4,728 matches
-
atomului se petrec fenomene care scapă ochiului omenesc, ca atomul nu este ultima diviziune pe scara microscopica. Perfecționat mai târziu de fizicianul german Arnold Sommerfeld (1868-1951), care consideră că orbitele electronilor sunt eliptice, apoi de către Bohr însuși și de alți fizicieni specializați în teoria cuantelor, modelul atomic al lui Bohr s-a dovedit eficient în ceea ce privește explicarea unor fenomene legate de învelișul electronic al atomilor. Mecanica cuantică, care are în vedere dualitatea undă-corpuscul, a putut explică pe deplin comportarea electronilor și a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
bazele spectroscopiei și a transformat-o într-un puternic instrument de analiză care permitea caracterizarea tuturor elementelor din natură. Kirchhoff a intuit imediat o consecință și mai importantă: o bază nouă pentru chimia astronomica. În scurt timp, Kirchhoff a prezentat fizicienilor o enigmă absolut stupefianta, așa-numita „problemă a radiației corpului negru” care avea să conducă în cele din urmă la dezvoltarea mecanicii cuantice abia peste 40 de ani. Profesor influent, Kirchhoff „s-a luptat pentru claritate și rigoare în efectuarea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a intervenit anul revoluționar 1848. În aceste condiții s-a mutat mai întâi la Berlin, unde a început să predea, devenind în 1850 profesor-adjunct la Universitatea din Breslau. În acea perioadă s-a întâlnit cu Robert Bunsen, marele chimist și fizician inventator al „becului Bunsen”, cu care a legat o strânsă prietenie. Cu 13 ani mai în vârstă decât el, Bunsen a fost cel care a intervenit pentru aducerea lui Kirchhoff la Universitatea din Heidelberg, în 1854, moment care marchează începutul
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
că o substanță are o capacitate de a emite lumină egală cu capacitată ei de a absorbi lumină la aceeasi temperatura. Una dintre consecințele legii radiației a lui Kirchhoff a reprezentat-o „problemă corpului negru”, care avea să fie coșmarul fizicienilor timp de patruzeci de ani. Acest impas ciudat, dar fundamental, a apărut o dată cu constatarea că dacă se încălzește un corp negru, de pildă o bară de fier, acesta emite lumină și căldura. Radiația lui este la început invizibilă sau infraroșie
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
fizica teoretică la Universitatea din Berlin. Aici a rămas până în 1886, pensionîndu-se cu puțin timp înainte de a muri, pe 17 octombrie 1887. JOHN DALTON (1766 -1844) și teoria să atomică MIHAI-ALEXANDRU IONIȚOAIE, clasa a XII-a E În anul 1803, fizicianul și chimistul englez John Dalton a elaborat o teorie atomică proprie care explică Legea proporțiilor multiple, afirmând că din moment ce substanțele se combină numai în proporții integrale, atomii trebuie să existe la baza materiei. Meditațiile filozofice atomiste datează încă de pe vremea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și a afectat gândirea multora, inclusiv a filosofului francez Pierre Gassendi (1592-1655) care a dezvoltat o teorie atomista în maniera lui Democrit, adăugându-i o perspectivă armonica a elementelor care alcătuiesc lumea. La rândul său, Gassendi l-a influențat pe fizicianul și chimistul englez Robert Boyle (1627-1691). Experimentele lui Boyle asupra proprietăților gazelor au sugerat că acestea sunt formate din particule mici având mult spațiu între ele; mai tarziu, matematicianul elvețian Daniel Bernoulli (1700-1782) a făcut calcule care îl susțineau pe
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a fost adoptată de către cercetători. Ulterior ipoteza atomista a lui Dalton care nu prevedea formarea moleculelor din atomi identici (și din această cauză nu putea explica legea volumelor a lui Gay-Lussac, formulată în 1805), a fost completată. În anul 1811, fizicianul italian Amedeo Avogadro (1776-1856) a formulat o idée nouă conform căreia și atomii elementelor simple se pot uni între ei formând molecule. Admițând existența moleculelor și la elementele chimice, Avogadro a formulat legea care-i poartă numele și, astfel, a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
nu joacă zaruri” și „Dumnezeu este subtil, dar nu răutăcios”. Căci Born, cel care a inventat în 1924 termenul mecanica cuantică, a fost primul care a înțeles că nu certitudinea, ci probabilitatea guvernează măsurătorile electronului. Unul dintre cei mai influenți fizicieni teoreticieni, Born s-a numărat, în anii ’20 ai secolului al XX-lea, printre principalii artizani ai noii descrieri a atomului. El a devenit, într-o anumită măsură, un model pentru fizică secolului XX: riguros în considerațiile matematice, nu lipsit
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Wilhelm” Gymnasium la Universitatea din Breslau, din 1901, Born a început să manifeste interes pentru matematică - geometria fiind prima sa pasiune - și apoi pentru fizică. În 1904 Born și-a început studiile la Universitatea din Göttingen, sub îndrumarea unui important fizician, Hermann Minkowski, si a matematicianului David Hilbert, al cărui asistent avea să devină în 1905. Aceasta i-a permis lui Born să analizeze 45 eforturile infructuoase depuse pentru descoperirea „eterului”, acea substanță ipoptetică prin care se credea că se propagă
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Teoretică de la Universitatea din Göttingen. Aici centrul de greutate al interesului sau se deplasează de la cristale la fizica cuantică. A fost o schimbare logică, chiar necesară, având în vedere că teoria cuantică a atomului intrase într-o perioadă de criză. Fizicienii descoperiseră că, în ciuda superiorității nete a teoriei asupra metodelor clasice, comportarea electronilor nu putea fi prezisa numai cu ajutorul numerelor cuantice. La mijlocul anului 1922, în urma vizitei lui Niels Bohr la Göttingen, Born afirmă: „Poate că au apus vremurile când imaginația cercetătorului
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
această,noțiune statistică, probabilistica. În decurs de un an, Heisenberg a sintetizat acest demens sub forma „principiului incertitudinii”. Faima lui Born a crescut în urma acestor cercetări și, vreme de câțiva ani, Göttingen a fost un important centru de pregătire pentru fizicienii din întreaga Germanie, la fel ca si Institutul din Copenhaga, condus de Niels Bohr. În 1932 Born a devenit decanul Facultății de 47 Științe. Că mulți alți germani, el l-a considerat pe Adolf Hitler „pur și simplu ridicol și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
folosirea ei în timp de război și de pace”, curând după al doilea război mondial și a continuat să se implice în cruciada antinucleara. A fost unul dintre fondatorii mișcării Pugwash și lider al grupului „Göttingen 18”, o grupare de fizicieni vest-germani, care a lansat un manifest ce prevedea respingerea oricărei colaborări cu guvernul în privința armelor nucleare. Cand Born a primit Premiul Nobel, cu întârziere, în 1954, a folosit prestigiul câștigat astfel, pentru a face cunoscute consecințele sociale și politice ale
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
atomului” din 1927. Lucrările sale deosebit de populare, „Fizică atomică” și „Universul neliniștit”, au văzut lumina tiparului în 1935. „Fizică și politica” a fost publicată în 1962, iar „Corespondență BornEinstein” în 1971. Printre cei mai importanți colaboratori ai lui se numără fizicieni care au devenit nume cunoscute: Pauli, Heisenberg, 48 Jordan, Fermi, Dirac, Hund, Hylleraas, Weiskopf, Oppenheimer, Joseph Mayer, Maria Goeppert-Mayer. Born s-a căsătorit cu Heidi Ehrenberg în 1913 și au avut două fiice și un fiu. Relația cu soția lui
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
apropiem de cunoașterea lumii subatomice, nu se știe, însă, cât de mult am avansat pe această cale”. (R. Feynman) Eforturile oamenilor de știință de a construi o bomba atomică în timpul celui de-al doilea război mondial au fost coordonate de fizicianul teoretician american J. Robert Oppenheimer. Gerlad Holton scria: „Este unanim acceptată ideea că nimeni altul nu ar fi putut conduce un grup atât de mare de oameni de știință, multi dintre ei veleitari, ca acela adunat la Los Alamos, în
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
sub influența lui Percy Bridgman, a manifestat interes față de fizică și și-a luat licență în 1925, summa cum laude. Oppenheimer a primit o bursă de studii la Laboratorul Cavendish din Cambridge, unde a aflat că nu are stofă de fizician experimentator, drept care s-a orientat spre fizică teoretică. În 1926 s-a mutat la Universitatea Göttingen, unde i-a întâlnit pe câțiva dintre marii fizicieni care au dat formă mecanicii cuantice: Max Born, Werner Heisenberg și Wolfgang Pauli. În 1927
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de studii la Laboratorul Cavendish din Cambridge, unde a aflat că nu are stofă de fizician experimentator, drept care s-a orientat spre fizică teoretică. În 1926 s-a mutat la Universitatea Göttingen, unde i-a întâlnit pe câțiva dintre marii fizicieni care au dat formă mecanicii cuantice: Max Born, Werner Heisenberg și Wolfgang Pauli. În 1927, după ce și-a luat doctoratul, Oppenheimer a rămas în Europa, devenind unul dintre primii fizicieni care au aplicat teoria cuantică în electrodinamica. Cea mai importantă
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Universitatea Göttingen, unde i-a întâlnit pe câțiva dintre marii fizicieni care au dat formă mecanicii cuantice: Max Born, Werner Heisenberg și Wolfgang Pauli. În 1927, după ce și-a luat doctoratul, Oppenheimer a rămas în Europa, devenind unul dintre primii fizicieni care au aplicat teoria cuantică în electrodinamica. Cea mai importantă lucrare a lui, scrisă împreună cu Max Born, a stat la baza unei teorii asupra comportamentului molecular, care avea să fie numită aproximația Born-Oppenheimer. Este interesant de remarcat faptul că Born
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
autoritatea supremă americană în materie de mecanica cuantică. A primit posturi de profesor atât la University of California, Berkeley, cât și la California Institute of Tehnology din Pasadena. A devenit un excelent profesor, care a atras foarte mulți studenți și fizicieni la studii postdoctorale. După cum afirmă prietenul său, Hans Bethe, „Oppenheimer a creat cea mai mare școală de fizica teoretică existența vreodată în Statele Unite”. A cumpărat o fermă în New Mexico, preocupat să-și cultive imaginea unui tip căruia îi place
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
în 1930 de Paul Dirac și descoperită experimental în 1932. A avut contribuții importante la dezvoltarea fizicii teoretice, a dezvoltat teoria particulelor elementare, a forțelor nucleare, a razelor cosmice. În general, Oppenheimer s-a dovedit capabil să stabilească relații între fizicienii teoreticieni și experimentatori, fapt care îi va servi în ceea ce avea să devină principala înfăptuire a vieții lui. După declanșarea celui de-al doilea război mondial în Europa, s-a luat în considerare ideea construirii unei bombe cu fisiune; lucrurile
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
proporțională cu frecvență radiației. Formulă care exprimă aceasta este ε = hυ, unde ε este energia radiației și h este o constantă universală cunoscută sub numele de constantă lui Planck. Einstein a avut și susținători importanți, printre care a fost și fizicianul german Max Planck. Chiar inainte de a părăsi (în 1907) Biroul de Brevete, Einstein și-a început muncă pentru extinderea și generalizarea teoriei relativității pentru toate sistemele de coordonate. În 1908 devine privat-docent la Universitatea din Berna, iar primul său
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și sociale. Deși Einstein este cunoscut în primul rând că creator al teoriei relativității, a primit Premiul Nobel pentru fizică în 1921 în principal pentru articolul în care explică efectul fotoelectric, important fenomen care anterior îi pusese în încurcătură pe fizicieni. Pentru a explica efectul fotoelectric extern, care infirmă caracterul ondulatoriu al luminii, Einstein explică mecanismul emisiei de electroni utilizând ideile recente ale lui Max Planck, folosind termenul de "cuanta". Într-unul din articolele publicate în 1905 cu titulul “Mișcarea browiană
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Univers staționar, Einstein introdusese, în cadrul celebrelor sale ecuații de câmp, o constantă cosmologica. Einstein recunoaște că a săvârșit o mare eroare și accepta modelul cosmologic al Universului în expansiune, pe care tot el îl preconizase. În 1924 Einstein primește, din partea fizicianului indian Satyendra Nath Bose, o descriere a unei teorii statistice. Einstein adaugă și ideile sale și publică un articol care va deveni teoria statistică Bose-Einstein aplicabilă particulelor elementare cu spin întreg, numite bosoni. Împreună cu Conrad Habicht și Maurice Solovine, Einstein
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
parietal, asociat de cele mai multe ori cu abilitățile matematice, era mai mare decât în cazul persoanelor obișnuite. WILHELM KONRAD ROENTGEN (1845-1922), descoperirea radiației X și dezvoltarea ulterioară a științei despre atom ROXANA ARICIUC, clasa a XI-a C Colegiul “Costache Negruzzi” Fizicianul german Johann Wilhelm Hittorff (1824-1914) descoperise în 1882, ca într-un tub cu vid foarte avansat și ai cărui electrozi sunt legați de o bobina Ruhmkorff, catodul produce o emisie de raze alternative -umbre și luminicare sunt raze catodice. Philipp
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
primul document privind studiul radiațiilor X și care conține două radiografii: mâna soției sale și o placă de zinc, ambele reprezentând simbolic cele două orientări în utilizarea rezelor X: radiodiagnosticul în medicină și defectoscopia în industrie. După comunicarea lui Roentgen, fizicienii Crookes, Lenard și alții și-au dat seama ca și ei au întâlnit în experiențele lor radiațiile X, dar le-au ignorat, trecând pe lângă o mare descoperire. Se cunosc multe cazuri în care unii oameni de știință au trecut pe
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
tipărită în Anglia la 23 ianuarie 1896, în revistă “Nature” și la 14 februarie în revistă “Science”, iar în Franța la 8 februarie în “LÉclairage Électrique”. Pentru descoperirea razelor X și pentru studiul aprofundat al proprietăților lor, Roentgen este primul fizician care a primit Premiul Nobel pentru fizică în anul 1901. La baza acestei mari descoperiri au stat unele studii premergătoare ale unor savanți, precum profesorul J.W. Hittorf, de la Universitatea din Manster (care a studiat razele catodice), sau profesorul H.D.
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]