995 matches
-
nivelul: - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul mușchiului se împarte în patru fascicule care se continuă fiecare cu câte un tendon. Inserția terminală este la nivelul falangei a doua de la degetele de la 2 la 4. Acțiunea este de flexie a falangei a doua pe prima. Intervine și în menținerea bolții plantare în sens longitudinal. Este inervat de nervul plantar medial. MUȘCHIUL PĂTRATUL PLANTEI (m. quadratus plantae) Inserția de origine este la nivelul calcaneului (prin două fascicule: unul pe fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
partea medială a metatarsienelor lll-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor Il-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte slabă. Inervația mușchilor interosoși se realizează din ramura profundă a nervului plantar lateral. ANEXELE MU ȘCHILOR MEMBRULUI INFERIOR FASCIILE ȘI APONEVROZELE MEMBRULUI INFERIOR FASCIA
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tuberozitatea tibială; Fascia lata este adaptată solicitărilor mecanice ceea ce face ca grosimea ei să fie variabilă: foarte groasă în partea laterală, unde formează tratul iliotibial, în timp ce în partea medială și posterioară se subțiază. Această structură anatomică face posibile mișcările de flexie ale coapsei față de bazin precum și mișcarea de abducție a coapsei. Tractul iliotibial este o structură fibroasă care se formează din porțiunea superficială și posterioară a fasciei mușchiului mare fesier, din aponevroza de inserție a mușchiului tensor al fasciei late, din
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de sus în jos și de la dreapta spre stânga, axul longitudinal al paletei al paletei fiind în momentul contactului cu mingea aproape vertical, cu vârful orientat în jos. In faza de lovire propriu-zisă centrul de greutate coboară din nou datorită flexiei genunchilor și aplecării ușoare a trunchiului, mișcări care însoțesc traiectoria descendentă a paletei. După contactul cu mingea paleta își continuă drumul curbat, c) momentul final găsind-o cu vârful orientat în jos și puțin spre stânga. In finalul execuției greutatea
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]
-
forței membrelor inferioare, ducând la o tehnică ineficientă și la o încetinire a fazei de accelerație. -o altă limitare tehnică a eficienței sprintului este o blocare a conducerii directe a extensorilor coapsei (gluteal și ischiocrurali) când atletul accentuează ridicarea genunchiului (flexia coapsei), în credința că o ridicare mai înaltă a genunchiului este importantă pentru performanța în sprint. M. Ae et al., 1992, într-un studiu realizat pe sprinteri, în proba de 100 mp, au evidențiat că diferența majoră dintre atleții de
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
un studiu realizat pe sprinteri, în proba de 100 mp, au evidențiat că diferența majoră dintre atleții de performanță și cei începători este dată de frecvența vitezei de extensie a coapsei. Nu s-a observat nicio diferență între viteza de flexie a coapsei la cele două grupe (începători și performeri). Căderea centrului de greutate, determinată de o înclinare pe spate a părții superioare a trunchiului poate accentua o mișcare prea înaltă a genunchiului, această poziție are ca rezultat imposibila aplicare a
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
solul. -pentru ca împingerea în sol să fie eficientă, atletul este obligat să deschidă mai mult gamba spre înainte pentru a amplifica agățarea solului printr-o mișcare dinainte - înapoi pe direcția de deplasare. Deschiderea gamba înainte, ridicarea genunchiului la orizontală, flexia labei pe gambă determină realizarea unui timp de cuplare scurt, excentric / concentric al contracției. F. Urtebise, 1994, consideră că această mișcare pentru înaintare care este rezultanta împingerii, nu mai poate fi numită împingere, ci “întindere”. În acest caz există 3
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
mijlocie a pășirii, genunchiul se extinde până la ridicarea vârfului de pe sol, când se manifestă o putere pozitivă, concentrică a mușchilor extensori de 1544±512 W, (tabelul Nr. 19, KP2, diagrama 2). Glezna - la începutul fazei de sprijin se află în flexie plantară prin acțiunea extensoare a mușchilor flexori. Puterea este negativă și are valoarea de -2205±812 W (AP1, diagrama 3). După mijlocul fazei de sprijin, acțiunea flexorilor plantari se schimbă de la excentric (-) la concentric (+), când puterea este de 3066±846
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
de la excentric (-) la concentric (+), când puterea este de 3066±846 W, propulsând corpul înainte în faza de zbor (AP2, diagrama 3). Aceste rezultate sugerează că glezna trece printr-un ciclu de întindere-scurtare, unde se stochează energie elastică. Puterea maximă a flexiei plantare este cea mai mare putere generată dintre toate articulațiile pentru un pas complet de alergare și singura putere apreciabilă generată în ultima fază a sprijinului. Aceasta este de fapt o primă concluzie a studiului. Acțiunea gleznei în generarea vitezei
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
diagrama 2). Puterea generată de gleznă este neglijabilă. Concluzia finală a studiului este că extensia concentrică a șoldului din pasul anterior și prima fază de sprijin (HP2-HP4 diagramal), extensia concentrică a genunchiului după faza de mijloc a sprijinului (KP2-digrama2) și flexia concentrică plantară din ultima fază a sprijinului (AP2 - diagrama 3), servesc pentru a genera viteza de sprint în faza de mijloc a accelerării ( de tranziție). R. Jacobs și Van Schenau, 1992, au relevat aceste aspecte accentuând următoarele: - Acțiunile mușchilor biarticulari
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
că, teoretic, performanța la sprint este rezultatul direct al produsului forței medii și timpului de contact aplicat de atlet împotriva solului, în timpul fazei de propulsare a pasului anterior. Forța conducătoare generată în timpul fazei de aterizare este legată de puterea în flexie și în extensie a șoldului, de extensia genunchiului și flexiunea plantară. De aceea, s-ar părea că atleții care au o putere mai mare în aceste grupe de mușchi, vor scoate la alergare de viteză timpi mai buni, dacă timpul
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
zborului din alergare. În această fază se pregătește de fapt reluarea contactului cu solul. Pregătirea reluării contactului cu solul presupune fixarea articulației gleznei în poziție „neutră și ușor dorxiflesată” (Michael Young), dar și accentuarea vitezei verticale a coapsei. Poziția de flexie dorsală a labei piciorului permite luarea contactului cu solul puțin întârziat cu o fracțiune de secundă, fapt ce va micșora fuleul cu „2-3 cm ceea ce este suficient pentru a reduce în mod semnificativ forțele de frânare”. Conform aceluiași autor ridicarea
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
amorțeli, dificultăți de mers la unul sau ambele membre inferioare, cu pierdere bruscă a tonusului muscular și căderea bolnavului; este o asfixie medulară tranzitorie; d) claudicația mușchilor cefei în leziunile vasculare ale segmentelor superioare ale măduvei spinării, caracterizată clinic prin flexia bruscă a capului. Claudicația intermitentă trebuie diferențiată de durerile cu localizare asemănătoare în bolile ligamentelor și oaselor piciorului (artrite, bursite, osteoporoză dureroasă, atrofia Sudeck, metatarsalgie, nevrite, sciatică, insuficiențe circulatorii venoase, limfatice etc.). Aprecierea cantitativă a claudicației intermitente se face prin
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
amorțeli, dificultăți de mers la unul sau ambele membre inferioare cu pierdere bruscă a tonusului muscular și căderea bolnavului; este o asfixie medulară tranzitorie; d. claudicația mușchilor cefei în leziunile vasculare ale segmentelor superioare ale măduvei spinării, caracterizată clinic prin flexia bruscă a capului. Claudicația intermitentă trebuie diferențiată de durerile cu localizare asemănătoare în bolile ligamentelor și oaselor piciorului (artrite, bursite, osteoporoză dureroasă, atrofia Sudeck, metatarsalgie, nevrite, sciatică, insuficiențe circulatorii venoase, limfatice etc.) [34, 37, 51]. Aprecierea cantitativă a claudicației intermitente
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
anterioare; -presiunea punctului hunterian; -presiunea punctului inghinal. 7. dorsoflexia piciorului - semnul Homans - durere pe fața posterioară a gambei și în regiunea poplitee în caz de tromboză a venei poplitee și, respectiv, a venelor tibiale posterioare; 8. dorsoflexia piciorului asociată cu flexia ventrală a halucelui - durere pe fața antero-laterală a gambei (tromboza venei tibiale anterioare); 9. semnul Sigg-dureri în regiunea poplitee provocat de hiperextensia pasivă a genunchiului (sugestiv pentru tromboză venoasă poplitee). Venele de alarmă Pratt (semnul Pratt) sunt dilatații vicariante ale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de LHERMITTE ca patognomonic pentru SM este considerat de majoritatea autorilor tot o tulburare de sensibilitate, datorată unor leziuni demielinizante a cordoanelor posterioare ale măduvei, la nivelul umflăturilor cervicale. Se întâlnește la 20-35 % din SM și constă în apariția la flexia rapidă a capului a unor senzații bruște asemănătoare descărcării electrice la nivelul trunchiului, membrelor superioare și chiar inferioare. 4. Sindromul cerebelos. A fost descris ca o manifestare caracteristică în SM încă de CHARCOT și a fost introdus în tetrada simptomatică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
curente în cursul SM, ei descriu și alte manifestări paroxistice mai puțin frecvente în SM. Este vorba, cel mai adesea de crize tonice paroxistice ce ating un hemicorp sau uneori un singur membru. Cotul și încheietura mâinii se fixează în flexie ușoară, în timp ce degetele se pun în flexie sau extensie. Membrul inferior se pune în extensie cu o flexie plantară a piciorului și a degetelor labei piciorului. Dureri, parestezii, achinezii, dizartrie, ataxie, diplopie, prurit sunt simptome care pot însoți criza tonică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
alte manifestări paroxistice mai puțin frecvente în SM. Este vorba, cel mai adesea de crize tonice paroxistice ce ating un hemicorp sau uneori un singur membru. Cotul și încheietura mâinii se fixează în flexie ușoară, în timp ce degetele se pun în flexie sau extensie. Membrul inferior se pune în extensie cu o flexie plantară a piciorului și a degetelor labei piciorului. Dureri, parestezii, achinezii, dizartrie, ataxie, diplopie, prurit sunt simptome care pot însoți criza tonică sau pot apărea separat (paroxism). 7. Crizele
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
mai adesea de crize tonice paroxistice ce ating un hemicorp sau uneori un singur membru. Cotul și încheietura mâinii se fixează în flexie ușoară, în timp ce degetele se pun în flexie sau extensie. Membrul inferior se pune în extensie cu o flexie plantară a piciorului și a degetelor labei piciorului. Dureri, parestezii, achinezii, dizartrie, ataxie, diplopie, prurit sunt simptome care pot însoți criza tonică sau pot apărea separat (paroxism). 7. Crizele paroxistice pot fi unice și ocazionale, reprezentând simptome de debut. Acestea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
0. După ROXANA CORNĂȚEANU (2004), simptomatologia și evoluția în timp a SM sugerează diagnosticul corect în cele mai multe cazuri. Forma recurent-remisivă (prezența la 80% din cazuri) debutează cu tulburări senzoriale, nevrită optică unilaterală, diplopie, parestezii ale trunchiului și membrelor, declanșată de flexia gâtului (semnul Lhérmitte), lipsa de îndemânare, ataxie și manifestări neurogene ale vezicii urinare și biliare. Evoluția acestor semne și simptome durează inițial câteva zile, se stabilizează și apoi starea se îmbunătățește spontan, sau cu răspuns la antiinflamatorii nesteroide pentru câteva
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
musculară diminuată. Altă situație în care este indicat Dantriumul, cu toată slăbirea accentuată a forței musculare este aceea în care se instalează o spasticitate intensă a membrelor inferioare, care nu permite folosirea lor. Spasticitatea intensă duce la apariția contracturii în flexie cu discomfort mare. În această situație se poate renunța la inconvenientul scăderii forței musculare în beneficiul obținerii scăderii spasticității dureroase, dându-i bolnavului un confort sporit. Doza cu care se începe este de 25 mg/zi crescându-se până la 300
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în considerate. Aceste zone cheie sunt: postura, echilibrul, tonusul muscular, coordonarea, ataxia și oboseala. Ele formează o bază pentru reeducarea mișcării și pentru tipul tehnicilor fizioterapeutice care vor fi utilizate. Postura. Principalele anomalii posturale întâlnite la bolnavii cu SM sunt: flexia unilaterală sau bilaterală a șoldurilor, hiperlordoza lombară, căderea umerilor în față, hiperextensia unilaterală sau bilaterală a genunchilor și deficit de rotație a trunchiului la tentative de rotire a acestuia. Întinderea zilnică a grupelor de mușchi afectați va ajuta la prevenirea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
corpului. În general pacientul ataxic instabil, coboară centrul greutății spre șolduri, 227 prin încovoiere. În această postură, pacientul se poate simți mai stabil, dar este dezavantajat când încearcă să umble. În plus, există un risc al dezvoltării contracției flexorilor (în flexie) la nivelul șoldurilor. Pacientul poate încerca să câștige o nouă stabilitate prin fixarea trunchiului și blocarea genunchilor în hiperextensie. Pentru corectarea acestor posturi anormale, fizioterapeutul trebuie să orienteze tratamentul spre reeducarea mai întâi a mușchilor extensori ai șoldului. Ulterior, trebuie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
înainte cu tratamentul și să reeduce controlul muscular al mișcării de rotație internă a genunchilor. În acest stadiu trebuie să aibă grijă să se asigure dacă este menținută extensia șoldului și poziția pelviană, altfel corpul pacientului se poate încovoia în flexie la nivelul șoldurilor. VANEY C. (1993) a introdus hipoterapia ca mijloc de reeducare în ataxiile trunchiului. În afară de efectul bun în ataxii, călăritul influențează pozitiv mobilitatea bazinului și a membrelor inferioare, combătând spasticitatea mușchilor bazinului și în special a adductorilor membrelor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
TODD (1982). În primul rînd, efectul inhibitor asupra spasticității de către susținerea propriei greutăți pe membrele inferioare va fi redus. În al doilea rând, schimbările posturii vor cauza o modificare de lateralizare a trunchiului, dacă se folosește un suport unilateral sau flexia anterioară a trunchiului prin flectarea șoldurilor, când se folosește suportul bilateral. În al treilea rând, pe măsură ce mișcările normale ale capului și trunchiului sunt reduse, va exista o reducere a reacțiilor echilibrului, care la rândul lor modifică tonusul muscular. Efectele dăunătoare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]