2,803 matches
-
Într-un costum Închis la culoare, destul de agresivă. E o perspectivă atât de clișeizată și de antifeministă ! Poate că plânge pentru cu totul alte motive ! Poate că plânsul i-a fost stârnit de o bucată muzicală, de un vers, de foametea la nivel mondial, de situația politică din Orientul Mijlociu. Mă privește așteptând să-i confirm cumva ipotezele. — Sinceră să fiu, plâng din cauza unui bărbat, recunosc. Metroul se oprește, iar femeia În costum Închis la culoare Își dă ochii peste cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
privește așteptând să-i confirm cumva ipotezele. — Sinceră să fiu, plâng din cauza unui bărbat, recunosc. Metroul se oprește, iar femeia În costum Închis la culoare Își dă ochii peste cap și iese. Tanti cu ananas ridică ochii spre cer. Auzi, foametea la nivel mondial ! spune cu dispreț și nu-mi pot reprima un mic chicotit. Nu-ți face griji, scumpo. Mă mângâie blând pe umăr, În timp ce eu mă șterg la ochi. Bea un ceai, mănâncă vreo câțiva biscuiți digestivi și schimbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ora șase dimineața, să plece prin zăpadă fără cafeaua băută, ochii mei ascuțiți pot urmări întorși spre înăuntru un tren nesfârșit spre sărăcia din nordul țării, cu oameni pe culoare, mâncând pâine, brânză, ceapă, parcă s-ar pregăti pentru o foamete lungă, polară. Așa trebuia să înceapă orice voiaj de iarnă spre Moldova. În București, prima ninsoare conștientizată, dând predispoziții lirice și cerșetorilor, cade abia spre a doua jumătate a lui decembrie. Plăcerea zăcerii la birou trebuia să fie cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
doar „sprâncenele tale arată mult mai bine“. Apoi face stânga‑mprejur și iese, iar eu mă grăbesc după ea. Când ajungem în mașină, o întreb: — Unde mâncăm? — Nina Heywood dă un prânz de caritate într‑un cerc restrâns, pentru eradicarea foametei, îmi răspunde, verificându‑și o unghie fără cusur. Cunoști familia Heywood? Sau familia van Gelder? Normal că habar n‑am cine naiba or mai fi și ăștia. Nu, mă trezesc spunând. Dar îi știu pe Websteri. — Pe Websteri? Își ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
câmpurile de bătălie ale antichității. Începe să răsară soarele. Bărbați și femei cu pielea întunecată ară ogoarele. Femeile își cară bebelușii în spinare. Bărbatul îi spune că în 1928 și 1929 în regiune au murit trei milioane de oameni din cauza foametei. La început, Yenan e un cuvânt ciudat pentru ea. Un loc în mijlocul pustietății. Este opusul Shanghaiului. Lan Ping se simte ca o oarbă pe o alee - care-și găsește drumul atingând zidurile. După Shanghai, a încercat și în alte locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
roșie - astea sunt primele mele impresii despre Yenan. Noua mea viață începe cu un soi de tortură. Ca să supraviețuiesc, îmi interzic să mă gândesc că ăsta e un loc unde au murit trei milioane de oameni într-un an din cauza foametei. Îmi interzic să iau cunoștință de faptul că localnicii nu au văzut în viața lor o toaletă și că nu fac baie decât la naștere, când se căsătoresc și când mor. Foarte puțini își știu data nașterii sau unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Următoarea hârtie sosise din Viena. Era informat despre manevrele trupelor franceze și despre direcționarea lor către Niemen. Mișcarea trupelor, nu mai era un secret, avea doar un singur scop: atacarea Rusiei. Linia directă Kovno-Vilna-Vitebsk-Smolensk-Moscova fusese deja stabilită. Însă lucrurile trenau. Foametea, sâcâitoarele răscoale ale țăranilor din Franța, refuzul celor tineri de a se înrola îl determinau pe Napoleon să bată pasul pe loc. În schimb, punea la punct mașinăria viitoarelor alianțe cu Prusia și Austria. Spera să obțină de la ele cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și-ar fi purtat-o: - Știam noi, dar una-i să știi din auzite, să afli din aflate și alta-i să Înveți pe pielea ta. Știam destule, nu numai din ce povesteau fugiții Încoace, peste Nistru, mai ales În timpul foametei din Ucraina, de prin ’32’33, dar știam și din ce nu uitaserăm noi, cei de loc - unde crezi că și-au pornit Rușii rivaliuțâia lor? - La Petrograd - ba un Crucișător Avrora, ba un Palat de Iarnă - si dă-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
hotărârea luată. Lumea trăise între timp evenimente ciudate despre care îi ajungeau zvonuri foarte confuze aduse de rarii călători, și se bucura că nu le văzuse de aproape, căci veștile de demult vorbeau de moarte și războaie, de ură și foamete, de mari schimbări, tot mai rapide, schimbări de care nimeni nu părea mulțumit și care nu prevesteau nimic bun pentru nimeni. într-o noapte, așezat chiar în locul acela, privind stelele ce îl călăuziseră de atâtea ori pe potecile deșertului, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
prea bine, fie prea prost. Părăsi New York-ul pe 9 iulie 1870, la bordul vasului Scoția; ajunse la Cherbourg În data de 18, În seara zilei de 19 se găsea la Paris - războiul fusese declarat la amiază. Retragere, derută, invazie, foamete, Comună, masacre, tatăl meu n-avea să trăiască niciodată un an mai intens, acesta va rămâne amintirea lui cea mai frumoasă. De ce să tăgăduim? E o bucurie perversă aceea de a te afla Într-un oraș asediat, unde barierele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
orașul asediat nu putea să-i fie pe plac lui Fazel. M-am străduit să-i predic resemnarea: — Populația nu mai e În stare să reziste, singurul dar pe care i-l mai poți face este s-o salvezi de foamete, i-o datorezi cu adevărat după toate suferințele pe care le-a Îndurat. — Să te fi bătut timp de zece luni ca să ajungi la cheremul țarului Nicolae, protectorul șahului! — Rușii nu acționează de capul lor, sunt mandatați de Întreaga comunitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și viitorul. Privește-ți trupul, spune ea, ochii ei se plimbă pe pieptul gol, întârziind asupra prosopului roșu, sentimentele negative s-au acumulat în centrul energetic al trupului, semințele iadului se găsesc pe tălpile picioarelor, acolo se acumulează furia, semințele foametei se găsesc la baza coloanei vertebrale, acolo sălășluiește lăcomia, semințele invidiei se ascund în gât, iar noi vom munci pentru purificarea trupului tău, îl asigură ea, se crede că acesta este un exercițiu pe care îl primești abia după moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
dintre toți fiii pe care i-a născut, nu este nici unul care s-o ia de mână dintre toți fiii pe care i-a crescut. Amândouă aceste lucruri ți s-au întâmplat; dar cine te va plânge? Devastarea și părăsirea, foametea și sabia! Cum să te mângâi Eu? Căci Domnul te cheamă înapoi ca pe o femeie părăsită și cu duhul întristat, ca pe o soție de tinerețe, care a fost alungată, zice Dumnezeul tău. Câteva clipe te părăsisem, dar te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
sub cercul acestui corp stau cei 36 de decani, În centru, Între cercul Întregului și cercul zodiacului, despărțind aceste două cercuri și, ca să spunem așa, mărginind zodiacul; lasă-te purtat de-a lungul zodiacului cu planetele... Schimbarea regilor, ușurarea cetăților, foametea, molima, revărsarea mării, cutremurele, nimic din toate acestea nu are loc fără Înrâurirea decanilor... (Corpus Hermeticum, Stobaeus, excerptum VI) „Dar care știință?” „Îți dai seama cât de mare trebuie să fi fost epoca din secolele al doilea și al treilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
robe lungi, de carnaval, pe ei! Unul, negru, unul, alb și unul stacojiu. Sunt la capăt, sub reflectoarele de la batalele de păcură, înspre bodega lu' Mariusache și spre cimitir. Stau nemișcați. Nu știu ce naiba fac. Par că se sfătuiesc... Războiul, Cucerirea, Foametea! Exterminatorii! Vânătorii! Cavalerii fantomatici ai Apocalipsului! tresare Avocatul, fără ca să-și dea seama că o și spune, cu voce tare. Au fost, cândva, cârmuitori măreți ai omenirii muritoare. Întorși cu fața de la Dumnezeu, sunt blestemați să cutreiere veșnic pământul, osândiți
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
anul următor al moldovenilor. Cum erau doar doi ani de la terminarea războiului și datorită schimbărilor politice, administrația locală și cea județeană nu avea capacitatea organizatorică de a veni în sprijinul populației. Aceasta urma să se descurce cum putea în anul foametei 1947. Țin minte că de Crăciunul din 1946, tata a tăiat doi porci pe care-i crescuserăm doar cu zer de la vaci și cu buruieni. Pielea se jupea de pe porc și se făceau opinci de încălțat pe timp de iarnă
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
toamna lui’46 au venit și ploile, dar era prea târziu, însă pământul ca o sugativă a supt apa, potolindu-și setea. S-au putut face însămânțările de toamnă, dar recolta avea să vină deabia după jumătatea anului viitor, al foametei. Lipsa hranei a dus la subnutriție, adică la lipsa hranei pentru organism, mai ales la copii. Și atunci a venit în ajutor untura de pește dată de guvern pentru copiii moldoveni. O dată pe săptămână, veneau de la centrul de comună cu
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
scotea o făină bună care trecea ușor prin sită, rămânând doar puțină tărâță, pe când celelalte râșnițe scoteau o făină aspră, pe care unele femei nici nu o mai cerneau și făceau turtele, pâinea sau mămăliga cu tot cu tărâță. În primăvara cu foamete, erau căutate urzicile, alte buruieni cum ar fi loboda pentru borș, ștevia și foile de ceapă verde. Dacă în anul secetos gârla Crasnei aproape secase, în anul foametei, datorită ploilor, începuse să-și recapete debitul și în amonte se mai
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cerneau și făceau turtele, pâinea sau mămăliga cu tot cu tărâță. În primăvara cu foamete, erau căutate urzicile, alte buruieni cum ar fi loboda pentru borș, ștevia și foile de ceapă verde. Dacă în anul secetos gârla Crasnei aproape secase, în anul foametei, datorită ploilor, începuse să-și recapete debitul și în amonte se mai rupeau iazuri, și apa aducea și pește pe care oamenii îl prindeau. Din satul nostru sau din alte sate de prin apropiere, familiile nu și-au dat copiii
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pește pe care oamenii îl prindeau. Din satul nostru sau din alte sate de prin apropiere, familiile nu și-au dat copiii de acasă la familii din celelalte provincii care căutau să-i înfieze sau să-i țină până trece foametea, cum s-a întâmplat, de altfel, în multe sate moldovenești. Un amănunt pe care nul pot trece cu vederea este legat de datoriile de război impuse de URSS pentru faptul că țara noastră participase la războiul din Răsărit, aducându-le
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
bunuri industriale. Greul a căzut pe țărani cărora li s-au impus cote obligatorii în produse alimentare, tot felul de cereale, vite și altele. Datoriile de război față de URSS au fost date mulți ani la rând. După marea secetă și foamete agricultura în Moldova a revenit la normal, în sensul că natura ne-a ajutat cu ploi la timp. - Nepoate, când îmi aduc aminte de anul foametei, cât de greu a fost și-l compar cu realitatea zilelor noastre, îmi vine
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
război față de URSS au fost date mulți ani la rând. După marea secetă și foamete agricultura în Moldova a revenit la normal, în sensul că natura ne-a ajutat cu ploi la timp. - Nepoate, când îmi aduc aminte de anul foametei, cât de greu a fost și-l compar cu realitatea zilelor noastre, îmi vine să mă revolt. Astăzi vi se dă de ceva vreme în școală cornul și laptele, un supliment alimentar care să fie servit în pauza mare. Astăzi
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
ar fi în Africa sau India. Oftez și mă gândesc la acele vremuri. Mircea mă privește și-mi cercetează expresia feței. Poate a retrăit în mintea lui de copil tot ce i-am povestit. - Bunicule, și în afară de război, secetă și foamete, nu mai ai ce-mi spune? - Cum să nu? Îți voi spune povestea păduchilor. Ai auzit de păduchi? - Da, am auzit, dar nu știu cum arată. - Sunt niște vietăți parazite care vin, probabil, din începutul începuturilor omenirii și care încă nu au
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
acul de la compas! Zâmbesc, ce pot să fac, eu știind cum arată. - Cu acul de la compas, mai greu, dar cu un ac subțire, poate. Sunt cam o pătrime din furnicuțele care urcă pe trunchiul vișinului. Dar să lăsăm războiul, seceta, foametea și păduchii la o parte. Să-ți mai povestesc din copilăria mea, până când am plecat să învăț o meserie. Cred că de pe la cinci-șase ani, împreună cu fratele Gelu și sora Maricica am mers la păscutul vitelor pe bucata de șes sau
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
chiar îmbrânceli. Boul nu mă ataca numai pe mine, ci ataca și alte persoane. Până la urmă, tata a vorbit cu stăpânul boului nărăvaș și acesta a vândut perechea de boi și și-a cumpărat o pereche de juncani. După trecerea foametei, vreo trei ani, tata a cultivat harbuji și zămoși și eu cu frații mai mici, Aurel și Mihai, îi păzeam ziua. Ne duceam dimineața și stăteam până seara. În mijlocul harbuzăriei, tata făcuse un foișor, un fel de observator, iar în
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]