice, considerându-le sublime întrupări ale duhului ortodox, Blaga
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Noica despre „molusca“ de Grigore Popa trădează aceleași porniri puțin onorabile din pamfletele contra lui Stăniloae și Rădulescu-Motru. Într-o scrisoare anterioară publicării articolului său împotriva tânărului colaborator - care nu îl atacase niciodată, ci doar își exprimase o opinie asupra filozofiei diferită de cea a directorului revistei -, Blaga afirmă că „nu strică dacă introducem chiar în sânul ei anume tensiuni“. Tensiunile au stricat însă chiar și dincolo de marginile revistei. Nae Ionescu a ajuns astfel o victimă colaterală a adversităților și polemicilor
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
care o va fi folosit pentru pregătirea cursurilor sale. Pentru moment, ei se mărginesc să pună înaintea celor ce vor citi aceste cursuri data la care au fost rostite și să reamintească concepția profesorului după care originalitatea nu constă, în filozofie, în a spune ce nu s-a mai spus; ci în a gândi efectiv și în a lega organic, în raport cu interesele speculative proprii, cele spuse. Astfel, nu înfățișarea unei tipologii mai mult sau mai puțin originale sau repetarea unei poziții
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
proprii, cele spuse. Astfel, nu înfățișarea unei tipologii mai mult sau mai puțin originale sau repetarea unei poziții ori a unei argumentări clasice constituie interesul și originalitatea cursurilor lui, ci felul în care acestea sunt folosite și valorificate pentru clădirea filozofiei proprii.“ Aceste ultime observații, foarte pertinente, erau de fapt un lucru bine cunoscut și unanim acceptat în mediul elevilor și prietenilor lui Nae Ionescu. Le vom găsi mereu repetate în articole, amintiri și polemici. În ceea ce îl privește pe Eliade
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
voce mai temperată a remarcat existența unei permanente preocupări de a prelucra cât mai personal „împrumutul“. Această sistematică repetare și-a făcut efectul asupra noilor generații de intelectuali, chiar și asupra celor care nu împărtășeau ideologia marxistă. Unele istorii ale filozofiei românești colportau și știrea împrumutului „tăinuit“ din cartea lui Evelyn Underhill, iar o istorie a literaturii interbelice făcea aluzie la el, amintind că s-a „dovedit“ că prelegerile sale cuprindeau „numeroase pagini copiate după lucrări străine“. Informația a fost cunoscută
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]