1,407 matches
-
Autorul e în sală, București, 1987; Întâmplări trăite de alții, București, 1987; Acceleratorul, București, 1990; Un activist al suferinței, București, 1991; Tristețea vânzătorului de sticle goale, cu ilustrații de Florin Pucă, București, 1992; Țara lui Papură Vodă, îngr. și pref. Florentin Popescu, București, 1996; Omul care vine din Buzău, București, 2001. Traduceri: Gloria Alcorta, Hotelul lumii și alte imposturi, București, 1970; Charles Ferdinand Ramuz, Aimé Pache, pictor din Vaud, pref. H. Zalis, București, 1972 (în colaborare cu Matei Călinescu). Repere bibliografice
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
dinafară cu lacăt. Zece zile mai târziu, am primit un oaspete. Văzând zelul politicos cu care-l întâmpinau gărzile, am priceput că era vorba de un apropiat al papei. M-a salutat cu respect și s-a prezentat. Era un florentin care răspundea la numele de messer Francesco Guicciardini, guvernatorul Modenei și diplomat în serviciul Sanctității Sale. I-am spus la rându-mi numele meu, titlurile și activitățile deosebite, neomițând nici o solie, oricât de compromițătoare ar fi fost, de la Tombuctu până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Angliei, cu totul devotat Sanctității Sale, dar prea departe pentru a putea fi de vreun ajutor. Tot nu vedeam cum putea fi utilă umila mea persoană în acest concert al capetelor încoronate. Dar m-am ferit să-l întrerup pe florentin. — Această situație delicată, la care a făcut aluzie în fața ta Sfântul Părinte Leon, era subiectul unor frecvente discuții cu cardinalul Giulio și cu mine însumi. Astăzi, ca și ieri, suntem convinși că trebuie să acționăm în numeroase direcții spre a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
lance. Pe moment, omul mi s-a păru foarte neplăcut. Dar mi-am schimbat curând părerea, sedus, ca atâția alții, de uluitoarea sa capacitate de a-și părăsi sufletul de gladiator pentru a redeveni, o dată ce trecuse pragul unui salon, un florentin, un Medici, uimitor prin finețe și perspicacitate. — Am auzit că ai fost la Pavia. — N-am zăbovit acolo decât câteva zile, în compania lui messer Francesco Guicciardini. — Nu eram nici eu prea departe. Îmi inspectam trupele pe drumul spre Milano
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
poetul a cărui viață și artă l-au marcat pentru totdeauna și căruia, prin gestul realizării acestui poem dramatic i-a împlinit, postmortem, un vis, plimbându-i prin lume cu tramvaiul opera și stirpea. Peregrin printre amintiri, în 101 poeme - Florentin Popescu Nehotărât între visul de a zbura și rămânerea în spațiul patriarhal (să vrei o zare să ajungi mereu / și-o viațăntreagă să-ți cioplești la vis / și-nvins să te întorci cu greu / când vântu-n pânze ți-e deplin
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
rămânerea în spațiul patriarhal (să vrei o zare să ajungi mereu / și-o viațăntreagă să-ți cioplești la vis / și-nvins să te întorci cu greu / când vântu-n pânze ți-e deplin închis), de unde i-au pornit pașii în lume, Florentin Popescu aduce, în volumul antologie 101 poeme - Editura Biodova, București, 2011 -, cuprinzând scrieri publicate între 1970 și 1988, un imaginar artistic prin care se profilează temperamentul unui poet înclinat continuu spre abordarea nostalgică a realității prezente, peste care se sedimentează
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
și-așteptare e totul, pentru cel care, introspectându-se, descoperă că e atâta ninsoare prin inima mea / că se-aude cum cade-n balans peste lume. Și, dacă-n sonetul lui Vasile Voiculescu, ne bate primăvara-n inimi, în poezia lui Florentin Popescu, toamna e vizitatorul aproape ritualic: ne bate iar toamna în ferestre, iubito și, din nou, tăcerile vin ca zăpezile, încât aproape orice duce gândul înapoi la satul natal, ale cărui zvonuri numai el, poetul, le aude, după cum tot el
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
timpul, zăpada coborând peste același spațiu obsedant, satul, gânduri care, și ele, cad ca zăpezile, estompând conturul real al lucrurilor, sunt doar câteva dintre sursele acestui sentiment de tristețe profundă a înțelegerii și acceptării ireversibilității vieții. Satul din poezia lui Florentin Popescu nu este însă unul anume, este o imagine generică, stilizată, tradițional-idilică, adunând și sintetizând într-o combustie interioară tot ceea ce este emblematic pentru această așezare, leagăn al copilăriei, al adolescenței și, firește, al visului. Pentru poet, acesta este paradisul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
neîncetată pomenire și, în același timp, un elogiu al Atoatefăcătorului se remarcă peste tot: chip și braț / le-ai dat fiicelor apei / să umble noaptea-n câmpii... De altfel, femeile de apă, fiicele apei sunt duhuri care stăpânesc lumea lui Florentin Popescu, metamorfozate uneori în statui lângă țărmuri ori sălcii, parte a lumii, devenind adesea mame sau iubite. În fond, drumurile sunt căutări ale sinelui care se vrea lămurit cu aport divin, implorat prin același gest de îngenunchere: mă desfac și
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în prune făcându-l alcool, tot la fel imaginația poetului preschimbă în artă toată comoară de amintiri strânsă prin timp. Călătorind, așadar, printre firele de nisip ale amintirilor, cântărind zădărnicia alergării după mirajul statorniciei - Te chem mereu, te fură depărtarea -, Florentin Popescu trăiește revelația gratuității alegerii între formele înșelătoare ale realității (Țin alături în palmă / două fire mici de nisip / și-n timp ce mă ncearcă-ntrebarea / de-a ști în care-i cetatea / și-n care corabia / vine încet și mă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ea, întrucât spaniolii le și luaseră francezilor regatul Neapolului, așa încât atât unii, cât și ceilalți erau nevoiți să-i cumpere prietenia), el se aruncă asupra Pisei. După aceasta, Lucca și Siena ar fi cedat îndată, în parte din invidie față de florentini, în parte din frică; iar florentinii, la rândullor, nu puteau să facă nimic împotrivă; deci, dacă atacul împotriva Toscanei i-ar fi reușit (și i-ar fi reușit, într-adevăr, chiar în anul în care a murit Alexandru), el ar
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
drept revers înclinația către trădare și intrigă. Politica florentină este întortocheată și sinuoasă, iar măștile fac parte din jocul cotidian. Aparențele sunt înșelătoare, de vreme ce planurile sunt urmărite cu minuția scelerată a unor personaje ieșite din paginile portretelor lui Burckhardt. Aristocratul florentin Troilo este imaginea memorabilă a păcatului care se ascunde dincolo de marmura republicii. Loialitatea față de casa de Medici este motivată nu de căutarea onoarei, ci de calculul pragmatic al individului obsedat să învingă cu orice preț. Șaradele florentine sunt cu atât
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
bărbat și o femeie din Barga, si un bărbat din Montepulciano 52. El pare să fi ocupat o nișă socială mică, aceea de intermediar pentru supușii din provincie cărora probabil li s-a prezentat, în mod fals, drept un inițiat florentin. Antonio a fost în mod cert un personaj dubios. Niciun florentin nu a venit în ajutorul lui și nu a intervenit pentru el în ceasul sau de nevoie, în fața Celor Opt pentru Siguranța. Unul din documentele Companiei celor Negri îl
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
52. El pare să fi ocupat o nișă socială mică, aceea de intermediar pentru supușii din provincie cărora probabil li s-a prezentat, în mod fals, drept un inițiat florentin. Antonio a fost în mod cert un personaj dubios. Niciun florentin nu a venit în ajutorul lui și nu a intervenit pentru el în ceasul sau de nevoie, în fața Celor Opt pentru Siguranța. Unul din documentele Companiei celor Negri îl numea "un mare blasfemator și un bătăuș de tată"; autorul priorista
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
să confirme cu tărie acest mesaj. Odată cu exilul lui Piero de' Medici, fiul și moștenitorul lui Lorenzo de' Medici, și al celorlalți membri ai familiei Medici, Florența și-a reînnoit guvernământul republican. Savonarola, prin predicile sale, i-a încurajat pe florentini să întemeieze un regim cu susținere largă, popolare, care să confere autoritatea unui Mare Consiliu cuprinzând aproximativ 3000 de cetățeni. Fiind un predicator fascinant care pretindea că are acces la revelația divină, Savonarola era urmat de un număr mare de
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
interpretăm episodul Rinaldeschi prin prisma acestei schimbări politice. În vreme ce popularii își consolidau din nou puterea în Florența, era inevitabil că anxietatea religioasă a perioadei savonarolane dintre 1494 și 1498 să nu-și găsească din nou exprimare publică. Desigur că unii florentini par să fi căutat modalități de a accentua momente din trecutul religios al orașului, care nu erau explicit legate de călugărul dominican. Astfel, în decembrie 1500, Marele Consiliu a votat celebrarea sărbătorii sfanțului florentin din secolul al XI-lea, Giovanni
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
cartier general al recentei campanii victorioase împotriva lui Savonarola"130. Rinaldeschi a fost arestat în grădina acestei mănăstiri [Figură 4], care avea vedere spre Florența, după actul lui de sacrilegiu. Cu toate acestea, Savonarola era încă prezent în mințile multor florentini. Încă din 1501, o mare parte din populația florentina a ajuns să-l considere pe călugărul venit din Ferrara un sfânt martirizat în scopuri politice. Există îngrijorarea potrivit căreia, daca Savonarola, care făcuse din Christos "Regele Florenței", fusese un sfânt
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
vi fu appiccato molte libbre di cera e tutta volta crescendo la divozione. E în pochi dì vi venne tânte immagini come și vedrà col tempo. *** Și pe 21 iulie 1501 a fost arestat un om pe nume Rinaldo, un florentin, care era jucător de noroc. Acest bărbat, pentru că a pierdut, a aruncat bălegar de cal spre Fecioara Maria care este în Canto de' Ricci pe o mică alee lângă acea biserică ce se află în mica piața din spatele caselor, si
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
de K. Eisenbichler (Toronto, 2003); și Selected Writings of Girolamo Savonarola: Religion and Politics, 1490-1498, ed. D. Beebe (New Haven, 2006). 115 Un oponent era Niccolò Machiavelli, care a șpionat predică lui Savonarola și a trimis un raport derogator unui florentin aflat la Romă într-o scrisoare datata 9 martie 1498, în Machiavelli and His Friends: Their Personal Correspondence, traducere în engleză de J. B. Atkinson și D. Sices (DeKalb, Ill, 1996), 8-10. 116 Există o polemică înverșunată între istorici în ceea ce privește
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
59r-v (17-20 decembrie 1500), care spune în parte că "...essendo stato detto Giovanni Gualberto di natione fiorentina et molto divoto per la sua sanctità et frequentia de' miracoli per lui în diverși tempi dimonstrati..." [...din moment ce numitul Giovanni Gualberto a fost florentin prin naștere și foarte credincios ținând cont de sfințenia să și de frecvență de miracolelor demonstrate de el în diverse ocazii...]. 127 ASF, PR, 193, dos. 16v-17v (19 aprilie 1502). 128 Scrisoare de la Cei Zece pentru Libertate și Pace către
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
vor acea curățire de fel li vom răspunde că ei singuri sunt neconsecuenți, căci ei au lepădat o mulțime de vorbe grece și ruse pe cari le 'ntrebuințau încă părinții lor, și multe din vorbele pe cari le scriu d-nii Florentin, Negruzzi ș. a. - autori îndealtfel cu {EminescuOpIX 461} mult talent - s-au dus calea celor duse fără ca chiar dumnealor să le pară rău după ele. Am fi cam temerari de-a susținea cumcă limba noastră și-a sfârșit deja curățirea sa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și de a fi pline de gravitate atunci când este nevoie, de a fi cinstite, dar nu ignorante, de a nu se complica într-o inocență ce nu este justificată, știu să lupte pentru libertatea lor și sunt dezinhibate. Cei zece florentini „se întorc în oraș așa cum l-au părăsit: angajați într-o luptă continuă cu acele conflicte care îi chinuie. Poate au revenit acasă mai înțelepți, probabil mai puțin optimiști în legătură cu abilitatea de a cuceri forțele intrinseci, dar nu s-au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și de a fi pline de gravitate atunci când este nevoie, de a fi cinstite, dar nu ignorante, de a nu se complica într-o inocență ce nu este justificată, știu să lupte pentru libertatea lor și sunt dezinhibate. Cei zece florentini „se întorc în oraș așa cum l-au părăsit: angajați într-o luptă continuă cu acele conflicte care îi chinuie. Poate au revenit acasă mai înțelepți, probabil mai puțin optimiști în legătură cu abilitatea de a cuceri forțele intrinseci, dar nu s-au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1997); Conservatorul (1896); Intransigentul (1914); Informatorul teatrului cinematografic (1931); Lumina (1945), Lyceum (1968): Școala Bârlădeană (1979). 161 ianuarie 1873 cu 25 bani numărul. Redactori ai gazetei au fost: Panaite Armașu, Panaite Chenciu, I.C. Codrescu. Șt. Neagoe, G.H. Nicolescu, I. Pop Florentin (până la 17 octombrie 1870), I. Popescu (care spune că a fost și director mai mulți ani, scriu Nerva Hodoș și Al. Sadi Ionescu în lucrarea lor “Publicațiile periodice românești”, București, 1913. “Trompetta Carpaților” este singurul izvor care reproduce o notiță
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
notă n.n.), că el a fost director al ziarului mai mulți ani. Se mai știe apoi că Semănătorul a fost redactat mult timp de profesorul Șt. Neagoe, pe lângă care acționarii mai aduseseră la început pe I.C. Codrescu și I.Pop Florentin; aceștia însă părăsind Bârladul la l iulie 1870 au demisionat la 17 octombrie, același an fără să fi avut timp și ocazie de a scrie ceva. Au mai fost redactori Panaite Ghenciu, I. Popescu, Panaite Armașu și N. Nicolescu. Despre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]