3,170 matches
-
ce însoțise pe împărat în nenumărate expediții și cunoștea foarte bine drumul până-n țara împărătesei IARNA. El se îngriji și de flăcăii voinicului GHIOCEL. Le dădu cai înaripați din grajdurile împărătești și arme de luptă cu raze. Ce mândrii erau flăcăii pe caii înaripați ai lui SOARE-ÎMPĂRAT! Tolbele le erau pline cu clopoței de argint, vrăjiți de prințesa PRIMĂVARA, care se transformau în ghiocei când erau aruncați pe pământ. După ce terminară pregătirile, ceata de flăcăi, însoțită de garda de luptători, plecară
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
luptă cu raze. Ce mândrii erau flăcăii pe caii înaripați ai lui SOARE-ÎMPĂRAT! Tolbele le erau pline cu clopoței de argint, vrăjiți de prințesa PRIMĂVARA, care se transformau în ghiocei când erau aruncați pe pământ. După ce terminară pregătirile, ceata de flăcăi, însoțită de garda de luptători, plecară la drum lung. Un alai de păsări se luă după vestitori, făcând zarvă mare, în zborul lor spre Țara Zăpezilor. În fruntea alaiului, pe un cal alb înaripat, în costumul său alb, de mătase
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
alaiului, pe un cal alb înaripat, în costumul său alb, de mătase sclipitoare, viteazul Ghiocel zbura printre nori, având alături pe credinciosul locotenent Sabie de Raze. Mult mai pe urmă, cârdurile de păsări făceau mare larmă cu țipetele lor. Cântau flăcăii cântece de dor, iar luptătorii, cântece de slavă pentru împăratul lor. Veselindu-se mereu, nici nu își dădură seama când văzură-n zare troienile viscolite. Locotenentul îi spuse lui Ghiocel: -Iată că am ajuns și în Țara Zăpezilor! De-acum
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
orașe, până la Palatul de Gheață Veșnică. Din săbiile noastre și din scuturi vom slobozi mănunchi de raze, ce vor zbura în jurul nostru, ca să topească nămeții uriași. -Iar noi vom arunca în jur fermecații clopoței ai prințesei Primăvara, le zise Ghiocel flăcăilor. Coborâră în zăpadă, lângă trei sălcii, cu trunchiurile sfârtecate. Pe râul înghețat, trei Vânturi Lățoase patinau și suflau cu turbare în stuful de pe mal. În lațele lor de pe frunte se încurcaseră ciulinii, care îi zgâriau pe turbații nespălați atunci când suflau
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
râul înghețat, trei Vânturi Lățoase patinau și suflau cu turbare în stuful de pe mal. În lațele lor de pe frunte se încurcaseră ciulinii, care îi zgâriau pe turbații nespălați atunci când suflau, fapt ce-i înfuriau și mai mult. Când văzură ceata flăcăilor, se luară după ei: -Uite la ăștia, ce haine frumoase au! Hai să le furăm! Și se aruncară asupra vestitorilor, suflându-le în față să-i orbească și să le fure hainele. Dar Sabie de Raze îi trăsni drept în
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
în față să-i orbească și să le fure hainele. Dar Sabie de Raze îi trăsni drept în lațele pline de ciulini. Și ciulinii luară foc, speriindu-i pe lățoși, care o luară la fugă pe valea râului înghețat. Încurajați, flăcăii și luptătorii strigară bucuroși: -Uraa! Trăiască Primăvara și Soare-Împărat! Luptătorii începură un dans ciudat, lovindu-și săbiile de scuturi, din care țâșneau mii de raze ce se revărsau în jur, topind zăpada și încălzind pământul. În dansul lor magic, luptătorii
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
jur, topind zăpada și încălzind pământul. În dansul lor magic, luptătorii înaintau cântând: -Slavă, ție, Soare- Împărat!/ Fii veșnic binecuvântat!/ Din zâmbetul tău izvorăște viața/Lumină și căldură tu ne-ai dat./ Hei, hei! Trăiască Soare-Împărat! În mijlocul formațiilor de luptători, flăcăii aruncau din tolbă clopoțeii fermecați, cântând în mersul lor legănat: -Hei, voi! Hei, voi!/ce-ați amorțit în gerul cel cumplit,/Treziți-vă, treziți-vă! Zâmbiți!/ În razele de soare,/vă luminați, vă încălziți/și vă-mbrăcați în floare!/ Căci
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
Iernii. Iar vestitorii Primăverii, văzând că izbândiră-n luptă, când uriașul lup o rupse la fugă urlând, cu păru-n vâlvătăi, se bucurară și strigară: -Trăiască Ghiocel și locotenentul nostru! Trăiască Primăvara și Soare-împărat! Începură iarăși să cânte, iar chipeșii flăcăi să arunce clopoțeii fermecați prin întreaga pădure. Eliberați din strânsoarea chingilor de ger, bieții copaci își dezmorțiră trunchiurile, își îmfipseră rădăcinile mai adânc, să sugă seva dătătoare de viață, apoi își înălțară crengile cât mai sus, să fie sărutate de
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
la horă, ca sarea-n bucate. Atunci când trebuia și cât trebuia. Așa se jucau horele în fiecare duminică, din aprilie până-n septembrie, când începeau nunțile. O horă dura cam douăzeci de minute, după care lăutarii făceau pauză. În acest timp, flăcăii și fetele se plimbau perechi, după cum îi electrizaseră fiorul atingerii. Erau acele momente delicate ale destăinuirilor, declarațiilor și promisiunilor. Vă închipuiți că nu pot să vi le redau. Nici nu le imaginez. Prefer să le acopăr cu un văl parfumat
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
acele momente delicate ale destăinuirilor, declarațiilor și promisiunilor. Vă închipuiți că nu pot să vi le redau. Nici nu le imaginez. Prefer să le acopăr cu un văl parfumat de mister. În schimb, vă pot „oferi” dialogul „gingaș” dintre un flăcău și „draga” lui, auzit de mine de la „gura satului”. Dialog rămas de pomină în vremea aceea: -Hai, fă, mergi cu mine!? o trăgea insistent de mânecă, tâmpul. -Nu vreau, mă, nu vreau! îi spunea fata râzând. -De ce nu vrei
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
protectorii horelor. Un iubitor de frumos, Gogu Iancu, directorul căminului cultural, a urcat horele și sârbele pe scenă, unde împătimiții dansatori deveniseră...membrii echipei de dansuri. Însă...acolo,frumoasele dansuri se „jucau”, nu se „trăiau”. Să nu-i plângem pe flăcăii și fetele de astăzi. Ei se distrează tot la Căminul Cultural. În fosta sală prăfuită, transformată într-o discotecă...întunecată...fulgerată de lumini năucitoare și de zgomotele infernale, scrâșnite și urlate, ale melodiilor moderne. Cui îi mai pasă de horele
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > PLECAU FLĂCĂI LA OASTE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1529 din 09 martie 2015 Toate Articolele Autorului plecau flăcăi la oaste voiosi nevoie mare cu vitejia-n piepturi de strajă la hotare în urma lor codane își flutură năframa iar
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
ani cu leatul s-aștepte le îndeamnă și împăcați cu Domnul s-or cununa la toamnă despovărați de grijă revin cu noi năframe spre împlinirea nunții se cern din cer arame *** Ciclul "Arama" Volumul "Clopotul, limbaj universal" Referință Bibliografică: plecau flăcăi la oaste / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul V, 09 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PLECAU FLĂCĂI LA OASTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353685_a_355014]
-
izvoare, venind din balade și rit. se-aude un fluier pe dulcele plai, se vede ieșind firul ierbii, sub umbrele-adânci de stejari se-adapă-n izvoare reci cerbii. fetele culeg floarea-reginei, având în ochi azururi alpestre se-ntorc izvoarele din povești, cu flăcăi și cai de căpestre. o, primăvara mea luminoasă, cu adieri de aer parfumat, bine-ai venit, fată frumoasă, dintr-un tărâm îndepărtat. duminică, 8 martie 2015 Referință Bibliografică: Primăvară / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1529, Anul
PRIMĂVARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353684_a_355013]
-
pe unde treceau. Călușarii depuseseră jurământ de castitate pe toată durata sărbătorilor și îl respectau cu sfințenie. Până a ajunge a se forma ceata, totul era învăluit în mister. În anul despre care povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui flăcău, ales cu grijă dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun, dar și
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
totul era învăluit în mister. În anul despre care povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, iar alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, i-a revenit Vătafului. Acesta a trimis fiecărui flăcău, ales cu grijă dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica. Aici, în mare taină, se ciopleau
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
care trăgeau de hainele lui ... Într-un cuvânt, stârnea râsul, contribuind la partea comică a spectacolului. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu fire de usturoi, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și prinse la brâu 7 plante magice: pelin, leuștean, usturoi, frunze de nuc, sânziene,odolean și busuioc. Bătrânii satului povesteau că mulți oameni s-au vindecat după ce Mutul i-a atins cu „falusul” sau
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
mai mare. Și casa copiilor era primitoare, un apartament mare cu trei camere, cu niște paturi în care încăpeau lejer trei persoane, care după un foc în șemineu, a devenit foarte călduros și primitor. Acasă ne aștepta nepoțelul Andrei, un flăcău în toată firea, de 13 ani, cu părul negru, ondulat, lăsat în plete, venit între timp de la școală. Deja știa să vorbească bine atât norvegiana cât și engleza, fiind stabiliți încă din august anul trecut în Norvegia. Am uitat de
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354089_a_355418]
-
spune: „am cules cu migală flori alese de pe Dealul Viilor, apoi le-am semănat în Grădina Raiului Folcloric spre a bucura pe dragii mei români cu melodii izvorâte din patimă și dor, din foșnetul frunzelor, murmurul izvoarelor, hăulitul fetelor, chiuitul flăcăilor la nunți și horele satului, să ofer iubitorilor de muzică populară câteva clipe de fericire pentru a nu uita niciodată limba, portul, tradițiile și plaiul nostru strămoșesc”. Activitatea sa reașează firesc și limpede o lume în care a fost devastat
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
udeștean. Pe Oadeci (Al doilea deal ca nălțime din Moldova), se făceau odată horă cu tinerii din toate satele din jur. Nu știu de ce au fost obligați să coboare la Cabinet. Lumea zicea că bătăile iscate aproape de fiecare dată între flăcăii din sat și mai ales cei din Bosanci, pentru fete... Pe Oadeci bătrânii făceau picnicuri cu berbeci fripți haiducește. Pe Oadeci se făcea primirea pionierilor și uteciștilor la focuri de tabără care ținea până noaptea târziu. Pe Oadeci venea toată
UN DEAL S-A SUPĂRAT PE O CĂRUŢĂ... SAU POATE INVERS ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354563_a_355892]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > UN FLĂCĂU ERA PE MOARTE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 445 din 20 martie 2012 Toate Articolele Autorului Un flăcău era pe moarte... Iară moartea tot râdea, Arată că-i fericită Când flăcăul o... mișcă. Auzea în depărtare Mora dracilor
UN FLACAU ERA PE MOARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354674_a_356003]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > UN FLĂCĂU ERA PE MOARTE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 445 din 20 martie 2012 Toate Articolele Autorului Un flăcău era pe moarte... Iară moartea tot râdea, Arată că-i fericită Când flăcăul o... mișcă. Auzea în depărtare Mora dracilor tocând Se simțea înlănțuita Și nu spunea un cuvânt. Coasă așezată-n tinda Aștepta să fie scut, Dar flăcăul cu
UN FLACAU ERA PE MOARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354674_a_356003]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > UN FLĂCĂU ERA PE MOARTE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 445 din 20 martie 2012 Toate Articolele Autorului Un flăcău era pe moarte... Iară moartea tot râdea, Arată că-i fericită Când flăcăul o... mișcă. Auzea în depărtare Mora dracilor tocând Se simțea înlănțuita Și nu spunea un cuvânt. Coasă așezată-n tinda Aștepta să fie scut, Dar flăcăul cu-a-sa limba O masă ușor pe gât. Tot crescuse întrebarea O cutumă
UN FLACAU ERA PE MOARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354674_a_356003]
-
Un flăcău era pe moarte... Iară moartea tot râdea, Arată că-i fericită Când flăcăul o... mișcă. Auzea în depărtare Mora dracilor tocând Se simțea înlănțuita Și nu spunea un cuvânt. Coasă așezată-n tinda Aștepta să fie scut, Dar flăcăul cu-a-sa limba O masă ușor pe gât. Tot crescuse întrebarea O cutumă că un brânci, Să apară alinarea Dezbrăcată dintre burți. Un flăcău era pe moarte... Moartea-n sine radia, A avut și ea potaia De la viață ce
UN FLACAU ERA PE MOARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354674_a_356003]
-
înlănțuita Și nu spunea un cuvânt. Coasă așezată-n tinda Aștepta să fie scut, Dar flăcăul cu-a-sa limba O masă ușor pe gât. Tot crescuse întrebarea O cutumă că un brânci, Să apară alinarea Dezbrăcată dintre burți. Un flăcău era pe moarte... Moartea-n sine radia, A avut și ea potaia De la viață ce-nvăța. Referință Bibliografica: Un flăcău era pe moarte / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 445, Anul ÎI, 20 martie 2012. Drepturi de Autor
UN FLACAU ERA PE MOARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354674_a_356003]