883 matches
-
Martin Luther King pentru drepturile oamenilor de culoare. Pentru a-și compensa suferința pierderii copiilor, generoasă, s-a hotărât să întemeieze o colonie, o familie multirasială, adoptând copii din întreaga lume, de rase diferite, de religii diferite, copii francezi, japonezi, finlandezi, evrei, africani, din America de Latină, copii cu orientări spirituale-religioase diferite: creștină, budhistă, shintoistă, mozaică. Satul mondial sau colonia de la Milandes, Tribul Curcubeului, a fost întemeiat de Josephine în 1947 cu intenția de a oferi copiilor condiții de creștere și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fi trebuit să conțină, după unele calcule, peste 2 500 de nume divine. Urmând un criteriu selectiv, care nu ține cont de numele divine lipsite de epitete akkadiene și exclude În mod normal și bogata mărturie a onomasticii personale, cercetătorul finlandez K. Tallqvist a listat circa 2 400 de nume divine În lucrarea sa din 1938, Akkadische Götterepitheta. Textele, În continuă creștere, ne fac mereu cunoscute nume divine noi (sau epitete care pot părea divinități propriu-zise). Multe nume divine din registrele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca Mannerheim!"103. Iorga stabilise cu mult timp în urmă răspunsul. Finlanda constituia pentru el un exemplu. "Simțindu-se amenințată de imperialismul sovietic, care merge pe urmele imperialismului țarist, Finlanda s-a mobilizat sub conducerea lui Mannerheim, fondatorul ei". Iar finlandezii nu și-au mobilizat doar armata, ci și spiritul. Pentru că (așa cum sublinia Iorga) fără spirit, orice mobilizare rămîne literă moartă și toate uzinele de armament Škoda și toate fortificațiile nu vor fi suficiente. "Independența de-abia cîștigată, demnitatea și libertatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
avut o importanță enormă, tocmai pentru că s-a produs Într-o țară relativ democratică și care părea prietenă cu Moscova. Ea a solidarizat puterile occidentale, care au dedus că marșul comunist se continuă spre Vest4. I-a salvat, probabil, pe finlandezi: din cauza problemelor pe care lovitura de stat cehă i le crease În Germania și nu numai, Stalin a fost nevoit să facă un compromis cu Helsinki În aprilie 1948, semnând un Tratat de prietenie (după ce Încercase să impună Finlandei soluția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unice nu aveau Însă nimic bizar sau capricios; cele mai multe erau - ca și CAMRA - organizate de și pentru clasa de mijloc. În Scandinavia, la mijlocul anilor ’70 au apărut o varietate de partide protestatare, mai ales Partidul Rural (devenit apoi Partidul Adevăraților Finlandezi) În Finlanda, Partidul Progresului din Danemarca, al cărui lider era Morgens Glistrup, și Partidul Progresului din Norvegia, condus de Anders Lange. Toate se consacrau cu ardoare (și, la Început, exclusiv) reducerii impozitelor: titlul sub care a luat ființă În 1973
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Suedia, unde au reușit să intre În parlament În 1988, și În Finlanda, unde mai Întâi au fost aleși candidați ecologiști independenți În 1987, În anul următor formând Asociația Verde, un partid ecologist (nu e de mirare că „verzii” finlandezi au avut mai mult succes În sudul prosper, urban, „modern” al țării decât În zonele sărace și rurale din centru și nord). Dar Finlanda și Suedia nu erau cazuri tipice: pacifiștii, feministele, ecologiștii, handicapații și alți activiști cu cauză unică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
publică sau de la sistemul de servicii publice. Media europeană a non-răspunsurilor este 1%, în timp ce România înregistrează o proporție de 8% nonrăspunsuri. Mai mult de două treimi dintre lituanieni (67%) sunt dispuși să ofere cadouri, iar cei mai puțin dispuși sunt finlandezii (6%) și danezii (8%). Înclinația spre non-răspunsuri rămâne ridicată și în ceea ce privește oferirea de bani, aproape unul din zece români (9%) preferând să nu răspundă la această întrebare, față de media europeană de 2%. Aproape jumătate dintre lituanieni (42%) sunt gata să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274503_a_275832]
-
ridicată și în ceea ce privește oferirea de bani, aproape unul din zece români (9%) preferând să nu răspundă la această întrebare, față de media europeană de 2%. Aproape jumătate dintre lituanieni (42%) sunt gata să ofere bani, în timp ce portughezii (6%), spaniolii (7%) și finlandezii (7%) nu ar recurge la un astfel de gest. De remarcat faptul că, în Danemarca, una dintre cele mai integre țări din Europa, un sfert dintre respondenți (25%) se declară dispuși să ofere bani. Indexul de Integritate Publică*12) elaborat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274503_a_275832]