1,020 matches
-
datorită invaziei teritoriale a omului. Foca cu blană de Galápagos este endemică Arhipelagului și este mai activă noaptea. Îi este caracteristic o blană subțire, strălucitoare, care a constituit un bun de valoare în timpul vânătorii pentru blănuri din anii 1800. Deși foca cu blană a fost cândva în pragul dispariției, populațiile de astfel de foci sunt acum complet refăcute. -"balene și delfini": În jurul insulelor există și câteva specii de balene. Printre ele sunt balena cu cocoașă, cașalotul si orca. Destul de comun este
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
și este mai activă noaptea. Îi este caracteristic o blană subțire, strălucitoare, care a constituit un bun de valoare în timpul vânătorii pentru blănuri din anii 1800. Deși foca cu blană a fost cândva în pragul dispariției, populațiile de astfel de foci sunt acum complet refăcute. -"balene și delfini": În jurul insulelor există și câteva specii de balene. Printre ele sunt balena cu cocoașă, cașalotul si orca. Destul de comun este delfinul cu bot alungit. Aceștia nu sunt greu de găsit - trebuie doar să
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
scumpe. Din cauza izolării insulei (cea mai apropiată coastă este la 500 km depărtare spre est, în Norvegia), aici nu există animale obișnuite care să fie autohtone: reptile, broaște, pești de apă dulce și mamifere; excepție fac doar două mamifere: nativa focă gri și balena pilot cu înotătoare lungi, care se aventurează printre fiorduri, unde se rătăcește. Alte balene din apele feroeze evită aceste fiorduri, ca, de exemplu, orca. Insulele Feroe și-au dat numele și speciei de melc croissant feroez ("Polycera faeroensis
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
pești cartilaginoși, dar și de pești de apă dulce, precum carpul sau șalăul. Marea Caspică servește mediu de viață unor specii binecunoscute ca labanul, scrumbia, plătica, somonul, bibanul, știuca ș. a. Marea Caspică mai adăpostește și o specie marină de mamifer - foca caspică. Lumea vegetală a Mării Caspice și a malurilor sale este reprezentată de 728 specii, printre care cele mai numeroase sunt algele albastre-verzi, roșii, cafenii etc., urmate de plantele cu flori. Fauna își are originile în epoca neogenă, totuși, unele
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
sunt Baku - Aktau, Baku - Turkmenbași și Mahacicala - Aktau. Marea are legătură navigațională cu Marea Azov prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar și a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc. Ambianța naturală a țărmului mării presărat cu plaje de nisip, ape minerale și nămoluri
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
în Regiunea Varna. Se învecina la nord cu județul Constanța, la nord-vest cu județul Durostor, la sud cu Bulgaria, iar la est cu Marea Neagră. Kalli Akra înseamnă în grecește „Buna adăpostire”. Acest promontoriu, la poalele căruia trăiau până în 1940 ultimele foci endemice "Monachus monachus albiventer", constituie o rezervă naturală. La dreapta drumului principal se mai vede încă "Stațiunea de biologie marină a Institutului Bio-Oceanografic" din Constanța, întemeiată de Grigore Antipa, ulterior transformată în cazarmă de grăniceri apoi în tabără de pionieri
Județul Caliacra (interbelic) () [Corola-website/Science/300778_a_302107]
-
de la departamentul de zoologie al universității a propus ca Nansen să călătorească pe mare, pentru a studia practic zoologia arctică. Nansen era entuziasmat, și a făcut pregătiri prin intermediul unei cunoștințe recente, căpitanul Axel Krefting, comandant al vasului de vânătoare de foci "". Călătoria a început la 11 martie 1882 și s-a întins pe următoarele cinci luni. În săptămânile dinaintea începerii vânătorii de foci, Nansen a putut să se concentreze pe studiile științifice. Din mostre de apă, el a demonstrat că, în
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
entuziasmat, și a făcut pregătiri prin intermediul unei cunoștințe recente, căpitanul Axel Krefting, comandant al vasului de vânătoare de foci "". Călătoria a început la 11 martie 1882 și s-a întins pe următoarele cinci luni. În săptămânile dinaintea începerii vânătorii de foci, Nansen a putut să se concentreze pe studiile științifice. Din mostre de apă, el a demonstrat că, în contradicție cu supozițiile anterioare, gheața marină se formează la suprafața apei și nu dedesubt. Datele colectate de el au demonstrat și că
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
nu dedesubt. Datele colectate de el au demonstrat și că Curentul Golfului curge pe sub un strat rece de apă de la suprafață. De-a lungul primăverii și începutului verii, "Viking" a navigat între Groenlanda și Spitsbergen în căutare de turme de foci. Nansen a devenit un țintaș priceput, într-o zi el consemnând că echipa sa împușcase 200 de foci. În iulie, "Viking" a rămas captivă în gheață, aproape de o zonă neexplorată a coastei Groenlandei; Nansen își dorea să meargă la țărm
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
apă de la suprafață. De-a lungul primăverii și începutului verii, "Viking" a navigat între Groenlanda și Spitsbergen în căutare de turme de foci. Nansen a devenit un țintaș priceput, într-o zi el consemnând că echipa sa împușcase 200 de foci. În iulie, "Viking" a rămas captivă în gheață, aproape de o zonă neexplorată a coastei Groenlandei; Nansen își dorea să meargă la țărm, dar i-a fost imposibil. Atunci însă i-a venit ideea că platoul de gheață al Groenlandei ar
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
să-și prezinte lucrarea în fața unor examinatori numiți, care acționau ca „avocați ai diavolului”. A plecat înainte de a afla rezultatul. La 3 iunie 1888, grupul lui Nansen a fost luat din portul din nord-vestul Islandei de către vasul de vânătoare de foci . O săptămână mai târziu, s-a văzut coasta Groenlandei, dar înaintarea a fost împiedicată de . La 17 iulie, cum coasta era încă la depărtare, Nansen a hotărât să lase la apă bărcile mici; se vedea , despre care Nansen credea că
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
Către sfârșitul lui aprilie, au observat urmele unei , prima urmă a unei ființe vii în afara câinilor, pe care o văzuseră de la plecarea de la "Fram". În curând, au început să observe și urme de urși, și spre sfârșitul lui mai, observaseră foci, pescăruși și balene. La 31 mai, după calculele lui Nansen, se aflau la doar de , cel mai nordic punct cunoscut al Insulelor Franz Josef. Condițiile de înaintare se înrăutățiseră, însă, întrucât vremea mai caldă dusese la ruperea gheții. La 22
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
de iarnă. Într-un golfuleț adăpostit, cu piatră și mușchi drept materiale de construcții, cei doi au ridicat o colibă care urma să fie casa lor în următoarele opt luni. Cum exista suficient vânat sub formă de urși, morse și foci pentru a-și ține cămara plină, principalul lor dușman nu era foamea, ci lipsa de activitate. După sărbătorirea tăcută a Crăciunului și a Anului Nou, cum vremea a început încet-încet să se amelioreze, ei s-au pregătit să-și părăsească
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
și prin puritatea lor. Lacul se distinge printr-o mare varietate a florei și faunei. Speciile care trăiesc în adâncurile sale sunt în majoritatea lor endemice, cu alte cuvinte pot fi întâlnite numai în acestă zonă a globului pământesc, precum foca de Baikal sau dintre pești, babetele de Baikal și omulul. Primul cercetător care a apreciat acest exemplar biologic deosebit a fost polonezul Benedykt Dybowski. Focile de Baikal, iubitoare de apă dulce, rămân una dintre cele mai importante particularități ale lacului
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
endemice, cu alte cuvinte pot fi întâlnite numai în acestă zonă a globului pământesc, precum foca de Baikal sau dintre pești, babetele de Baikal și omulul. Primul cercetător care a apreciat acest exemplar biologic deosebit a fost polonezul Benedykt Dybowski. Focile de Baikal, iubitoare de apă dulce, rămân una dintre cele mai importante particularități ale lacului. În timpul uneia dintre glaciațiuni, o parte dintre focile de mare au migrat în aval. Când Baikal a devenit un lac fără cale de comunicare cu
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
Baikal și omulul. Primul cercetător care a apreciat acest exemplar biologic deosebit a fost polonezul Benedykt Dybowski. Focile de Baikal, iubitoare de apă dulce, rămân una dintre cele mai importante particularități ale lacului. În timpul uneia dintre glaciațiuni, o parte dintre focile de mare au migrat în aval. Când Baikal a devenit un lac fără cale de comunicare cu marea, ca urmare a deplasării plăcilor litosferei, focile au fost separate de mediul lor natural. În prezent, aproximativ 70.000 dintre aceste mamifere
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
una dintre cele mai importante particularități ale lacului. În timpul uneia dintre glaciațiuni, o parte dintre focile de mare au migrat în aval. Când Baikal a devenit un lac fără cale de comunicare cu marea, ca urmare a deplasării plăcilor litosferei, focile au fost separate de mediul lor natural. În prezent, aproximativ 70.000 dintre aceste mamifere înoată în Lacul Baikal, situat la aproape 1.700 kilometri distanță de Oceanul Arctic. Foca de Baikal se distinge prin craniul scurt cu orbite mari, precum și
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
cale de comunicare cu marea, ca urmare a deplasării plăcilor litosferei, focile au fost separate de mediul lor natural. În prezent, aproximativ 70.000 dintre aceste mamifere înoată în Lacul Baikal, situat la aproape 1.700 kilometri distanță de Oceanul Arctic. Foca de Baikal se distinge prin craniul scurt cu orbite mari, precum și prin blana sa cenușiu-maronie. Ea măsoară în medie 1,8 m lungime și cântărește 50 kilograme, putând să atingă chiar și150 kg. Ghearele labelor din față, dotate cu membrane
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
cu orbite mari, precum și prin blana sa cenușiu-maronie. Ea măsoară în medie 1,8 m lungime și cântărește 50 kilograme, putând să atingă chiar și150 kg. Ghearele labelor din față, dotate cu membrane înotătoare, sunt mai puternice decât cele ale focilor din Oceanul Arctic. Se presupune că datorită acestora, foca poate face mai ușor găuri în pătura de gheață. Femelele și masculii ating maturitatea sexuală la vârsta de cinci ani. Vânătoarea de foci de Baikal este permisă. Baikal este unul dintre lacurile
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
Ea măsoară în medie 1,8 m lungime și cântărește 50 kilograme, putând să atingă chiar și150 kg. Ghearele labelor din față, dotate cu membrane înotătoare, sunt mai puternice decât cele ale focilor din Oceanul Arctic. Se presupune că datorită acestora, foca poate face mai ușor găuri în pătura de gheață. Femelele și masculii ating maturitatea sexuală la vârsta de cinci ani. Vânătoarea de foci de Baikal este permisă. Baikal este unul dintre lacurile cele mai populate cu pește din Siberia. Aici
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
cu membrane înotătoare, sunt mai puternice decât cele ale focilor din Oceanul Arctic. Se presupune că datorită acestora, foca poate face mai ușor găuri în pătura de gheață. Femelele și masculii ating maturitatea sexuală la vârsta de cinci ani. Vânătoarea de foci de Baikal este permisă. Baikal este unul dintre lacurile cele mai populate cu pește din Siberia. Aici se pescuiesc mai ales sturioni și somoni. În zonele din vecinătatea lacului se extrage petrol și alte minerale folositoare. Fabricile de celuloză și
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
rădăcini, mușchi de pământ și furnici, toate cu efecte laxative. În tinerețe urșii sunt probabil numai erbivori, iar unele specii și mai târziu se hrănesc mai bucuros cu vegetale decât cu carne. Dintre animale mănâncă tot ce pot prinde: pești, foci, cerbi, mamifere mici, păsări, ouă de păsări, insecte și chiar cadavre care încă n-au intrat în putrefacție. Reproducerea are loc o singură dată pe an. Împerecherea are loc de obicei primăvara (la ursul brun din aprilie până în iunie). Gestația
Urs () [Corola-website/Science/299725_a_301054]
-
se numără vulpea polară, nurca, șoareci, șobolani, iepuri și reni. Urșii polari vizitează ocazional insula, călătorind pe iceberguri din Groenlanda. În iunie 2008, au sosit doi urși polari în aceeași lună. Între mamiferele marine din apele din jurul insulei se numără foca obișnuită ("Phoca vitulina") și ("Halichoerus grypus"). În apele oceanului din jurul Islandei trăiesc numeroase specii de pești, industria pescuitului fiind o mare parte a economiei Islandei, ea reprezentând aproximativ jumătate din exporturile totale ale țării. Păsările, mai ales cele marine, sunt
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
Ken Robbins, acrobatele Mia Guillem și Anna Heart și tânăra Marion Benigni), cu multă determinare și muncă grea, Sora va reuși să câștige respectul celor din jurul ei. Incredibila ei personalitate îi aduce numeroși prieteni (inclusiv cea a unui pui de focă), la fel și numeroase roluri principale în producțiile de la Kaleido Stage. Peste timp, va reuși să se împrietenească cu Layla. Cu toate acestea, lucrurile par a o lua pe un drum greșit pe măsură ce tatăl Laylei face presiuni asupra ei să
Kaleido Star () [Corola-website/Science/308368_a_309697]
-
o lecție de gătit specialități chinezești, fiind prezentată de către May Wong; felul de mâncare prezentat este mapo doufu. A doua secvență este o lecție despre cum să folosim un diabolo de către Rosetta Passel. Ultima secvență este o lecție despre jargonul focilor, prezentat lui Sora de către Marion și Jonathan. Subiectul acestei serii manga are loc 15 ani mai târziu, având ca și personaj central pe Yume Naegino, sora protagonistei Serialul a fost difuzat în două serii, emisia lui având loc în perioada
Kaleido Star () [Corola-website/Science/308368_a_309697]