6,098 matches
-
merge de multe ori la apă și că socoteala din târg nu se potrivește cu cea de acasă. Zicerile sunt valabile și în cazul istoriei. Sau, mai cu seamă, în asemenea cazuri. A urmat prima confruntare de la Abukir, în care flota franceză a fost înfrântă de cea engleză, aflată sub comanda unui vestit amiral: Nelson. între timp, spre a nu se plictisi, alte armate franceze dădeau bătălii pe continent. Pe scena războiului a intrat și Rusia, care, prin generalul Suvorov, a
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
și Rusia, care, prin generalul Suvorov, a și obținut o primă victorie asupra francezilor. Nu a trecut mult timp și, la 25 iulie 1799, a avut loc cea de a doua bătălie de la Abukir. De data aceasta, turcii aduși de flota lui Nelson au fost biruiți de francezii lui Napoleon. Dacă în primele linii era război, în spatele frontului nu era pace. în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1799, a avut loc lovitura de stat, cunoscută ca „18 brumar”. A fost
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
Napoleon, împărat al francezilor, este una și întronat!” înfrângere și biruință Capul Trafalgar se află pe coasta Peninsulei Iberice, în Spania, și e scăldat de apele Oceanului Atlantic. Aici, la data de 21 octombrie 1805, a avut loc marea bătălie între flotele franco-spaniole, reunite sub comanda amiralului Villeneuve, și flota engleză, comandată de renumitul amiral H. Nelson. Hotărâtoare au fost planul de luptă extrem de ingenios și curajul amiralului englez. Numai că acesta a trebuit să plătească cu propria viață strălucita victorie. La
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
înfrângere și biruință Capul Trafalgar se află pe coasta Peninsulei Iberice, în Spania, și e scăldat de apele Oceanului Atlantic. Aici, la data de 21 octombrie 1805, a avut loc marea bătălie între flotele franco-spaniole, reunite sub comanda amiralului Villeneuve, și flota engleză, comandată de renumitul amiral H. Nelson. Hotărâtoare au fost planul de luptă extrem de ingenios și curajul amiralului englez. Numai că acesta a trebuit să plătească cu propria viață strălucita victorie. La numai o oră după declanșarea crâncenei încăierări navale
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
de zi În aer liber (unde familiile stăteau și ascultau radioul În surdină) și păși peste corpuri care spera că dormeau. Se simțea Încurajat și de un alt eveniment. Chiar În acea dimineață se răspândise zvonul că Grecia trimitea o flotă de vapoare ca să evacueze refugiații. Lefty se uită În largul Mării Egee. Cum trăise pe un munte timp de douăzeci de ani, nu mai văzuse marea. Undeva, dincolo de apă, era America și verișoara lor, Sourmelina. Adulmecă aerul marin, pâinea caldă, dezinfectantul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
externe: o filmare cu vasul de transport AKA al tatălui meu părăsind baza navală Coronado și Îndreptându-se spre vest. La cinematograful Esquire, ținându-și picioarele ridicate de pe podeaua lipicioasă, Tessie Zizmo privea niște săgeți albe arcuindu-se peste Pacific. Flota a 12-a a Statelor Unite Înaintează În atacul asupra Pacificului, spune crainicul. Destinația finală: Japonia. O săgeată Începe din Australia, trecând prin Noua Guinee, până În Filipine. Alta izbucnește din Insulele Solomon și alta din Mariane. Tessie n-a mai auzit niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
încă destul de tineri și să se dedea poftelor prădalnice. De aceea a stabilit durate diferite ale serviciului militar, în funcție de sta tutul social și comportamentul previzibil al veteranilor. Șaișprezece ani pentru pretorieni, elita armatei, dar douăzeci și șase pentru cei din flotă, unde până și comandanții sunt sclavi eliberați. Ianuarius cunoaște o altă poveste. Înainte, totul varia în funcție de situația militară și un ostaș - la înrolare - nu știa niciodată câți ani va servi. Șase erau obligatorii. Spera doar că, după acest răs timp
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
interes public, orice de la populațiile supuse. Trage nervos o linie cu mâna prin aer. — Așa că scade-le din total. Libertul imperial se grăbește să-și noteze în tăcere pe tăblița lui cerată. Reia cu voce joasă: — Avem de întreținut și flota... — Acum te legi și de corăbii? — Dar... — Uiți câte războaie nu s-au încheiat la timp pentru că predecesorii mei nu au înțeles importanța puterii maritime și nu aveau o forță navală comparabilă în eficiență cu cea a legiunilor? Ianuarius se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ăsta când nici marele Caesar nu a înțeles? El însă a învățat pe pielea sa o lecție valoroasă din luptele purtate împotriva lui Sextus Pom peius și Antonius. Și Pollio l-a sfătuit ca din prudență să nu des ființeze flota care i-a adus victoria la Actium... Se răstește impacientat: — Mai pe scurt, la cât se ridică toate astea? Luat prin surprindere, secretarul clipește de câteva ori, ușor descumpănit. — ăă..., există o serie de factori variabili și necunoscuți, răspunde șovăielnic
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
alături de șeful biroului cancelariei imperiale, adică de tine. Fără să-și dezlipească ochii de pe chipul împăratului, Ianuarius execută o nouă plecăciune adâncă. Începe să bănuiască ce vrea împăratul. Un ministru de finanțe, peste capul prefecților annonei, al vigililor și al flotei. Chiar mai presus decât cavalerii din Consiliul Imperial. Își răzuie gânditor obrazul cu unghia. Citește în ochii principelui că e nerăbdător să-i audă părerea, dar nu se poate hotărî. Îi e frică să se pronunțe. O schimbare prea neașteptată
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pregătește să intre în război de partea Imperiului Otoman iar lordul Baconsfield cere în ședința Consiliului de Miniștri ca escadra engleză din Marea Mediterană să intre în Marea Marmara pentru a apăra Strâmtorile. Astfel, la 11 ianuarie 1878 se aprobă trimiterea flotei engleze în Strâmtori 260. Tratativele de pace între delegații otomani și cei ruși s-au desfășurat la San Stefano. Delegații otomani, Savfet Pașa și Saadulah-Bei încercau să prelungească tratativele, mizând pe un ajutor din partea Marilor Puteri europene ce doreau evitarea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
regiune 274. Cererea Austro-Ungariei a fost susținută de Anglia, îngrijorată de perspectivele modificării echilibrului european și de pătrunderea Rusiei în Marea Mediterană prin intermediul viitorului principat autonom bulgar. De altfel, englezii și-au întărit garnizoanele din Gibraltar și Malta, au mărit efectivele flotei din Mediterana, au chemat noi contingente de rezerviști sub arme, toate acestea cu scopul intimidării Rusiei 275. Diplomația franceză, care începe să se orienteze spre Anglia după preluarea conducerii ministerului de Externe de către Waddington, a calificat tratatul de la San Stefano
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
piatră de încercare" pentru stabilitatea și echilibrul de forțe dintre Marile Puteri europene 352. Marea Britanie nu dorea ca, prin intermediul principatului autonom bulgar, Rusia să obțină ieșirea la Marea Mediterană și controlul asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Prin urmare, o parte a flotei britanice din Mediterana a ocupat Strâmtorile 353. Austro-Ungaria era nemulțumită, la rândul său, de încălcarea angajamentelor asumate anterior de către Rusia referitoare la cedarea, în favoarea sa, a provinciilor Bosnia și Herțegovina de către Imperiul Otoman. Anterior convocării congresului de pace de la Berlin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
începutul anului 1879. Astfel, abia la 4 aprilie 1879 prefectul județului Constanța, Remus Opreanu, anunța la București plecarea unităților de artilerie și infanterie ruse din orașul Constanța. Ulterior, la 22 aprilie 1879, prefectul județului Tulcea, George Mihail Ghica, anunța retragerea flotei ruse din portul orașului Tulcea 428. În privința populației Dobrogei, conform statisticii realizate de către guvernatorul rus Beloțercovici în perioada ocupației rusești, dintr-un total de 15 719 de familii, 5 542 erau familii românești (35 %) și doar 4 750 erau familii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
au mers cu un tren special la Mamaia, "unde au vizitat băile de mare"3073. În dimineața zilei de 7 mai 1911 regele Carol I a vizitat Școala de Marină și spitalul comunal din Constanța. După aceea, regele a inspectat flota maritimă de război fiind "întâmpinat de domnul comandor Negru cu toți ofițerii de marină"3074. În dimineața zilei de duminică, 8 mai 1911, regele Carol I "a asistat la slujba religioasă oficiată la catedrala"3075 ortodoxă din Constanța. După slujbă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
octombrie 1911, au debarcat în Tripolitania, ultimul teritoriu pe care Imperiul Otoman îl mai controla în mod efectiv în nordul Africii, trupe italiene cu misiunea de a anexa acest teritoriu la Italia 3202. După anexarea Tripolitaniei, Italia și-a trimis flota în bazinul răsăritean al Mării Mediterane și a ocupat insulele Dodecanezului. Totodată, au devenit tot mai evidente pretențiile Italiei la noi anexiuni în Balcani, în special, în teritoriile albaneze. În aceste condiții, la 13 martie 1912 s-a semnat un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
București, 1971. Burada, Teodor, O călătorie în Dobrogea, Editura Tineretului, București, 1962. Ciorbea, Valentin, Portul Constanța de la antichitate la mileniul III, Editura "Europolis", Constanța, 1994. Ciorbea, Valentin, Portul Constanța. 1896-1996, Editura Fundației "Andrei Șaguna", Constanța, 1996. Ciorbea, Valentin, Atanasiu, Carmen, Flota maritimă comercială română. Un secol de istorie. 1895-1995, Editura Fundației "Andrei Șaguna", Constanța, 1995. Coman, Virgil, Dobrotă, Carmen, Turcitu, Claudiu, Dobrogea între medieval și modern: 1406-1918, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008. Coteț, Petre, Popovici, Ioan, Județul Tulcea. Monografie, Editura Sport-Turism
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de la Budapesta (1877), Monitorul Oficial și Imprimeria Statului, Imprimeria Națională, București, 1943. Dima, Romus, Premierii României. 1862-2004, vol. I, Editura România în Lume, București, 2005. Feldman, Carol, De unde am venit... despre evreii din Tulcea, Editura Hasefer, București, 2004. Fleva, Nicolae, Flota necesară pentru organizarea serviciilor pe mare și pe Dunăre, Tipografia Curții Regale F. Göbl & fiii, București, 1896. Georgescu, Vlad, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre, Editura Humanitas, București, 1992. Ghițulescu, Mihai, Organizarea administrativă a statului român modern. 1859-1918, Editura
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
nr. 1/10 septembrie 1889, p. 9. 1652 Regele Carol I, Cuvântări și scrisori, tom. II (1887-1909), București, 1909, p. 515. 1653 Apud I. D. Popovici, Necesitatea măririi și organizării porturilor noastre, Galați, 1924, pp. 6-7. 1654 Valentin Ciorbea, Carmen Atanasiu, Flota maritimă comercială română. Un secol de istorie (1895-1995), Editura Asociației "Andrei Șaguna", Constanța, 1995, p. 45. 1655 Valentin Ciorbea, Portul Constanța de la antichitate la mileniul III, Editura "Europolis", Constanța, 1994, pp. 86-87. 1656 Valentin Ciorbea, Carmen Atanasiu, op. cit., p. 45
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ibidem. 1904 Constanța, III, nr. 133/20 august 1895, p. 3. 1905 Ibidem. 1906 Apud Stoica Lascu, op. cit., vol. I, doc. nr. 71, p. 200. 1907 Scarlat Vârnav, Marina de comerciu, București, 1897, p. 43. 1908 Valentin Ciorbea, Carmen Atanasiu, Flota maritimă comercială română. Un secol de istorie modernă. 1895-1995, Editura Fundației "Andrei Șaguna", Constanța, 1995, p. 52. 1909 Ibidem. 1910 Ibidem. 1911 Nicolae Fleva, Flota necesară pentru organizarea serviciilor pe mare și pe Dunăre, Tipografia Curții Regale F. Göbl, București
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1907 Scarlat Vârnav, Marina de comerciu, București, 1897, p. 43. 1908 Valentin Ciorbea, Carmen Atanasiu, Flota maritimă comercială română. Un secol de istorie modernă. 1895-1995, Editura Fundației "Andrei Șaguna", Constanța, 1995, p. 52. 1909 Ibidem. 1910 Ibidem. 1911 Nicolae Fleva, Flota necesară pentru organizarea serviciilor pe mare și pe Dunăre, Tipografia Curții Regale F. Göbl, București, 1896, pp. 3-4. 1912 S.A.N.I.C., Fond Senat, dosar nr. 5 480/1895-1896, f. 15. 1913 Petre Covacef, loc. cit., p. 100. 1914 Ibidem. 1915 Ibidem
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ea nu există. Însă V-o predică, căci trebui să fie brațe tari, A statelor greoaie cară trebue-mpinse Și trebuesc luptate războaiele aprinse, Căci voi murind în sânge, ei pot să fie mari. {EminescuOpI 57} {EminescuOpI 58} {EminescuOpI 59} Și flotele puternice ș-armatele făloase, Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor, Ș-acele milioane, ce în grămezi luxoase Sunt strânse la bogatul, pe cel sărac apasă, Și-s supte din sudoarea prostitului popor. Religia - o frază de dânșii inventată
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
zile de la sosirea noastră acolo, am înfruntat vânturile năprasnice împreună cu Hasekura și cu Nishi și am mers la comandantul fortăreței San Juan de Ulúa aflată în portul din afara orașului. Voiam să cerem încuviințare ca să ne îmbarcăm pe unul dintre vasele flotei spaniole care lasă ancora aici din când în când pregătindu-se pentru călătoria peste ocean și voiam să rugăm un doctor de război priceput să-i îngrijească pe Tanaka și pe însoțitorul lui. În ce privește prima chestiune, n-au fost neajunsuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de benzină, de motorină, de apă potabilă la robinet și oricât i-ai mări prețul, nenorocitul tot o să plătească fiindcă ușor i se poate tăia curentul, gazul, apa. Aveam 397 de nave mari care brăzdau țările lumii, fiind a șaptea flotă pe glob, iar flota de pescuit oceanic era a patra. Așa că se vede fără să faci eforturi prea mari, aveau suficiente motive ca să plătească vreo câteva sute ce ciraci, boccii la cap, pentru a bagateliza tot ce era sfânt în
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de apă potabilă la robinet și oricât i-ai mări prețul, nenorocitul tot o să plătească fiindcă ușor i se poate tăia curentul, gazul, apa. Aveam 397 de nave mari care brăzdau țările lumii, fiind a șaptea flotă pe glob, iar flota de pescuit oceanic era a patra. Așa că se vede fără să faci eforturi prea mari, aveau suficiente motive ca să plătească vreo câteva sute ce ciraci, boccii la cap, pentru a bagateliza tot ce era sfânt în țara asta, știind că
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]