3,537 matches
-
Nu am altceva de făcut decât să vă ung cu slănină mangalițoferă în speranța să dea vreun goțoi nemâncat peste voi și să vă pape necondimenați cum sunteți. Atunci, să vă văd! Gargarismele nu vă vor scăpa din colții lui flămânzi, dornici de sfâșială! Iar dacă mă tot întrerupeți în stilul de care sunteți foarte mândri că l-ați adoptat, voi fi nevoită să pun punct aici. Voi amâna pentru data viitoare, depănarea iubirii din povestea ce a inspirat acel film
MERIŢI SĂ FII SPECIALĂ ÎN VIAŢA UNUI BĂRBAT (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349682_a_351011]
-
un strat subțire din argint înnegrit Pașii ei deveneau petec lucios pe-un covor cafeniu presărat cu gutui proaspăt căzute din pomul vieții Stăpânul cel tânăr rumega o lămâie suflet în trup buhăit Părul ei = o căpiță cocoțată-n boltă Flămând oceanul rodea stânci Grădina era terminată la sfârșit de furtună Putredă infiltrație acvatică Cor înfuriat contra năvalei din zori Funii-ncurcate-n ore Mișcătoare nisipuri nespus chinuite de gânduri Zâmbet de himere necoapte Prin conversații șoptite, vătămate în zori Usturătoare
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
May Îngrămădite pe polițele arteriale ale mașinii explozii de fugi, cârlige de artere și foșnet picioare greoaie sub rochia-apretată a domnișoarei bătrâne o neașteptată boare de farfurii, tacâmuri și crătiți. crănțănitul vaselor lăsate la uscat în mașină. Ușa se deschidea flămândă - domnișoara bătrână extrăgea precum dentistul din Strada Mare dinți venetici Unul câte unul, instrumentele aburite reflectau reînvierea - mergeau liniștite pe rafturi în dulapul multiplu schițat de constructor. Lăsată de una singură, se simțea ca un șarpe prin ierburi crescute pe
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
departe oglinda cu vise chema pe Julia May Impresii? Erori? Era totul pe dos Haos pe suprafețe Haos în volume În sfere și cuburi Totul se arăta poleit cu ciment, Cu pietre, ori cărămizi circulare De forme care înghit minotauri Flămânde sate naive Pavajul din drum se-ncrețea... Suflete se adunau agitate-n țărână... Se stingeau secole prinse mână-n mână, Plante și stele se desfăceau fără sens. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Retrase în mijlocul pădurii părăsite
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
tapiserii agonizează de-a lungul sălilor de așteptare, cusute-n petit point După-prânzuri, cu mișcări lente de dimensiuni, din alte lumi în pregătire, pajiștile serii căutau iubirea ce-ar fi putut să fie vorbe de dor la gura sobei stejari flămânzi să ascundă lebede muribunde de gripă aviară pe apele putrezinde din canalele urbei emoții uscate de voci iritate în ecou din alte iatacuri - o petrecere la aniversarea zilei de naștere ar fi fost mai dorită Neliniștea măicuței se urca în
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
excitantă în întregul său organism care tânjea la vârsta ei tânără după momentele intime de care s-a ferit din teama complicațiilor ce ar fi urmat. Se apropie de Cristian și se lăsă abandonată în brațele lui versate, iar buzele flămânde mușcau ușor din cele ale partenerului de plimbare. Uitase orice vigilență, orice precauție. Când mâinile lui neastâmpărate îi cuprinseră plinătatea sânilor frământându-i, gemând de plăcere se smulse îndepărtându-se brusc de el. Gestul l-a luat prin surprindere pe
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
așteptau s-o facă, lucru de la care nu se putu abține. Era prea mult timp de când nu se mai culcase cu o femeie, să mai aibă și rațiune asupra gestului său, iar momentul era prea excitant. Când își puse buzele flămânde peste cele ale copilei, aceasta făcu ochii mari și-l privi cu intensitate și nedumerire. „O sărută Condurache? Condurache, zbirul?” Îi răspunse involuntar la sărut. Era conștientă de faptul că cel care o săruta în mărețul dormitor, este profesorul său
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
Autor: Aura Popa Publicat în: Ediția nr. 1294 din 17 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Ascut mereu săgeți de chibzuință Dar nu și-atunci când tu mă scoți din rând Și-ți potrivești dorință cu dorință În rama unei treceri... Mai flămând De fiecare dată când schimbarea Îți pârguiește zâmbetul de mai Mi-e pasul stângăciei, pierd cărarea Uit să respir și mai răstorn un rai În palma ta de zbor,catifelată... Cum mă răsfăț? Privindu-te... Și-atât... Și chiar de-
GÂND RĂVĂŞIT de AURA POPA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349027_a_350356]
-
exterioara este bine strâmtă, așa că am înțeles să aibă o bază reală gluma ce dă excelent în franceză și pe care am auzit-o aici cu «zidul plangerii flamande - la mur de flamentation». POST SCRIPTUM: E Belgia sfârtecată de lupii flămânzi, împărțită-n fâșii, Plecăm mesageri ai păcii - români la Ierusalim - Dar pacea așteaptă afară, peste tot înăuntru-s urgii... Ce găsim unde mergem, idem la-ntoarcere : nu știm! Doamne, noi pace Îți cerem : Și-aici și în Iersalim! ARMAGHEDON Va
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
tem de El. El a arătat putere cu brațul Lui; a risipit gândurile, pe care le aveau cei mândri în inima lor. A răsturnat pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, și a înălțat pe cei smeriți. Pe cei flămânzi i-a săturat de bunătăți, și pe cei bogați i-a scos afară cu mâinile goale. A venit în ajutorul robului său Israel, căci Și-a adus aminte de îndurarea Sa, cum făgăduise părinților noștri, față de Avraam și sămânța lui
MARIA de RODICA STOICA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349006_a_350335]
-
pe cuvânt. Cât de frumoasă apare aici credința simplă a Mariei! 2. Maria cunoștea profețiile despre Mesia. Ea citează multe pasaje din prorooci și știe care va fi lucrarea acestui Copil: va înălța pe cei smeriți, va sătura pe cei flămânzi. Mai mult, ea se miră și se tulbură atunci când îngerul o salută numind-o „binecuvântată ești tu între femei” dar nu se miră deloc atunci când i se spune că ea va naște pe Fiul lui Dumnezeu, printr-o minune care
MARIA de RODICA STOICA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349006_a_350335]
-
2011 Toate Articolele Autorului ELEGIE DE PRIMĂVARĂ E Martie de-acum, ce-ți pasă! La tine-i cald și-i vreme bună, Nicio tristețe nu te-apasă, Nicio risipă nu te-adună... Ești precum Marea Galileii De chipul lui Iisus flămândă... Să-ți râdă-n suflet ghioceii Cu floarea sfântă și plăpândă! Înmugurește-n mine zborul Din Rugăciunea ta înaltă, Dezleagă-mi de îngheț izvorul Și-n DOR să curgem laolaltă!... DUMINICA DIN OCHI Privește-mă în ochi până se întunecă
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349070_a_350399]
-
neapărat nevoie și de relații sexuale? Deja ai ajuns cu gândul la o noapte petrecută împreună dacă te-ai și gândit la micul dejun. - Nu, mă gândeam la o excursie împreună poate și cu Deea, unde să ne găsească dimineața flămânzi, încercă să o dreagă Cris pe care îl luase gura pe dinainte. - Chiar la aceasta te-ai gândit? Bine, atunci să începem cu cina dacă ești atât de galant să mă inviți. Ai dreptate, așa avem mai mult timp să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
și un tiraj de 4000 de exemplare. Este trilingvă (cu trei pagini în maghiară și una în germană). Nu conține un manifest sau un program afișate ca atare. Se observă numaidecât că e preponderent literară. Publică versuri: Ion Mircea, Dinu Flămând, Gavril Moldovan, Iustin Moraru, Franz Hodjak (traducere de Petru Poantă), Kenez Ferenc (traducere de Ovidiu Marcovici), Irinyi Kiss Ferenc și Balla Zsófia (în maghiară). Proză: Cornel Udrea și Kozma Maria. Critică și eseuri: Petru Poantă și Marian Papahagi (cronica literară
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
de Ovidiu Marcovici), Irinyi Kiss Ferenc și Balla Zsófia (în maghiară). Proză: Cornel Udrea și Kozma Maria. Critică și eseuri: Petru Poantă și Marian Papahagi (cronica literară), Ion Pop, Gheorghe Buș, Mircea Muthu, Huszár Vilmos, Peter Motzan, Bernad Kolf, Dinu Flămând (rubrica: „Însemnările lui Lafcadia”) Florin Maxa (despre colajul în artele plastice). Trebuie precizat că Ion Pop scrie despre dadaism, iar Peter Motzan despre R.M. Rilke. Pe ultima pagină, Marian Papahagi publică traduceri din poezia lui Cesare Pavese. Dar, probabil, evenimentul
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
organ al Comitetului Uniunii Tineretului Comunist și al Consiliului Uniunii Asociaților Studențești al Universității „Babeș-Bolyai” Cluj. Colectivul de redacție: Eugen Uricaru, redactor șef. Rostas Zoltan, redactor șef adjunct. Petru Poantă, redactor șef adjunct. Vincențiu Iluțiu, secretar de redacție. redactori: Dinu Flămând, Radu Mihai, Olimpia Radu, Viragh Denes, I. Maxim Danciu, Peter Motzan, Marcel Runcanu, Grigore Călugăreanu. Prezentare grafică: Mircea Baciu, Florin Creangă. Tehnoredactare: Alexandru Dănescu. Adresa: str. Universității, nr. 7; Cluj. Decembrie 1968, Cluj. De remarcat mai întâi absența tripletei care
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Liviu Zăpîrțan, Ionel Reghini (atunci președinte al C.U.A.S. al Universității, astăzi un eminent jurist) și Gaal György, în locul lui Viragh Denes. Absența a încă trei nume poate nedumeri: Horia Bădescu, Adrian Popescu și Ion Mircea. Ei sunt, împreună cu Dinu Flămând, primii poeți echinoxiști cu „marcă”, însă din diverse motive nu au fost cooptați în redacție. Horia era student în ultimul an și nici nu se antrenase în bătălia administrativă pentru revistă. Ion Mircea purta „stigmatul” boemei. Își asumase rolul de
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
cel puțin în aparență, de instinctul parvenirii. Ar mai fi de observat că nu toți redactorii amintiți au contribuit efectiv la apariția revistei. Fondatorii de drept și de fapt sunt studenții de la Filologie: Eugen Uricaru, Marian Papahagi, Petru Poantă, Dinu Flămând, Olimpia Radu, Vincențiu Iluțiu, Marcel Runcanu, Peter Motzan și Adrian Popescu. După mulți ani, au început să apară legende apocrife despre fondatori. De exemplu, în numărul aniversar din 1994 (25 de ani de la apariție), pe prima pagină este reprodus un
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
șef de sală era un tânăr de treabă, Romulus Pop, poreclit „Mongolu”, rămas prieten până astăzi al echinoxiștilor ... Eu n-am făcut parte din grupul fondatorilor, toți studenți, printre care Eugen Uricaru, Petru Poantă, Olimpia Radu, Marcel Constantin Runcanu, Dinu Flămând, Adrian Popescu, Ion Mircea, Horia Bădescu, prin urmare nu pot spune lucruri foarte precise despre demersurile făcute de cenacliști pentru înființarea unei reviste. Cred că și un număr de studenți de la secția maghiară au cerut tipărirea unei publicații culturale specifice
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Revista Echinox, organ al Comitetului UTC și al Consiliului U.A.S al Universității Babeș-Bolyai Cluj. Colectivul de redacție: Eugen Uricaru, redactor șef; Rostas Zoltan, redactor șef adjunct.; Petre Poantă, redactor șef adjunct; Vincențiu Iluțiu, secretar general de redacție; Dinu Flămând, Radu Mihai, Olimpia Radu, Viragh Denes, I. Maxim Danciu, Peter Motzan, Marcel Runcanu, Grigore Călugăreanu, redactori; Prezentare grafică: Mircea Baciu, Florin Creangă; Tehnoredactare: Alexandru Dănescu. Adresa: str. Universității nr. 7, Cluj, Decembrie 1968, Cluj.” Încă de la primul număr șefii organizațiilor
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
ce-am strâns-o-n desagă / E aur primit moștenire, / Mi-ajunge s-o cheltui o viața întreagă / Și încă s-o las nepieire. Că ea e DUREREA acestui pământ, / SPERANȚA ce moare și-nvie, / DREPTATEA de care mereu e flămând / Țăranul ce-asudă pe glie. // Ne tragem tăria pe care-o-nmiim, / Lăsând veșniciei o urmă, / Din vatra și neamul ce încă-l iubim / Și care se-nvăluie-n brumă. // Vremelnic prin viață la cruce de timp, / Pripon eu am fost de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
umilit picioarele îți spală. Atuncea simți prezența Lui reală și parcă toate-n tine devin zbor. Dacă refuzi să Îl primești,nu pleacă, așteaptă mai departe până când dorul de El prin suflet o să-ți treacă. Intră atunci în casa ta flămând și însetat de dragostea-ți și dacă Îl ospătezi,îți va surâde blând. Anatol Covali Referință Bibliografică: Poeme / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1564, Anul V, 13 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348734_a_350063]
-
excitantă în întregul său organism care tânjea la vârsta ei tânără după momentele intime de care s-a ferit din teama complicațiilor ce ar fi urmat. Se apropie de Cristian și se lăsă abandonată în brațele lui versate, iar buzele flămânde mușcau ușor din cele ale partenerului de plimbare. Uitase orice vigilență, orice precauție. Când mâinile lui neastâmpărate îi cuprinseră plinătatea sânilor frământându-i, gemând de plăcere se smulse îndepărtându-se brusc de el. Gestul l-a luat prin surprindere pe
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
apreciați în spital. Și cum, ne facem rude cu familia Ajoiței? - Ei, bunicule! Suntem colegi de grupă și acum am mers ca să nu-l lăsăm pe Cristian singur cu Andrada. Știi cum este să lași mielul în apropierea unui lup flămând! - Așa-i de periculos fratele tău? râse cu poftă bătrânul doctor. - Parcă tu nu știi? Oare cu cine o semăna? - Hm, hm. Eu știu cu cine să semene? Tatăl tău era un bărbat liniștit, iar despre mama ta nu știm
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
pentru noi au fost ca niște sfinți. Așa i-am simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Dometie Manolache - cel care a ajuns, în
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349800_a_351129]