2,074 matches
-
al absidei. În peretele lateral nordic există o ușă de intrare în altar. Catapeteasma, singurul obiect de certă valoare artistică din biserică, este sculptată în lemn de tei, cu icoane pictate în stil realist (ușor naiv), încadrate în bogate ornamentații florale aurite. Icoanele împărătești, în rame dreptunghiulare, sunt înconjurate de tricolorul românesc (roșu, galben și albastru). Complexul bisericesc este împrejmuit cu un gard din bârne orizontale, ce include o poartă tradițională acoperită. În apropierea intrării în curtea bisericii se află un
Biserica de lemn din Ciumârna () [Corola-website/Science/317460_a_318789]
-
sole stricată și “crep” de griș fiert cu ceva urme de zahăr, iar uneori niște haine și pături trimise de americani. Nu ne-au dat timp să ne bucu răm de venirea cocorilor, zumzetul albinelor ieșite din stupi și exploziile florale de la munte la mare, pe tot cuprinsul țării noastre frumoase ca o miss Europa. In orașele mari ne mai aduceau aminte ți găncile că avenit timpul să ne punem pe masă sau pe birou violete, ghiocei și lăcrămioare când ne
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
atât de simplu cum era cu ani în urmă ; drumul prea lung și aerul din avion, plin de viruși mă sperie. Îmi pregătesc creioanele și paleta de culori să merg mai aproape la grădina botanică să adun pe hârtie frumusețile florale în explozie, mai ales magnoliile galbene pe care nu le văzusem până acum și să asist la bătăliile și scandalurile veveri țelor buclucașe mereu ocupate cu furatul. După câteva ore de terapie a parcului, vin aca să plină de oxigen
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/93_a_113]
-
T. Socolescu a tratat fațada bisericii, căreia i-a aplicat două coloane înalte, cu capiteluri în stil tradițional, care sprijină o arcadă amplă pe care sunt zugrăvite chipurile Sfinților Apostoli Petru și Pavel și ale Sfinților Evangheliști, în frumoase ornamentații florale. Pe frontispiciu se află un medalion cu Sfântul Pantelimon, executat în mozaic. După încheierea tuturor lucrărilor de renovare și repictare, biserica a fost resfințită, la 21 noiembrie 1994, de către P.S. Vincențiu Ploieșteanu, Episcop Vicar Patriarhal, de sărbătoarea Intrării în Biserică
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
(n. 19 noiembrie 1865, Hamburg - d. 11 iunie 1902, Badenweiler) a fost un pictor și artist grafic german. El a fost un membru proeminent al ramurii „florale” a curentului Jugendstil. El a creat setul de caractere Eckmann, bazat pe caligrafia japoneză. s-a născut în Hamburg, în 1865. A primit inițial o educație profesională de vânzător, apoi a studiat la Kunstgewerbeschule din Hamburg și Kunstgewerbeschule din Nürnberg
Otto Eckmann () [Corola-website/Science/328982_a_330311]
-
de metri, pronaosul fiind extins peste mormintele primilor ctitori. Peste pronaos se află două turnuri cu tambur răsucit, după modelul turlelor mănăstirii Curtea de Argeș. Deasupra naosului se înalță turla principala. Pictură este realizată în stil neo-bizantin cu multe ornamente și decorații florale de către maestrul Costin Petrescu. Catapeteasma, desi făcută în 1839 de meșterul Chircol, isi recapătă acum strălucirea, fiind poleita și pictată din nou de Costin Petrescu. Cele cinci arcade sunt susținute de coloane dispuse câte patru pe fiecare parte. Pe prima
Biserica Sfântul Silvestru din București () [Corola-website/Science/307804_a_309133]
-
pentru a crea oaspeților un confort estetic, intelectual și psihic deosebit. Pentru aceasta, gazda poate petrece perioade foarte îndelungate nu numai însușindu-și procedurile de servire a ceaiului în fața oaspeților, dar și învățând să aprecieze arta, meșteșugurile, poezia, caligrafia, aranjamentele florale, îngrijirea grădinilor, în același timp dobândind grație și sensibilitate pentru nevoile celorlalți. Calea ceaiului se numește "sado" sau "chado" (ambele scrise 茶道 în kanji). Termenul "sado" este folosit de școala Omotesenke, iar termenul "chado" este folosit de școala Urasenke. Ritualul
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
pline de calm interior. O deosebită importanță are felul de a saluta, de a se așeza, de a turna ceaiul în cești, felul în care trebuie să se țină ceașca, etc. Principiile ceremoniei cer participanților să admire doar camera, aranjamentul floral, dar niciodată kimonoul celorlalți, deoarece ei trebuie să se detașeze de orice formă de egoism. Putem astfel afirma că atunci când omul tinde să realizeze ceva, când acționează pentru un anumit scop, există totdeauna mai multe metode, dar metoda cea mai
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
sine. China a fost patria ceremoniei ceaiului iar Japonia a perfecționat-o și i-a conferit sobrietatea și rafinamentul unei arte adevărate. Chanoyu a apărut și s-a dezvoltat într-o strânsă legătură cu ikebana, nelipsind de la ceremonia ceaiului aranjamentul floral. Există însă mari diferențe între ceremonia japoneză și cea chineză. Esența ceremoniei ceaiului este armonia. Fiecare mișcare și fiecare componentă a acestui ceremonial sunt studiate pentru a crea imaginea serenității absolute. Această tradiție a fost începută de călugării budiști acum
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
omogashi" iar invitații trebuie să curețe obiectele folosite cu un șervețel. După ce au servit "chakaiseki", teishu își invită oaspeții de a se retrage în grădină, timp în care el va prepara ceaiul și va înlocui "kakemono"-ul cu un aranjament floral numit "chabana", de aceeași inspirație zen-șinto-budistă ca și ikebana. Chabana (茶花) semnifică „flori pentru ceai”. Dacă ceaiul se servește ziua se va bate un gong iar seara un clopot. Când gongul sau clopotul sună de cinci sau șapte ori, invitații
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
lor culte locale pe măsură ce ocupau teritoriul zeilor vecinilor. Între cele mai celebre este cultul zeiței lunare Diana din Nemi - patroana sclavilor fugari, ce va fi transferat pe Aventin. Cultul domestic consta în sacrificii de animale și în ofrande alimentate și florale adresate strămoșilor și geniului protector al locului. Căsătoria se celebra în căminm, sub auspiciile zeităților feminine Tellus și Ceres. Mai târziu, Iuno a devenit garanta jurământului conjugal. De două ori pe an, orașul sărbătorea culturile morților - Manii și Lemurii, care
Roma Antică () [Corola-website/Science/299887_a_301216]
-
1633-1636, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi. Biserica mănăstirii a fost pictată de Stroe din Târgoviște. Pe lângă temele religioase tradiționale sunt de remarcat portretele votive ale ctitorilor (Matei Basarab și Doamna Elina), din pronaos, precum și o remarcabilă decorație florală în locurile libere dintre medalioane. Portretul lui Matei Basarab, înfățișat bătrân, cu părul alb, este considerat unul dintre cele mai frumoase portrete de voievozi români care s-au păstrat până în zilele noastre. Tot la Mănăstirea Arnota se află și mormântul
Matei Basarab () [Corola-website/Science/297415_a_298744]
-
Suatu (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu (reședința). Atestat documentar în anul 1213 satul are importanță turistică și istorică, fiind cunoscut pentru rezervatia florala unică în Europa. De asemenea în sat se află una din cele mai vechi biserici din Transilvania, construită în secolul al XIII-lea, declarată monument istoric. În primăvara anului 1966 în Suatu a fost descoperit un important tezaur monetar, format
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
În satul Suatu, la intrare, în apropiere de șoseaua Cluj - Reghin, se află o benzinărie și un hotel-restaurant. Satul mai deține un frumos lac de acumulare populat cu pește și unde se practică pescuitul sportiv. De asemenea deține o rezervație florala unică în Europa, respectiv o biserică construită în sec.XIII, declarată monument istoric și o alta biserică din sec.XVII. Pe raza comunei se află numeroase pășuni și păduri care permit atât posibilitatea dezvoltării de ferme zootehnice cât și organizarea
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
Dacă în axul bolții apare Tatăl Savaot, pe restul suprafeței sunt reprezentate: Cina cea de taină, Sf. Troiță, Sf. Aron, Jertfa lui Avram și fuga în Egipt. Pe suprafata pereților verticali își păstrează locul teoria arhiereilor, între arcade cu decor floral: Ioan Zlataust, Atanasie, Chiril, Grigorie, Arhidiaconul Ștefan, Laurențiu. Pictura Tâmplei, așternută de același zugrav, pe peretele dinspre altar, cuprinde: Răstignirea, medalioane cu prorocii, apostoli, cu Isus Hristos pe tron, friza celor 12 praznice. Icoanele împărătești sunt zugrăvite direct pe perete (ca
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
timpan ce se racordează cu conturul pereților printr-o suprafață trapezoidală. Ancadramentul intrării de pe latura de vest (inițial a fost spre sud), este sculptat cu chenare în frânghie, dinte de lup, dreptunghiuri cu crestături, cărora li se alătură un liant floral, ușor incizat. Pisania picturii, în naos deasupra intrării consemnează anul și numele zugravului, iar grafia ei corespunde anului 1810.
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
scrierii. Datorită trăsăturilor acesteia, era folosită în gravarea zidurilor moscheilor, a pietrelor și a metalelor. Până la sfârșitul secolului al XII-lea, scrierea kufică devine decorativă și se pot distinge câteva stiluri practicate în mod frecvent, cum ar fi cel foliat, floral, buclat geometric sau animat. În prezent, acest tip de scriere este încă frecvent și îi transformă pe artiști în arhitecți ai literelor, întrucât precizia acestui stil impune utilizarea unei rigle și a unui compas. Scrierea de tip "naskhi" a apărut
Caligrafie arabă () [Corola-website/Science/297796_a_299125]
-
strânse încă din sec. VII i.Hr. Coloana dorică a fost apoi înlocuită cu coloana ionică, originară din Asia Mică. Prima coloana corintică se află în templul lui Apollo Epicurius din Bassae. Ea pornește de la stilul ionic, însă reprezintă un capitel floral elaborat. Acest stil a devenit popular odată cu dezvoltarea civilizației române.Arhitectură Greciei antice ilustrează interesul grecilor pentru organizarea orașelor-state, realizarea de construcții funcționale pentru necesitățile lor materiale și spirituale și stabilirea unor principii estetice. Poate cel mai faimos templu grec
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la glezne (ca un palton, cu aspect impunător, sculptural). Șuba albă (suman) de iarnă, specific regiunii Hunedoara era înfundată până la gât, fără guler (sau guler foarte îngust), cu un fir de motiv floral din fire negre. Aceste șube aveau prevăzute pe margini și la gât un șnur de întărire. În preajma celui de al II-lea război mondial șuba a dispărut din portul localnicilor, odată cu dispariția vârstnicilor din acea perioadă. Această șubă, albă, lungă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
oaie. Cojoacele aveau aceleași linie de croială atât pentru bărbați cât și pentru femei, fiind făcute fără buzunare și rareori erau îmbrăcate pe mâneci. Pieptarele erau confecționate cu pieptul înfundat sau desfundat (cu nasturi), unele cumpărate din comerț aveau cusături florale. De asemenea au apărut unele modele cu influențe din zonele din jur (bănețene sau sibiene) care erau bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul era încălțat la început cu ciorapi de lână (colțuni), de lungime până sub genunchi unde se legau cu ață
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
bogat ornamentate. Încălțămintea Piciorul era încălțat la început cu ciorapi de lână (colțuni), de lungime până sub genunchi unde se legau cu ață, împletiți cu andrelele în casă. În cursul timpului ciorapii au evoluat spre diferite forme, lungimi și motive florale. Bărbații care purtau iarna opinci aveau peste ciorapii de lână obiele, cofecționate din pănură albă, care înfășurau laba piciorului și glezna până sub genunchi și erau fixate de curelele de la opinci. Opincile (cele mai vechi încălțări) au fost mult timp
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care și-au păstrat portul până în zilele noastre, în special de sărbători. Culorile predominante ale costumelor erau alb și negru, fuste albe încrețite și șorțuri negre. În cursul anilor portul popular a evoluat mult prin folosirea broderiilor, ornamentelor și motive florale. Caracterul felului de haine sau încălțăminte folosite de localnici era legat de modul lor de viață, de tradiții, de vârstă, sex sau stare civilă. Așa cum se cunoaște, prezența elementelor etnografice-folclorice și de artă populară izvorâte din practica veții apar în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mereu despletit , ochi rubinii, piele palidă; ochii ei erau căprui când era vie, însă au devenit roșii când sătenii au îngropat-o de vie. De obicei, este văzută purtând seifuku (uniforma de marinar), însă întotdeauna poartă un kimono cu motive florale atunci când răzbună o anumită persoană. Kimono-ul ei tinde să-și schimbe stilul subtil odată cu fiecare sezon. Când își face apariția, Ai este la început tăcută și serioasă, fără a-și dezvălui emoții. Ea pare să vorbească doar atunci când este nevoie
Ai Enma () [Corola-website/Science/322757_a_324086]
-
membrii familiei Shibata, atunci când i-au reamintit trecutul tragic. "Teleportare": De-a lungul seriilor, Ai apare de nicăieri, de obicei când își întâlnește clienții. "Inducerea morții": După ce victimele ei sunt terorizate cu iluziile acesteia, Ai îi omoară instant, pe măsură ce modelele florale de pe kimono-ul ei vin peste victimă. Victima pare să dispară sau să fie disipată. "Invulnerabilitate": Ai nu poate fi rănită, până la un anumit nivel, ca și în momentul când Gilles a lovit-o de pereți telekinetic; totodată, când acesta a
Ai Enma () [Corola-website/Science/322757_a_324086]
-
așa numită a chelarului, după cum ne relatează Paul de Alep, secretarul domnitorului, unde erau ținute lucrurile de valoare în lipsa stăpânilor casei. Încăperile de la etaj au tavanele acoperite de bolți mănăstirești cu lunete și pereți ce păstrează frumoase stucaturi cu motive florale, în trecut acești pereți erau decorați și cu picturi murale astăzi total distruse. La exterior, palatul este tencuit și păstrează fragmentar un decor în stuc asemănător celui din interior. În incinta curții se pot vedea fragmente de fundație ale cuhniei
Ansamblul Palatului Brâncovenesc din Potlogi () [Corola-website/Science/331336_a_332665]