2,084 matches
-
imprimat cel dintâi vis - un „cânt să fie, de pastori”, și ale cărei palate, biserici, morminte au „zămislit neștiutoru-mi suflet”. În țara are un public fidel, „mii de gingașe lectrițe române” (Paul Zarifopol), iar critică o indică drept reper pentru fizionomii literare autohtone că Hortensia Papadat-Bengescu sau Lucian Blaga. Considerată mesager al spiritului românesc, un titlu de glorie este triada feminină în care, alături de verișoarele ei, Elenă Văcărescu și Martha Bibescu, a captivat lumea literară franceză antebelica și a adus notorietate
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
sociologie vizau, În chip indistinct, promisiuni vagi de furnizor autorizat de informații empirice esențiale cu privire la starea societății românești, la direcția ei de evoluție, paralel cu o presiune puternică În direcția schimbării paradigmei. Cea mai semnificativă și mai radicală schimbare a fizionomiei disciplinei, din 1989 Încoace, este ruptura ,,peste noapte” cu marxism-leninismul. Despărțirea de marxism a fost atât de bruscă și de vizibilă, Încât se poate spune că dispariția regimului Ceaușescu a coincis cu căderea paradigmei oficiale, printr-un consens general, fără
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de istorie Înțeleasă Într-un chip deosebit. Istoricul tratează și el despre faptele sociale, dar el le privește mai ales prin partea prin care sunt particulare unui popor, unui timp determinat. Scopul său este de a reafla și a caracteriza fizionomia proprie, individuală a fiecărei societăți. Sociologul se silește numai a descoperi raporturile obștești, legile ce pot fi adeverite În societăți deosebite”. Dl Durkheim este, pe de altă parte, de părere „că raporturile sociologiei cu istoria sunt menite a deveni tot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și umbre. E un dialog febril, anxios al omului cu propriul destin. Un „joc” de stranii accente, primejdios și provocant, cu soarta. Acceptând o identitate simbolică, vocea unui personaj cum este Domnul, din Veac de iarnă, își amplifică rezonanța. În fizionomia nenumitului voievod se deslușesc trăsături ale unor domnitori desprinși din letopiseț, îmbinând prudența unui Brâncoveanu cu diplomația dibace a lui Vlaicu Vodă. El este purtătorul de aspirații al unui neam neiertat de restriște, trecând prin vremuri de urgie ca printr-
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
un „joc de-a tribunalul”, în care participanții interpretează cu talent al disimulării „roluri” mai mult sau mai puțin apropiate de adevărul întâmplărilor din realitate. Sub masca romancierului se simte omul de teatru atent la modulațiile vocii, la gesturi și fizionomii. În piesele lui O. lirismul generează fie fantasmaticul alegoric (ilustrat prin personaje simbolice lunecând, cu un mister căutat, dinspre tărâmul suprarealului), fie patetismul bine temperat al somației etice, care, asimilând sugestia livrescă - J.B. Priestley, Friedrich Dürrenmatt -, îmbracă veșmântul piesei polițiste
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
nuanțări sau completări, câteodată chiar ca repetări ale sintezelor pe care se fundamentează. Mai multe cărți ilustrează această componentă a demersurilor sale, începând cu Studii și cercetări (1972), continuând cu volumele Comentarii (1981), Actualitatea clasicilor (1985), Atitudini (1988), Înțelesuri (1994), Fizionomii (1997), Medalioane (1997). Oricât de variată este aria tematică, dominantele și - s-ar zice - chiar obsesiile învederate rămân în linii mari aceleași, și anume viața culturală și politică românească, disputele din interiorul ei, marile curente ideologice și influențele lor multiple
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
C. Dobrogeanu-Gherea, București, 1983; Actualitatea clasicilor, București, 1985; Viața lui Titu Maiorescu, I-II, București, 1986-1987; Interpretări, București, 1988; Atitudini, București, 1988; Viața lui C. Stere, I-II, București, 1989-1991; Înțelesuri, București, 1994; Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, București, 1995; Fizionomii, București, 1997; Medalioane, Iași, 1997; Portrete, București, 1999; Glose despre altădată, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1999; Polifonii, Iași, 2001. Ediții: H. Sanielevici, Cercetări critice și filosofice, introd. edit., București, 1968; Mihail Dragomirescu, Scrieri critice și estetice, introd. edit., București
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
Epoca”, „Epoca literară”, „L’Indépendance roumaine”, „Fântâna Blanduziei”. În 1901 întemeiază revista „Săptămâna”, pe care o scrie singur, în întregime, până în preajma morții. Fără a fi prea rodnice, preocupările de critic și de teoretician literar îi asigură lui P. o fizionomie particulară în epocă. Cele dintâi manifestări critice stau sub semnul junimismului, în general, și al lui Titu Maiorescu, în special. Articolele îndreptate împotriva lui B.P. Hasdeu au drept punct de plecare conceptul maiorescian al adevărului, din această perspectivă P. discutând
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
comparatismul binar, româno-polon. Demersul istorico-literar are drept scop principal completarea unor date referitoare la personalități reprezentative ale culturii și literaturii române (Gh. Asachi, M. Kogălniceanu, B.P. Hasdeu, I. Bianu ș.a.) în relație cu spațiul polonez. Nu o dată informațiile comunicate corectează fizionomia unei personalități sau a unei opere, o ierarhie statornicită sau chiar perspectiva de apreciere. În spațiul preocupărilor de literatură română veche se înscrie și culegerea Oameni și fapte din secolul al XVIII-lea românesc (1999). Primele trei studii de aici
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
diferitele avangarde - e contestat global, în replică la asimilarea operată de E. Lovinescu, în capitolul Moderniștii al Istoriei... călinesciene m. nu mai apare ca trendul ofensiv definitoriu pentru prima jumătate a secolului al XX-lea, ci ca o dispersie de fizionomii particulare, gravitând (sau nu) în jurul unor centre diverse, cu două puncte de relief înalt: „momentul 1919”, al „Sburătorului”, și „fenomenul arghezian”. Alte nume: Demostene Botez, Adrian Maniu, G. Topîrceanu, Otilia Cazimir, Claudia Millian, Al. A. Philippide, Camil Baltazar, Aron Cotruș
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
frenologice ale altor ființe decît oamenii. De aceea, cu toate că mă simt prea puțin pregătit pentru o operă de pionierat, mă voi strădui să aplic la balenă aceste două semiștiințe. încerc totul și realizez doar ce pot. Din punct de vedere fizionomie, cașalotul este o creatură anormală: nu are, propriu-zis, nas. Și întrucît nasul este cea mai centrală și mai evidentă dintre trăsături, fiind poate factorul care le modifică cel mai mult și, în ultimă instanță, le determină expresia globală, s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
trebuie să afecteze considerabil înfățișarea balenei. Căci, așa cum fără o turlă, o cupolă, un monument sau ceva asemănător nu poate fi concepută arhitectura unui peisaj, tot astfel, clopotnița înaltă a nasului este indispensabilă pentru orice față, din punct de vedere fizionomie. Sfărîmați nasul statuii de marmoră a lui Jupiter durată de Phidias și veți vedea ce ruină jalnică va rămîne! Totuși, Leviatatanul are dimensiuni grandioase și proporții nobile, încît o deficiență care, pentru statuia lui Jupiter, ar fi oribilă, la el
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
deosebește de o pană prin aceea că vîrful său ascuțit e format prin înclinarea abruptă a unei singure laturi, nu a ambelor laturi. Același termen e folosit și de tipografi în.a.). Johann Kaspar Lavater î1741-1801), savant elvețian, cercetător al fizionomiei. Franz Josef Gall î1758-1328), medic german, întemeietor al frenologiei. Johan Kuspm Spurzheim î1776-1832), medic german, întemeietor - împreună cu Gali - al frenologiei. Filip Schwartzerd Melanchton î1497-1560), teolog german, prieten cu Luther. Jean-François Champollion î1790-1832), arheolog francez, primul care-a descifrat hieroglifele Egiptului
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
această nouă ediție nu este revizuită, nici adăugită sau prescurtată În conținutul ei. S-au efectuat corecturile și rectificările necesare, eliminarea unor erori și mici modificări la nivelul formei, operații inerente În orice reeditare. Se va observa că În conturarea fizionomiei literare a unui an (surprins pe genuri și specii literare), tehnica analitică merge dinspre general spre particular, dinspre cadrul social-politic spre cel literar, având În vedere nefasta condiționare politică a operei impusă de realismul socialist. Așa se explică insistența mea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
oamenilor asupra muncii, deoarece ea transformă munca din jug greu cum era considerată Înainte, Într-o chestiune de onoare, Într-o chestiune de glorie, Într-o chestiune de vitejie și eroism». Iar tov. Molotov, Într-unul din discursurile sale, precizează: «fizionomia morală a oamenilor sovietici din prezent apare Înainte de toate În atitudinea lor conștientă față de muncă, considerată de ei drept o chestiune de importanță socială». Suzana Delciu În poemul amintit, sau Dragoș Vicol În Pușcături pentru primul Plan Cincinal (Flacăra, nr.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și ortacii săi de A. E. Baconsky, inserată În coloanele Scânteii (nr. 1781) din 10 iulie 1950. (Ă). În Balada despre Barta Iosif și ortacii săi sunt concentrate o seamă dintre trăsăturile pe care poeții noștri le-au descifrat În fizionomia spirituală a omului nou care se formează În țara noastră. În operele scriitorilor noștri aceste trăsături și multe altele pe care nu le mai amintim, sunt surprinse cele mai adesea izolat, fragmentar. (Ă). Printre poemele care Însemnează, sub raportul oglindirii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dar mai cu seamă În Nopțile de Iunie, chipul dușmanului de clasă al țărănimii muncitoare este Înfățișat cu deosebită forță de convingere. Viclenia, perfidia, ura bestială, lașitatea sunt atribute care nu se mai aplică din afară, ca o etichetă, pentru fizionomia eroului, ci ies din Însăși acțiunile și atitudinile lui. Pe de altă parte, chiaburul nu apare ca un izolat În restul satului; influența lui se face simțită printre țăranii mijlocași și săraci. (Ă). Un progres remarcabil obține pe linia apropierii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Enciclopedica, 2004. Nicoleta Ionescu Gură, Nomenclatura Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Editura Humanitas, București, 2006. Marius Oprea, „O privire În interiorul aparatului de securitate”, În Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului În România, Editura Polirom, Iași, 2006. Raluca Grosescu, „Fizionomia nomenclaturii”, În Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului În România, Editura Polirom, Iași, 2006. Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii În câmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007. Silviu Brucan, Stâlpii noii puteri, Editura Nemira, București, 1996. Vladimir
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Holocaust, Polity Press, 1989, mai ales pp. 98-104. Marius Oprea, Banalitatea răului. O istorie a Securității În documente, 1949-1989, Editura Polirom, Iași, 2002. Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Editura Humanitas, București, 2006, p. 66. Raluca Grosescu, „Fizionomia Nomenclaturii”, În De ce trebuie condamnat comunismul. Anuarul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului În România, vol. I, Editura Polirom, Iași, 2006, pp. 109-140. Citat În Michael Voslensky, La nomenklatura. Les privilèges en URSS, Pierre Belfond, Paris, 1980, p. 28. ANIC
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
preaplin al impresiilor de lectură. După debutul editorial cu o plachetă de versuri patriotice, Munții (1918; Premiul Academiei Române), îi apar patru volume: Floarea pământului (1920; Premiul Academiei Române), Povestea omului (1923), Zilele vieții (1927) și Cuvinte de dincolo (1934), care conturează fizionomia poetică a lui B. Imaginea proaspătă, dinamică, a dimineții, fecioară ce toarnă lumină dintr-o amforă e o viziune dominantă inițial, redimensionându-se în alte câteva poezii, în care lumina armonizează elementele, infuzându-le o energie creatoare. Treptat, apar umbre - ușoare
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
scene care să «umanizaze» personajele, să le apropie artificial de cititori. Neavând destulă încredere în marele izvor de artă care este realitatea, manifestând încă o poziție intelectualistă față de viață, unii autori apelează la procedee ale literaturii decadente, burgheze, deformând astfel fizionomia oamenilor noi. În poemul lui Baconsky Noapte în flăcări, publicat în Viața românească nr. 12 din decembrie 1951, muncitorul Stoian, unul dintre eroii centrali, nu trăiește ca un om viu în paginile poemului, este mai mult o schemă creată de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a scriitorului. Nu din Colina sau Calul, s-a dezvoltat autorul Desfășurării. În primele lui nuvele, alături de o vădită și puternică tendință spre naturalism, de un interes exagerat spre analiza psihologică a stărilor sufletești întunecate și bolnăvicioase, există, bine desenată, fizionomia unui puternic scriitor realist. Chiar în schițele și nuvelele naturaliste există un element sănătos, așa cum există un element sănătos în însăși metoda naturalistă, la un Zola, la un Hemingway. Acest element este descrierea exactă, îngrijită, sobră, sugestivă a faptelor din
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
atenție deosebită suscită Voicu Ghioceoaia, în care Marin Preda a creat - pentru prima oară în literatura noastră - tipul chiaburului de proveniență recentă, desprins din rândurile țărănimii muncitoare în condițiile N.E.P.-ului. Scriitorul a surprins și a redat cu multă pătrundere fizionomia specifică a acestui nou soi de chiabur, trăsăturile contradictorii de caracter determinate de poziția sa socială specifică. Pe vremuri lucrase pe moșia boierească din vecinătatea satului. În 1945 a luptat cu arma în mână împotriva guvernului Rădescu, care voia să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
valoroase consacrate intelectualului. Problema a fost privită mai mult sub aspectul soartei hărăzite intelectualului cinstit în societatea burgheză. Dar se poate spune că n-am avut încă în literatura noastră, realizată cu atare mijloace artistice, o asemenea dezvăluire critică a fizionomiei acelei părți ale intelectualității burgheze, care descompunându-se a alunecat spre fascism (...). Ceea ce e comun tuturor acestor intelectuali burghezi este că prin nevertebrare morală, printr-o practică cotidiană a lichelismului, sforăriei și înșelătoriei reciproce, prin reducerea culturii la simpla informație
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
chiar prin dragostea sa, prin sentimentele sale cele mai «personale»? Oare în atitudinea eroului față de femeia iubită nu se poate dezvălui frumusețea lui spirituală? Iată însă uneori poetul se ferește, nu crede că viața personală, sentimentele intime, pot defini caracterul, fizionomia morală a oamenilor noi, că pot fi caracteristice pentru ei. Un exemplu îl constituie două dintre Cântecele de iubire publicate de Eugen Frunză în Contemporanul nr. 14/1953. Prima poezie începe emoționant, firesc: Nu mă-ntreba,/ Ca să-ți răspund n-
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]