3,561 matches
-
cu voia dumneavoastră, le voi numerota. Crezul poetului - 1 „Povestea mea? Nu e o-nchipuire! Nadir, Zenit și orice alt′ mai poate Să-mi împlinească sufletul, sau poate Ce duc spre infinit ori nemurire, Și să iubesc cu-ndeajuns iubire, Flămând sau blând ca cel care socoate Că a primi târziu serenitate Este îndeajuns dumnezeire. Nicicând fi-i-va-mi patima pierdută! Sub clătinări sau sub credința care, Cu mine zămislită și născută, Eu o trăiesc nu-n ziua care doare, Ci-n viitor
CRISTALUL OGLINZII ÎN MOIRATE APE de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1487581217.html [Corola-blog/BlogPost/368556_a_369885]
-
Nisipul sărutat de briza mării. Am vrut să-ți fiu lumina unui răsărit, Să curg izvor, să-ți potolesc arșița; Să fiu o stea, albastrul infinit, O lacrimă de-argint, pe firul ierbii. M-am risipit în cele patru zări, Flămândă și-nsetată de iubire; Un vagabond cerșind pe lângă gări, În așteptarea unui tren ce nu mai vine. Referință Bibliografică: Dezamăgire / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2355, Anul VII, 12 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
DEZAMĂGIRE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1497294516.html [Corola-blog/BlogPost/379504_a_380833]
-
Tot ceea ce trăiește, cântă, se mișcă, se cocoață și se furișează! E primăvară iar aerul este îmbătător. Eu am absolvit universitatea uitării iar mâinile mele sunt tot atât de goale ca o cămașă pe sfoara de rufe. Prezentare și traducere de Dinu Flămând
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
via Vâlcea) a fost...suportabil. La Vâlcea mam întâlnit cu marele meu prieten scriitorul Ioan Barbu. Pentru a evita căldura din București, ne-am oprit (am avut copilot pe fratele meu Tudor) la ”Kilometrul 36”, să ne rehidratăm. Mulți câini flămânzi - în Canada numai prin rezervele de indieni mai vezi câte un câine fără rost, pe străzi. În Vancouver, în marele parc Stanley, am văzut coioți, care încercau să prindă gâște sălbatice. Seara, ajuns la București, am aflat că a fost
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
de preț comoară. Ah, Mircea, cât de mult te iubesc.... - Mulțumesc, dragostea mea! Și eu simt că nu mai pot trăi fără tine. - Pătrunde-mă cu delicatețe și sărută-mi sânii care tresaltă la fiecare apăsare a bastonului tău în flămânda mea pisicuță, hrănește-o cu cel mai măreț șobolan ce l-a primit până acum. Te vreau și te doresc mereu, dar acum nu mai pot aștepta, așa că doresc să vii și tu în întâmpinarea mea pentru a stinge și
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403189943.html [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
se vede sclipind , în salba urbană puzderie becuri se-aprind . Ce liniște deplină domnește pretutindeni ! Pe plajă se deslușesc stampe a mii de pași sprinteni... Te iau pe urme ca pe vânat pierdut și hoinăresc prin beznă ca lupul cel flămând . Tu te-ai ascuns hulpavă într-un salon de lux, în dos de cartier și mai puțin expus . Se amuzau clienții dându-și mereu cu cotul privindu-ți cu dispreț - în goliciune - corpul . Petrece-n lumea ta mai mult decât
CA PESCĂRUŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Ca_pescarusii_al_florin_tene_1354180341.html [Corola-blog/BlogPost/351368_a_352697]
-
Leagăn și-o Stea Purtăm fiecare durerile noastre De la naștere poate, dinainte de ea, Unele roșii, altele albastre. Cele galbene, ele vin mai târziu Să ne aștearnă tăcerea pe frunte, E vineri acum și e Post când vă scriu Aceste cuvinte flămânde, mărunte. Să nu-mi spună nimeni- nimic nu mă doare! De la fructul oprit, la verdele crud, De la sămânță până la floare Durerea acesta peste tot o aud. Bucurați-vă dar, oricum este ea, Tristețea te arde atunci când te lasă, Aici, între
DUREREA DE VIAŢĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 by http://confluente.ro/Durerea_de_viata_nicolae_nicoara_horia_1344579470.html [Corola-blog/BlogPost/358117_a_359446]
-
ști niciodată ... Cum de m-a găsit la noua adresă? Nu voi ști niciodată! Citisem și știam multe despre animale care și-au regăsit stăpânul drag, parcurgând uneori distanțe inimaginabile. Dar asta, acum, mi se întâmpla mie! Era slabă și flămândă, dar în ochi, în ochii aceia pe care n-am cum să-i uit vreodată, sclipea ceva ... Ceva ce n-am înțeles atunci, ci doar după o vreme. Nu mă iertase! A vrut doar să-mi arate că m-a
LINDA (SERENADĂ TÂRZIE PENTRU SUFLETE PIERDUTE ÎN NEANT) de FLORIN MARINESCU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Florin_marinescu_linda_serenada_tar_florin_marinescu_1359256430.html [Corola-blog/BlogPost/342300_a_343629]
-
iubit mai mult decât a iubit viața, și cred că nu a putut niciodată să mă ierte. Greșisem prea mult ... De la Turnu Magurele de unde o trimisesem eu, până la București erau 150-160 km., și Linda parcursese tot drumul ăsta înfrigurată și flămândă, doar ca să-mi dea o lecție. Avea la piciorul drept anterior, o tăietură verticală de 5-6 cm, destul de adâncă pentru că se vedeau un pic tendoanele. Cum s-a luminat de ziuă, am dus-o la „Medicina Veterinară”, unde i-au
LINDA (SERENADĂ TÂRZIE PENTRU SUFLETE PIERDUTE ÎN NEANT) de FLORIN MARINESCU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Florin_marinescu_linda_serenada_tar_florin_marinescu_1359256430.html [Corola-blog/BlogPost/342300_a_343629]
-
lupilor tîrînd stîrvul lunii pe insule dadaiste. ascult metronomul ghețarilor roz e-n piatra inelului atîta mîhnire! numai meșterul de vîsle nu doarme, numai iconarul... dacă moluștele nu ar avea rochii scurte nici un pește nu s-ar zvîrcoli pe malul flămînd, nici într-o cască de soldat nu ar mai muri tinerețea dacă patria nu și-ar arăta nudul la început de război... filonul zvîcnind sub magnolii spitalul bisericile temnița - acustice cutii, preludii la Cer. arctice albine patinînd pe coridoare obscure
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
ta, suge la aceeași țîță, se înțarcă odată cu tine și apoi pentru o lungă bucată de timp își vede de treabă, în timp ce toate lunile noiembrie din viața ta se feresc de coroana de spini adusă de vînt pînă la gura flămîndă a sobei, cînd nu este bine să vină să te vadă sub forma nimănui nici în decembrie, cînd toți sunt fericiți, uită și iartă, sar în luna ianuarie ca într-un cearceaf plin cu îngeri de vată, făcînd tumbe pînă
Pustia by Gellu Dorian [Corola-website/Imaginative/4366_a_5691]
-
castrate zboară prin mierea îndulcită cu flaute ruginite în cozile despletite peste iazurile în care peștii au murit otrăviți cu dejecțiile din gurile torționare și burțile hrănite la incubatorul realizărilor. În dughenele goale vibrează bezna. Soia se umflă în burțile flămânde, după ce se desprinde de carnea salamului. Carnea care nu mai e carne. Cauciuc, plastic sau nurcă. Nepunând la socoteală șobolanii căzuți de pe țevi în mixerul de la fabrică. Îngerii sunt de cauciuc. Lucrează la descompunerea lui Dumnezeu. La deșirarea elementelor chimice
Poezie by Liviu Georgescu [Corola-website/Imaginative/8748_a_10073]
-
lacrima frântă. Ajunge gândești prea multă lacrimă într-un cerc ar trebui să nu mai fii unde ești dar cercul e infinit nu se știe câtă lacrimă-n râs sau cât râs în lacrimă-i răsucit. Privește gura mare, frumoasă, flămândă a cercului aruncă sclipiri astrale spre sângele tău ca privit de șarpe așa stai statuie de marmoră, de sare, de lut, de abur mocnit o, dulce dintele morții când te-a pătruns dar n-ai murit Din când în când
Poezie by Theodor Damian [Corola-website/Imaginative/14847_a_16172]
-
focuri mari sub țîțele iubitei să ne facem scrum de dragul ei dar ea să nu știe să nu afle niciodată de vremelnica noastră rostogolire-n cenușă poemule majestate să răzuim lumina lunii de colții albi ai acestor castori nespus de flămînzi care se nasc chiar acum din șoldurile noastre poemule majestate să sfințim pietrele de toate mărimile să nu mai poată niciodată semeni să mai arunce cu ele în semeni poemule majestate hai să-i înviem dintre morți chiar acum chiar
Poezie by Nicolae Tzone [Corola-website/Imaginative/8884_a_10209]
-
universul e un coșciug imens, mă lăfăi, chiui, urlu nimeni nu bagă de seamă că-s fibra naiului din mâna unui maestru clandestin și chiar piciorul mesei pe care sunt întinse bucate multe de fruntea mea se gudură atât pisicile flămânde cât și sufletul unui nebun ce dă să pună pe portativul vieții două-trei gânduri sterpe crezându-se un mare pianist dar care nu-i decât un biet profanator de cadavre, ce umblă prin cimitire după potcoave de cai morți seva
Poezii by Lucian Alecsa [Corola-website/Imaginative/2539_a_3864]
-
nouă, Românilor, este misteriosul caracter rus. 6 X 2006 Prea-aproapele lor Data viitoare am să mut Palatul Cotroceni din prea-aproapele de-Academia Militară. Când îi este mai dragă lumea blondă și-n giugiuleli de țară Se-aude zăngănitul de linguri flămânde încăierându-se prin gamele - Pe mesele acelea umezește sarea-n solnițe de lacrimile Patriei mele. Mirosul năpraznic de orez la copanul de curcan Pe el îl face să creadă că poporul o duce pe picior mare în stil american; La
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
curând și acel ultim ceas! Te uită atent, ce vei lua, ce-a rămas Din truda continuă! În suflet ce ai? Vei lua doar cu tine ce altuia dai! Ai dat bunătate? Aceasta-i primi! Ai rupt pâinea-n două? Flămând nu vei fi! Ți-ai dat haina celui ce frigul simțea? Căldura Iubirii va fi haina ta! De mâine te cheamă la Tronul de har, Ești tu pregătit să te-apropii de-Altar? Putea-vei călca în Sion bucuros? Sau
DĂ-MI DOAMNE PUTERE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1471896913.html [Corola-blog/BlogPost/380035_a_381364]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > FII CÂNTECUL MEU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 465 din 09 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Fii cântecul meu femeie, pe buze, șoptit, În nopți ce se scurg flămând de iubit Când in marea de liniști doar amintirea Trezește în suflet la viață iubirea. Fii cântec femeie, în noapte, prelung, Cărare să-mi fie, la tine s-ajung, N-am să m-abat, chiar greu de-o sa-mi fie
FII CÂNTECUL MEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Fii_cantecul_meu_valeria_iacob_tamas_1333989128.html [Corola-blog/BlogPost/357141_a_358470]
-
făurit obiective industriale și civice invidiate de Europa și nu numai, construcții care azi au devenit mormane de fiare, clădiri în care cântă cucuveaua sau surse de înavuțire pentru derbedeii și lichelele acestei țări bolnave, cu un popor trist, dezamăgit, flămând. „Greaua moștenire”, cu adevărat grea, și la propriu și la figurat este și barajul Vidraru, înalt de 166,60 metri, pe care unii îl numesc „un moft al lui Gheorghiu - Dej”. Vidraru este cel mai mare baraj în arc de la
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_greaua_mostenire_hidrocentrala_de_pe_arges_de_ion_c_hiru_al_florin_tene_1326534689.html [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
și bondarii, ce zburau prin florile câmpului, într-un permanent du-te vino, formau niște escadrile permanente de avioane imaginare, care se luptau pentru aerodromurile lor de flori, dirijate de turnuri de control fără dispeceri autorizați. Însoțit îndeaproape de veșnic flămânzii mei boi, care oricât mâncau ziua, seara ajungeau acasă tot flămânzi, iar tatăl meu mă punea să le mai dau ceva lucernă amestecată cu paie de mâncare și pentru noaptea. În câmpul deschis aveam libertatea să gândesc ce vreau. Călătoream
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Spiritul_copil_riei.html [Corola-blog/BlogPost/360102_a_361431]
-
-te vino, formau niște escadrile permanente de avioane imaginare, care se luptau pentru aerodromurile lor de flori, dirijate de turnuri de control fără dispeceri autorizați. Însoțit îndeaproape de veșnic flămânzii mei boi, care oricât mâncau ziua, seara ajungeau acasă tot flămânzi, iar tatăl meu mă punea să le mai dau ceva lucernă amestecată cu paie de mâncare și pentru noaptea. În câmpul deschis aveam libertatea să gândesc ce vreau. Călătoream cu norii împreună spre acele mirifice meleaguri ale poveștilor cu zâne
SPIRITUL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Spiritul_copil_riei.html [Corola-blog/BlogPost/360102_a_361431]
-
flăcăi și fete. Tot acolo se jucau oina, rișca, țurca și alte jocuri care mi-au încântat copilăria. Duminica, de dimineață, Piața era plină de chiote, râsete și hârjoneli, care se terminau pe la prânz, când toți plecau acasă, obosiți și flămânzi. După amiază venea un grup de flăcăi cu lăutarii. Mergeau în partea de nord a Pieței sub cei doi duzi bătrâni, groși, de nu puteau fi cuprinși de trei-patru oameni. Coroanele lor formau o boltă înaltă sub care cântau lăutarii
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
te cunosc și nu cunosc motivul care m-a azvârlit în marea aspră din emisfera sobră și-n nativul talent și în tăcerea dumneavoastră. Nu îmi explic de ce atâția fluturi își scutură polenu-n mintea mea avidă după verde și săruturi, Flămândă după prozodia ta. Mi-ajunge umbra ta până la glezne. Eu o înfig adânc într-o suplețe a unui gând ce-mi dezvelește-n bezne, Filozofii cu izuri de noblețe. Mă trec fiori ca râuri de absint și-ngheț pe-un
INTIMITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1471168699.html [Corola-blog/BlogPost/365196_a_366525]
-
o voce singulară, remarcabilă în spațiul liric contemporan. Originalitatea este pentru autoare, cea mai înaltă distincție. Lecturând poemele ei, aproape că-ți uiți respirația, în timp ce “liniștea / umple goluri de mult uitate / se strânge ghem ca o pisică / îi simt gheara flămândă / de un albastru / care nu promite nimic”. Imperiul vegetal este pentru Mihaela Aionesei - zăcământul din care își extrage filonul de aur. Muguri, scoarțe, fructe, sâmburi, rădăcini, pomi fără brațe, ș.a. vor da la iveală noi germeni de lumină transpusă-n
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]
-
multă expresie versului: “pomii își înghit limbile până la rădăcini / să nu-i doară nodul crescut în frunte de atâtea / frunze îngălbenite / cerul se agață de un felinar stingher și el / de cât întuneric poate încăpea între două tăceri / timpul lup flămând / stă paznic la turma de vise”(într-un august de miere). Sau: “lumina urcă treptele schiopătând” (Dragostea aproapelui) și: “inima scorbură / sparge toamna în dinți ca pe-o alună” - și alte asemenea sintagme proprii Mihaelei Aionesei. Poemele Mihaelei Aioanei sunt
LUMINA , ATENEUL SCRIITORILOR, BACĂU, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_mihaelei_ai_cezarina_adamescu_1368172497.html [Corola-blog/BlogPost/344737_a_346066]