51,126 matches
-
datorită tempo ului care trebuie să fie într-o permanentă accelerație. Se poate vorbi despre o ierarhie a mișcărilor în cadrul suitei, bazată pe o scară relativă a vitezei de execuției. Practic, cu cât o mișcare se află clasată mai spre finalul noubei, cu atât tempo-ul ei va fi mai accelerat. Suitele nouba s-au constituit prin asocierea și strângerea la un loc a diferitelor piese vocale și instrumentale ce au în comun un anume mod, dar și a poemelor cu
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
lei la Bingo". Întregul roman se poate rezuma la o conversie spirituală realizată În decursul a două săptămâni, moment când se conștientizează parțial vidul ce domnește În viața fiecăruia dintre cei ale căror destine se intersectează pe scara blocului băcăuan. Finalul deschis sugerează În mod direct posibilitatea sacralizării unui anumit loc pe o perioadă scurtă de timp, menținerea acestei amprente a divinității fiind mereu variabilă În funcție de mentalitatea colectivă.
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
Participarea la divin este asemănată cu o creștere fără limită, alimentată de nesfârșitul izvor al binelui - Dumnezeu Însuși. Acesta este planul divin, iar atașamentul față de cele materiale nu e decât o împiedicare a acestei creșteri<footnote Andreas Andreopoulos, „Eschatology and final restoration (apokatastasis) in Origen, Gregory of Nyssa and Maximos the Confessor”, în Theandros. An online Journal of Orthodox Christian Theology and Philosophy, Volume 1, Number 3, Spring 2004, articol disponibil la adresa web http://www.theandros.com/restoration.html, accesat la
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
sale. Printre cei mai importanți se numără cei trei prieteni ai săi, de fapt, doi, căci al treilea se dovedește un pseudoprieten: cel mai bun amic din copilărie, fata de care era Îndrăgostit În secret și șmecherul care Într-un final va ajunge să distrugă nu numai o viață, ci o rețea de suflete Întrepătrunse, legate de un destin, o soartă crudă și nemiloasă. Personajele creionate de către narator sunt pline de patimă, ură, durere, suferință, iubire, naivitate oarbă, vendetă, nepăsare, sălbăticie
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
Petre”, stă la masă cu prietenul cel mai bun al lui Marius și deodată apare Dl. Dunkelman. Cei doi bătrânei se Înțeapă reciproc pentru ca mai apoi să Înceapă un joc de poker, ce se transformă În tarot, ca, Într-un final, cărțile să se metamorfozeze În fotografiile unor oameni, iar acestea tot curg În valuri, până când, furios, Dl. Dunkelman Îl apucă de gât pe Paul, prietenul din copilărie a lui Marius, Îl trântește pe masă și spune „Na, și pe el
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
fericită... În cele din urmă, reîntoarcerea În România a protagonistului reprezintă acel flash În care Își revede Întreaga existență chiar Înainte de a muri. Protagonistul se naște În România pentru ca mai apoi s-o părăsească pentru ademenitoarea Americă, iar Într-un final să se reîntoarcă În Țara natală pentru a Încheia ciclul vieții și a trece la un nivel superior. Astfel, România devine ultima destinație pentru Marius Albu. Întregul roman lasă aceeași impresie ca un acelerat cu viteză maximă. Adrenalina este pompată
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
plăcea să mai fac Încă unul Înainte să mor la rândul meu. Peste ani, am izbutit În sfârșit să isprăvesc un roman, apoi un altul. La ora actuală, am publicat șapte sau opt. Oare tata și-a mai slăbit strânsoarea?” Finalul romanului Întărește ideea de raportare conflictuală la ipostaza autoritară a tatălui, indică Însemnele reconcilierii, concluzionând Într-o notă personală Întregul proces al purificării prin actul scrierii, al luptei cu sine și al analizei retrospective.
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92876]
-
și, progresiv, atenția i se orientează către alte preocupări. Nevoia violentă a unor certitudini și dorința de cunoaștere absolută precipită ajungerea la credință, așa cum relevă episodul În care protagonistul trăiește o experiență similară morții, În care vede chipul lui Hristos. Finalul cărții se concentrează pe sensul dragostei ca singurul termen care ar putea traduce cuvântul “veșnicie”, despre care se vorbește În incipit, dar care apare aici mai mult ca sinonim pentru identitatea divină. Romanul impresionează și prin utilizarea cu rafinament a
ALECART, nr. 11 by Anastasia Gavrilovici () [Corola-journal/Science/91729_a_92867]
-
cu hotârârea lui Danny de a renunța la școală. Casa a fost vândută și urmează să fie dărâmată, transformată În „Tărâmul plăcerilor”, un enorm parc de distracții care e pe punctul de a se ridica la periferia orașului. Gestul din final al lui Danny (transpunerea În act a poveștii bunicului) e unul ce capătă aspect sacrificial: uciderea porcului Înseamnă de fapt salvarea unei lumi, răscumpărarea amintirii prin eliberarea dintrun prezent refuzat, dar căruia tânărul nu i se poate sustrage. Porcul e
ALECART, nr. 11 by Andreea Dragu () [Corola-journal/Science/91729_a_92878]
-
de ani care mă despart de clipele acelea. Nici nu trecuseră bine câteva luni și, cu privirea ațintită la dalele albe sau galbene ale unui spital improvizat, deja nu mai știam de ce nu mă urcasem cu el În trenul acela.” Finalul cărții suprinde eliberarea de trecut/ Împăcarea cu sine a protagonistului protagonistului prin reluarea legăturii cu prietenul pierdut, o Îndreptare a trecutului prin prezent care dizolvă apăsarea vinei și asigură Împăcarea istoriei mici cu cea mare prin actul rememorării, al recompunerii
ALECART, nr. 11 by Ioana Lionte () [Corola-journal/Science/91729_a_92884]
-
amprentă asupra destinului său, căci bărbatul, Încercând să rezolve situația, ajunge la Fundația pentru Cercetări Sexuale. Dacă la Început pare o renegare a existenței, Încercând și reușind să pară o femeie În ochii proprii și chiar În memoria copilăriei, În final masculinitatea devine un avantaj, o măgulire În ceea ce privește viața. Revenirea sentimentului neîmplinirii și apropierea de completitudine, neliniștea și seninătatea, toate le urmărim și le trăim de-a lungul romanului, În care inutilul și perfecțiunea urmează aceeași cale, tot mai adâncă și
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
cu andrină și genicină. [...] Sinteză ce expune metodic aspecte ale problematicii sexuale pliate unui decor preluat din perioada Republicii de la Weimar, un Berlin al anului 1928, romanul deviant al lui Aris Fioretos, Adevărul despre Sascha Knisch, pornește și ajunge În final, rotund, la premisa evocată de către autorul Însuși În citatul aparținând lui Magnus Hirschfeld: În ceea ce privește sexul, nimeni nu spune doar adevărul". În fiecare om există ambii hormoni. Dacă vrei să te purifici de unul din ei, trebuie să-l sacrifici și
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
În care care diferența dintre masculin și feminin este rareori clară și niciodată definitivă.” Un alt obiect-simbol care accentuează această dimensiune a textului este tabachera Dorei, orferită cadou de Sascha, tabacheră În interiorul căreia era gravat „Cutia Pandorei”, obiect ce, În final, asemenea mitului grec din care se revarsă toate relele, se va dovedi a ascunde o bucată de film, dovadă incriminatorie a unor activități ilegale, totodată pretext al Întregii intrigi de factură polițistă. Acțiunea este, la rândul ei, deviantă prin simplul
ALECART, nr. 11 by Cătălina Dontu () [Corola-journal/Science/91729_a_92883]
-
bine determinat, Într-o istorie deja consacrată, prin intermediul unui personaj al cărui destin imprevizibil nu pare a ține Însă cont de legile obișnuite ale cronologiei. REALITATE ȘI COMPLEXITATE: 7 VIETI = 1 PERSONAJ Fiecare experiență din trecutul acestuia se soldează În final cu o „moarte”, părând un simplu vis: „Privind În urmă, amintirea mea Îmi pare un vis amețitor. Nu pot distinge decât umbre În semiîntunericul unei nopți Înghițite de vina și de abisul trecutului... Dacă eu eram cel ce Ținea În
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
cu două fețe (Dumnezeul lui Șlomovici), detașat, schimbător, vorace, care când Întoarce o față spre una dintre părți părăsește restul lumii În suferință. Un Dumnezeu la fel de indiferent precum mișcarea acului ruletei din cazinoul bucureștean. Dacă moartea fizică e privită ca finalul acestei vieți nu Înseamnă că este și singura modalitate de a avea la un moment dat sentimentul că ceva se sfârșește -poate și numai pentru că altceva tocmai Începe. În fiecare moment În care soarta ne spulberă, ne lasă inerți Întrun
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
Ghislanzoni. La Opera Națională din Iași, partenera „Serilor FILIT” Dramă, conflict, iubire, suferință, război, tradiție, artă, culoare, bogăție, triumf și moarte, Aida. Giuseppe Verdi surprinde În opera sa cele mai puternice sentimente umane, care ajung să mistuie personajele și În final să le pecetluiască soarta. În plus, spectacolul În patru acte surprinde lumea Egiptului Antic, un spațiu aflat sub semnul tradiției și al politeismului, În care orice abatere de la legile sfinte este aspru pedepsită. Punerea În scenă de la Iași a reușit
ALECART, nr. 11 by Ina Mitu () [Corola-journal/Science/91729_a_92893]
-
-lea de un interes covârșitor, atât de perfecte și conținând atâta dramatism încât rămân și acum actuale. Toate corurile și ariile acestui oratoriu sunt documente din secolul al VIII-lea, afară de „Aleluia”, de la începutul părții a II-a și de finalul părții a III-a (Prohodul), două documente din secolul al XVII-lea. Este o anume doză de „științificărie” în muzică. Textul este alcătuit după cei patru evangheliști. Ca si Bach am inceput de la” Ziua azimilor” (Cină cea de taină), si
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
doar ea. Soluția „dialogului” mijlocit de vocea lui dintre cele două despărțite (dar paradoxal apropiate) tocmai de distanța spațială creată de spectatori - scenă reluată invers: Întrebărilor ei către el Îi răspunde vocea conștiinței Ei, reluată de el și apoi, spre final, nelămuririlor Ei răspunsându-i glasul ei și abia apoi el. La același capitol al plusurilor aș semnala și existența unor planuri multiple, valorificarea potențialului melodramei, dar și al pamfletului (intervențiile siluetelor caricaturale ale rudelor Ei), infuzia de comic menită a potența
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
ale lui Liszt, acestea nu s-au realizat, simfonia fiind neglijată până În 1855. Intenția inițală a compozitorului era ca opera sa să fie constituită din 3 părți (Infernul, Purgatoriul și Paradisul), urmând ca primele două să fie pur instrumentale, iar finalul, coral. Wagner Însă, l-a convins pe Liszt că nicio ființă umană nu poate reda beatitudinea Paradisului, determinându-l astfel să renunțe la cea de-a treia parte, dar să adauge totuși un Magnificat la sfârșitul părții a doua.Unii
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
este forța universală ce determină zbuciumul omenesc al cărui martori suntem, ca spectatori, nelipsit pe tot parcursul operei este Amor, Îmbrăcat complet În roșu, culoarea pasiunii, și Însoțit de simbolurile sale, arcul și săgețile, triumful micului zeu fiind sărbătorit la finalul fiecăreia dintre cele patru scene prin momente artistice de o covârșitoare somptuozitate. Cel mai intens simbol din prologul operei este cel al Oului Cosmic, ce Îl Însoțește pe Amor atunci când acesta apare pentru Întâia oară În scenă, pentru a răspunde
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
nu mai sunt Însuflețite de iubirea dansatorilor, reflectând astfel dezechilibrul de la nivel universal. Un alt artificiu scenografic de efect este urcarea personajelor-cheie ale scenei pe o scară, poziție privilegiată pe care o vor ocupa, pe rând, Hébé, Bellone și, În final, Amor, marcând succesiunea de valori și nonvalori care ajung să guverneze lumea și focusând atenția spectatorilor În puncte de interes remarcabil diferențiate. În scopul sublinierii acestor efecte acționează și iluminarea deosebită a scenei, care este, pe rând, inundată de un
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
a doua părți. De asemenea, În ultima scenă a spectacolului, o combinație ingenioasă și eficientă de linii curbe și frânte creează În jurul Zimei (Lăcrămioara Maria Hrubaru Roată), protagonista, un centru de interes care, atrăgând atenția tuturor celor din sală asupra finalului triumfal al operei, subliniază victoria lui Amor și reunificarea supremă a universului. Din punct de vedere emoțional și artistic, cea mai intensă parte este, În opinia mea, cea a Incașilor din Peru. Iubirii dintre incașa Phani și europeanul Don Carlos
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
cele câteva zeci de scuturi imprimate cu emblema soarelui, pe care le ridică, Într-o amplă mișcare circulară treptată, fetele incașe așezate În genunchi pe două rânduri, În timp ce printre „evantaiele” lor aurite trece Huascar, Într-un ritual spectaculos, al cărui final nu poate fi decât exemplar: pedepsit de Însuși zeul pe care Îl invocase ca martor al iubirii sale nelegiuite, incașul este ucis În timpul erupției vulcanice pe care chiar el o provocase, pentru a-i da Phaniei dovada prezenței divine. Spectacolul
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
creștinii susțin că sunt pioși, dar nu suficient de pioși<footnote Dialogul cu iudeul Tryfon, 10, p. 132-133. footnote>. În pofida faptului că nu oferă un contraargument sustenabil, nu este un adversar facil pentru Sfântul Iustin, rămânând curtenitor, deși neconvingător, până la final. Putem spune, fără teama de a greși, că Sfântul Iustin s-a folosit de experiența reală a disputelor creștin-evreiești pentru a crea Dialogul. O astfel de experiență ar explica și cunoașterea precisă a practicii evreiești, precum și exegeza biblică de care
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Începea să dea rod. A trecut nenumărate examene, a studiat cot la cot cu cei de aici, și În engleză și În franceză, a trebuit să ia și un job secundar, s-a chinuit foarte mult, dar acum era aproape de final. Era extrem de mulțumit de sistemul de aici În care avea Încredere și care, spunea el, răsplătește efortul perseverent. Am râs amândoi nostalgic de băutele din studenția de la Drept, de numele bodegilor din Iași pe care le umpleam de perorații și
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]