1,670 matches
-
generală corespunde probabil unei anxietăți sporite (ca trăsătură de personalitate), comună tuturor tulburărilor anxioase și întîlnită, de asemenea, în unele tulburări depresive (Andrews et al., 1990a; Parker et al., 1999). Mai multe studii de familie arată o incidență crescută a fobiei sociale la rudele de gradul întîi ale probanzilor cu fobie socială. Un studiu recent, care a utilizat datele obținute pe un eșantion de gemeni în două situații de evaluare (permițînd un control mai bun asupra surselor de eroare a măsurătorilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
comună tuturor tulburărilor anxioase și întîlnită, de asemenea, în unele tulburări depresive (Andrews et al., 1990a; Parker et al., 1999). Mai multe studii de familie arată o incidență crescută a fobiei sociale la rudele de gradul întîi ale probanzilor cu fobie socială. Un studiu recent, care a utilizat datele obținute pe un eșantion de gemeni în două situații de evaluare (permițînd un control mai bun asupra surselor de eroare a măsurătorilor, inclusiv inexactitatea diagnosticului), a descoperit creșteri substanțiale în prevalența eredității
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
studiu recent, care a utilizat datele obținute pe un eșantion de gemeni în două situații de evaluare (permițînd un control mai bun asupra surselor de eroare a măsurătorilor, inclusiv inexactitatea diagnosticului), a descoperit creșteri substanțiale în prevalența eredității pentru toate fobiile. În prezent, se estimează că factorii genetici justifică aproximativ 50% din variația predispunerii la dezvoltarea fobiei sociale (Kendler et al., 1999). Fobia socială generalizată pare să dețină cea mai puternică asociere cu factorii genetici/biologici. Mai multe rude ale probanzilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
evaluare (permițînd un control mai bun asupra surselor de eroare a măsurătorilor, inclusiv inexactitatea diagnosticului), a descoperit creșteri substanțiale în prevalența eredității pentru toate fobiile. În prezent, se estimează că factorii genetici justifică aproximativ 50% din variația predispunerii la dezvoltarea fobiei sociale (Kendler et al., 1999). Fobia socială generalizată pare să dețină cea mai puternică asociere cu factorii genetici/biologici. Mai multe rude ale probanzilor cu fobie socială decît probanzii din grupul de control au întrunit criteriile pentru fobie socială în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
asupra surselor de eroare a măsurătorilor, inclusiv inexactitatea diagnosticului), a descoperit creșteri substanțiale în prevalența eredității pentru toate fobiile. În prezent, se estimează că factorii genetici justifică aproximativ 50% din variația predispunerii la dezvoltarea fobiei sociale (Kendler et al., 1999). Fobia socială generalizată pare să dețină cea mai puternică asociere cu factorii genetici/biologici. Mai multe rude ale probanzilor cu fobie socială decît probanzii din grupul de control au întrunit criteriile pentru fobie socială în studiul lui Manuzza și al colaboratorilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
prezent, se estimează că factorii genetici justifică aproximativ 50% din variația predispunerii la dezvoltarea fobiei sociale (Kendler et al., 1999). Fobia socială generalizată pare să dețină cea mai puternică asociere cu factorii genetici/biologici. Mai multe rude ale probanzilor cu fobie socială decît probanzii din grupul de control au întrunit criteriile pentru fobie socială în studiul lui Manuzza și al colaboratorilor (1995), deși nu părea să existe o prevalență mai mare a fobiei sociale generalizate decît a celei nongeneralizate la aceste
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la dezvoltarea fobiei sociale (Kendler et al., 1999). Fobia socială generalizată pare să dețină cea mai puternică asociere cu factorii genetici/biologici. Mai multe rude ale probanzilor cu fobie socială decît probanzii din grupul de control au întrunit criteriile pentru fobie socială în studiul lui Manuzza și al colaboratorilor (1995), deși nu părea să existe o prevalență mai mare a fobiei sociale generalizate decît a celei nongeneralizate la aceste rude. Într-un studiu ulterior care a utilizat un model similar, Stein
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
genetici/biologici. Mai multe rude ale probanzilor cu fobie socială decît probanzii din grupul de control au întrunit criteriile pentru fobie socială în studiul lui Manuzza și al colaboratorilor (1995), deși nu părea să existe o prevalență mai mare a fobiei sociale generalizate decît a celei nongeneralizate la aceste rude. Într-un studiu ulterior care a utilizat un model similar, Stein și colaboratorii săi (1998a) au descoperit o incidență mult crescută a fobiei sociale generalizate (26,4%), dar nu și forma
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
părea să existe o prevalență mai mare a fobiei sociale generalizate decît a celei nongeneralizate la aceste rude. Într-un studiu ulterior care a utilizat un model similar, Stein și colaboratorii săi (1998a) au descoperit o incidență mult crescută a fobiei sociale generalizate (26,4%), dar nu și forma nongeneralizată, la rudele pacienților clinici cu fobie socială generalizată în comparație cu rudele grupului de control (2,7%). Kagan și colaboratorii săi (1988) au identificat un construct temperamental, pe care îl menționează ca inhibiție
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la aceste rude. Într-un studiu ulterior care a utilizat un model similar, Stein și colaboratorii săi (1998a) au descoperit o incidență mult crescută a fobiei sociale generalizate (26,4%), dar nu și forma nongeneralizată, la rudele pacienților clinici cu fobie socială generalizată în comparație cu rudele grupului de control (2,7%). Kagan și colaboratorii săi (1988) au identificat un construct temperamental, pe care îl menționează ca inhibiție comportamentală (IC) la elemente nefamiliare, sugerînd că reprezintă o bază biologică presupusă pentru comportamentul timid
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
rămas relativ stabilă în timp. Alte cercetări au căutat să stabilească legătura IC cu apariția tîrzie a tulburărilor anxioase și cu utilitatea strategiilor de intervenție timpurie. Inhibiția comportamentală a fost asociată de atunci cu tulburarea de panică/agorafobia și cu fobia socială, dar nu și cu fobia specifică, TOC, TAG sau tulburarea afectivă (Beidel, 1998; Mick și Telch, 1998; Cooper și Eke, 1999). Copiii din grupul longitudinal descris de Kagan au prezentat o prevalență semnificativ mai ridicată de tulburare fobică în
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cercetări au căutat să stabilească legătura IC cu apariția tîrzie a tulburărilor anxioase și cu utilitatea strategiilor de intervenție timpurie. Inhibiția comportamentală a fost asociată de atunci cu tulburarea de panică/agorafobia și cu fobia socială, dar nu și cu fobia specifică, TOC, TAG sau tulburarea afectivă (Beidel, 1998; Mick și Telch, 1998; Cooper și Eke, 1999). Copiii din grupul longitudinal descris de Kagan au prezentat o prevalență semnificativ mai ridicată de tulburare fobică în copilărie decît copiii neinhibați. De asemenea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1998; Cooper și Eke, 1999). Copiii din grupul longitudinal descris de Kagan au prezentat o prevalență semnificativ mai ridicată de tulburare fobică în copilărie decît copiii neinhibați. De asemenea, există o probabilitate mai mare ca aceștia să aibă părinți cu fobie socială, mai ales dacă copilul manifestă IC în asociere cu multiple tulburări anxioase (Knowles et al., 1995). Definițiile constructului de IC au cuprins atît noutatea socială, cît și cea nonsocială. Dovezile preliminare sugerează că IC ca răspuns la noutatea socială
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
IC în asociere cu multiple tulburări anxioase (Knowles et al., 1995). Definițiile constructului de IC au cuprins atît noutatea socială, cît și cea nonsocială. Dovezile preliminare sugerează că IC ca răspuns la noutatea socială poate fi legată mai degrabă de fobia socială apărută mai tîrziu, dar același studiu nu a reușit să găsească o relație strînsă între panică/agorafobie și noutatea nonsocială (Van Ameringen et al., 1998). A fost raportată o asociere mai puternică cu fobia socială generalizată decît cu cea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
fi legată mai degrabă de fobia socială apărută mai tîrziu, dar același studiu nu a reușit să găsească o relație strînsă între panică/agorafobie și noutatea nonsocială (Van Ameringen et al., 1998). A fost raportată o asociere mai puternică cu fobia socială generalizată decît cu cea nongeneralizată (Wittchen et al., 1999). Rămîne neclar dacă IC este un factor de vulnerabilitate generală în raport cu dezvoltarea fobiei sociale și agorafobiei, dar nu și a fobiilor specifice, sau dacă există o relație particulară cu anxietatea
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
agorafobie și noutatea nonsocială (Van Ameringen et al., 1998). A fost raportată o asociere mai puternică cu fobia socială generalizată decît cu cea nongeneralizată (Wittchen et al., 1999). Rămîne neclar dacă IC este un factor de vulnerabilitate generală în raport cu dezvoltarea fobiei sociale și agorafobiei, dar nu și a fobiilor specifice, sau dacă există o relație particulară cu anxietatea socială. Neurobiologia fobiei sociale rămîne prost înțeleasă. Corelațiile biologice ale dominației sociale, afilierii și atașamentului social au fost identificate la animale (de exemplu
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1998). A fost raportată o asociere mai puternică cu fobia socială generalizată decît cu cea nongeneralizată (Wittchen et al., 1999). Rămîne neclar dacă IC este un factor de vulnerabilitate generală în raport cu dezvoltarea fobiei sociale și agorafobiei, dar nu și a fobiilor specifice, sau dacă există o relație particulară cu anxietatea socială. Neurobiologia fobiei sociale rămîne prost înțeleasă. Corelațiile biologice ale dominației sociale, afilierii și atașamentului social au fost identificate la animale (de exemplu, Stein, 1998) care au potențial pentru dezvoltarea și
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
decît cu cea nongeneralizată (Wittchen et al., 1999). Rămîne neclar dacă IC este un factor de vulnerabilitate generală în raport cu dezvoltarea fobiei sociale și agorafobiei, dar nu și a fobiilor specifice, sau dacă există o relație particulară cu anxietatea socială. Neurobiologia fobiei sociale rămîne prost înțeleasă. Corelațiile biologice ale dominației sociale, afilierii și atașamentului social au fost identificate la animale (de exemplu, Stein, 1998) care au potențial pentru dezvoltarea și studiul modelelor umane. Există dovezi preliminare atît pentru disfuncțiile serotonergice, în afara tulburărilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dominației sociale, afilierii și atașamentului social au fost identificate la animale (de exemplu, Stein, 1998) care au potențial pentru dezvoltarea și studiul modelelor umane. Există dovezi preliminare atît pentru disfuncțiile serotonergice, în afara tulburărilor anxioase, cît și pentru cele dopaminergice în fobia socială (Nutt et al., 1998; Stein, 1998). Au fost propuse mai multe modele psihologice ale fobiei sociale (vezi Mattick et al., 1995). Numeroase studii au căutat să evalueze asocierea fobiei sociale cu factorii de mediu din copilărie, dar se bazează
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
au potențial pentru dezvoltarea și studiul modelelor umane. Există dovezi preliminare atît pentru disfuncțiile serotonergice, în afara tulburărilor anxioase, cît și pentru cele dopaminergice în fobia socială (Nutt et al., 1998; Stein, 1998). Au fost propuse mai multe modele psihologice ale fobiei sociale (vezi Mattick et al., 1995). Numeroase studii au căutat să evalueze asocierea fobiei sociale cu factorii de mediu din copilărie, dar se bazează pe evocarea evenimentelor îndepărtate în timp și, de aceea, nu prezintă o acuratețe solidă a evocării
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
serotonergice, în afara tulburărilor anxioase, cît și pentru cele dopaminergice în fobia socială (Nutt et al., 1998; Stein, 1998). Au fost propuse mai multe modele psihologice ale fobiei sociale (vezi Mattick et al., 1995). Numeroase studii au căutat să evalueze asocierea fobiei sociale cu factorii de mediu din copilărie, dar se bazează pe evocarea evenimentelor îndepărtate în timp și, de aceea, nu prezintă o acuratețe solidă a evocării și atribuirii cauzale. Au fost propuse modele de condiționare evitante, dar datele suferă de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de aceea, nu prezintă o acuratețe solidă a evocării și atribuirii cauzale. Au fost propuse modele de condiționare evitante, dar datele suferă de limitările studiilor retrospective. Evenimentele sociale evitante pot avea un anumit rol, contribuind poate la debutul sau menținerea fobiei sociale: de obicei, 60% dintre subiecți raportează astfel de evenimente (Mattick et al., 1995). Teoriile de condiționare a pregătirii ale fobiei sociale sugerează că anumite tipuri de interacțiune socială pot avea o trăsătură particulară, în sensul că indivizii pot învăța
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
suferă de limitările studiilor retrospective. Evenimentele sociale evitante pot avea un anumit rol, contribuind poate la debutul sau menținerea fobiei sociale: de obicei, 60% dintre subiecți raportează astfel de evenimente (Mattick et al., 1995). Teoriile de condiționare a pregătirii ale fobiei sociale sugerează că anumite tipuri de interacțiune socială pot avea o trăsătură particulară, în sensul că indivizii pot învăța mai repede anumite asociații. Lucrările lui Öhman (1986) sugerează că oamenii învață repede să se teamă de fețele critice, furioase sau
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
lui Öhman (1986) sugerează că oamenii învață repede să se teamă de fețele critice, furioase sau nemulțumite, dar nu explică teama de expunere (Mattick et al., 1995). Modelul de învățare socială (de exemplu, Bandura, 1977) poate avea relevanță în dobîndirea fobiilor (există dovezi experimentale care sprijină această ipoteză la primate), dar nu a fost încă studiat în legătură cu fobia socială. Totuși, Kendler și colaboratorii săi (1992a, 1999) au conchis că influențele mediului familial asupra fobiei sociale sînt mici sau nesemnificative. Influențele de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
dar nu explică teama de expunere (Mattick et al., 1995). Modelul de învățare socială (de exemplu, Bandura, 1977) poate avea relevanță în dobîndirea fobiilor (există dovezi experimentale care sprijină această ipoteză la primate), dar nu a fost încă studiat în legătură cu fobia socială. Totuși, Kendler și colaboratorii săi (1992a, 1999) au conchis că influențele mediului familial asupra fobiei sociale sînt mici sau nesemnificative. Influențele de mediu specifice individului pot explica 40% pînă la 60% din etiologia fobiei sociale. Un model al deficitului
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]