2,048 matches
-
și lexicale prin care, de-a lungul unei succesiuni de secvențe discursive, vorbitorul/scriitorul aduce și menține în centrul atenției o idee centrală, dominantă, reprezentând, din punctul său de vedere, centrul interesului comunicativ, poartă numele de focalizare (cf. DSL, focus, focalizare). Centrul interesului comunicativ poate fi definit mai precis sau mai vag, iar relația cu acesta a diverselor subsecvențe textuale poate fi mai strânsă sau mai laxă. Astfel, variația culturală se manifestă de-a lungul unui continuum, între două extreme: focalizare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
focalizare). Centrul interesului comunicativ poate fi definit mai precis sau mai vag, iar relația cu acesta a diverselor subsecvențe textuale poate fi mai strânsă sau mai laxă. Astfel, variația culturală se manifestă de-a lungul unui continuum, între două extreme: focalizare maximă a informației în culturile occidentale și în cultura americană - focalizare minimă a informației în culturile din sud-estul Europei, din Europa Orientală și Asia. Focalizarea maximă presupune un proces de negociere a informației constrâns de reguli clare, precise, ceea ce permite
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
vag, iar relația cu acesta a diverselor subsecvențe textuale poate fi mai strânsă sau mai laxă. Astfel, variația culturală se manifestă de-a lungul unui continuum, între două extreme: focalizare maximă a informației în culturile occidentale și în cultura americană - focalizare minimă a informației în culturile din sud-estul Europei, din Europa Orientală și Asia. Focalizarea maximă presupune un proces de negociere a informației constrâns de reguli clare, precise, ceea ce permite exprimarea fără echivoc a unui punct de vedere, concentrarea ideilor secundare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai laxă. Astfel, variația culturală se manifestă de-a lungul unui continuum, între două extreme: focalizare maximă a informației în culturile occidentale și în cultura americană - focalizare minimă a informației în culturile din sud-estul Europei, din Europa Orientală și Asia. Focalizarea maximă presupune un proces de negociere a informației constrâns de reguli clare, precise, ceea ce permite exprimarea fără echivoc a unui punct de vedere, concentrarea ideilor secundare în jurul unei dominante comunicative; se corelează cu preocuparea pentru detaliu, cu informația specifică/particulară
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
concentrarea ideilor secundare în jurul unei dominante comunicative; se corelează cu preocuparea pentru detaliu, cu informația specifică/particulară pentru o anumită temă, cu profunzimea și rigoarea analizei, cu coduri elaborate și păstrarea strictă în subiect, cu intervenții scurte și la obiect. Focalizarea minimă (sau non-focalizarea) presupune reguli laxe și implicite de negociere a informației între participanți, astfel încât sensul se construiește contextual, în funcție de relațiile dintre participanți; accentul cade nu asupra informației, ci asupra relației dintre participanții la actul de comunicare; se corelează cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care se abat de la maxima cantității printr-un discurs repetitiv-redundant sau o subordonează preocupării pentru conservarea armoniei sociale, iar vorbitorii spun altceva decât gândesc sau ar dori să spună sau să facă în mod sincer; culturi în care gradul de focalizare discursivă este foarte scăzut, în care gradul de ambiguitate este ridicat din cauza numărului mare de acte de vorbire indirecte, a atenuatorilor de expresie și a modalizatorilor, a elipselor numeroase etc., în care se acordă atenție conținutului, nu organizării formale a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Importanța acordată relației Culturile diferă prin importanța pe care o acordă construirii, prin discurs, a relațiilor interpersonale. Există culturi orientate spre rezolvarea problemelor și culturi orientate spre menținerea relațiilor dintre interlocutori. Orientarea spre „probleme” se reflectă în gradul ridicat de focalizare a informației (vezi supra), predilecția pentru acte de vorbire directe, asertivitate, argumentativitate; orientarea spre „relații” se reflectă în gradul scăzut de focalizare a informației, preferința pentru acte de vorbire indirecte, lipsă de asertivitate și de argumentativitate. Modul în care interactanții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
problemelor și culturi orientate spre menținerea relațiilor dintre interlocutori. Orientarea spre „probleme” se reflectă în gradul ridicat de focalizare a informației (vezi supra), predilecția pentru acte de vorbire directe, asertivitate, argumentativitate; orientarea spre „relații” se reflectă în gradul scăzut de focalizare a informației, preferința pentru acte de vorbire indirecte, lipsă de asertivitate și de argumentativitate. Modul în care interactanții construiesc relațiile interpersonale este, de asemenea, constrâns cultural. Astfel, membrii culturilor individualiste își bazează relațiile interpersonale pe asemănarea cu interlocutorul și pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
SLABĂ EVITARE A INCERTITUDINII Explicitul; sensul literal Implicitul; sensul nonliteral Lipsa ambiguității comunicative Ambiguitate comunicativă Intervenții verbale scurte Intervenții verbale lungi INDEPENDENȚĂ CONTEXTUALĂ DEPENDENȚĂ CONTEXTUALĂ Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare Focalizare Nonfocalizare Patternuri deductive în comunicare Patternuri inductive în comunicare Redundanță Elipsă Rolul important al anaforei Rolul important al deixisului ACCESIBILITATE INACCESIBILITATE Distanțe mici de interacțiune Distanțe mari de interacțiune Posturi de interacțiune deschise Posturi de interacțiune închise Animozitate verbală Reticență
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
care semnificația se constituie prin acumulare de elemente lăsând implicită concluzia. Înțelegerea mesajului pare să fie o problemă de adaptare la vorbitor. Progresia tematică nu este de obicei liniară: pauzele, repetițiile, revenirile, anticipările rup coerența internă a textului. Gradul de focalizare a informației este scăzut: temele se tratează superficial, în termeni vagi, se fac afirmații generale fără a fi detaliate, se presupune existența unei cantități mari de informație împărtășite cu interlocutorul; nu există de obicei o idee centrală formulată explicit, ci
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
plan lingvistic; diferențe comunicative în plan discursiv Relativismul; relativismul lingvistic; relativismul funcțional; Relația comunicare-cultură; nivelul lingvistic al relației limbă-cultură; nivelul discursiv al relației limbă-cultură; relația cultură-lexic; relația cultură-gramatică; practici discursive; scripturi culturale; gestionarea temei; tipare discursive; progresia tematică; gradul de focalizare; narativizarea; structura retorică; relația text-context; performarea actelor de vorbire; cooperarea; negocierea; structura interacțiunii; inițiativa verbală; accesul la cuvânt; semnalele de recepție; relațiile interpersonale; relația; conversația fatică; grad de deschidere comunicativă și intimitate; politețe și impolitețe comunicativă; empatizarea cu interlocutorul; emoția
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ipoteza că reflexivitatea poate fi orientată fie spre self ca întreg, fie spre diferite componente ale șelfului luate separat. Cand reflexivitatea este orientată spre părțile ce alcătuiesc șelful, ea poate fi centrată pe aspectele exterioare, deschise, publice, vizibile (de exemplu, focalizarea pe caracteristicile fizice, corporaleă sau pe aspectele interne (gândire, emoțiiă. „Reflexivitatea umană transforma radical natură emoțiilor” reprezintă teza centrală a teoriei despre reflexivitate, după cum afirmă însuși Morris Rosenberg (1990, 3Ă. Această teza, în opinia mea, legitimează deplin abordarea sociologică a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
3.5.4. Strategiile managementului emoțiilor se axează fie pe schimbarea comportamentului, fie pe manipularea cognitivă. Tabelul 3 prezintă tehnicile de management al emoțiilor identificate de Peggy A. Thoits. Tabelul 3. Tehnici de management al emoțiilor (după Thoits, 1990, 193Ă Focalizarea Modul comportamental cognitiv Strategii focalizate pe situații Acțiuni, confruntare Căutarea de informații, de ajutor practic Retragere, permisiuni Reinterpretarea situațiilor Distragerea atenției Alungarea gândului Acceptarea situației Soluții fanteziste sau evadare Strategii focalizate pe emoții Fiziologie Efort fizic Utilizarea drogurilor/ abuzul de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
obținerea scopurilor, insuficient control al emoțiilor și impulsurilor, toleranță scăzută la frustrare, dorință excesivă de menținere a confortului, de evitare a situațiilor neplăcute pentru propria persoană. Dependența de alții este cel de al patrulea domeniu, iar schemele componente constau în focalizarea excesivă pe satisfacerea dorințelor, nevoilor altora, în detrimentul satisfacerii propriilor dorințe și nevoi, acest lucru realizându-se pentru a câștiga dragostea și aprobarea celor din jur. Schema acestui domeniu sunt: Subjugarea (SB) - supunerea excesivă controlului celorlalți, de obicei pentru a evita
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
utiliza explorarea dirijată pe durata ședinței pentru a evalua problemele și a-l ajuta pe pacient să tragă propriile sale concluzii. Acesta a realizat un echilibru perfect între chestionarea cu tact a pacientului și aplicarea altor modalități de intervenție. 8. FOCALIZAREA PE COGNIȚIȘI COMPORTAMENTE-CHEIE Terapeutul nu a încercat să surprindă gânduri, asumpții, imagini, sensuri sau comportamente specifice. Terapeutul a utilizat tehnici corespunzătoare pentru a surprinde cogniții și comportamente; totuși, acesta a avut dificultăți în identificarea unui aspect-țintă sau s-a focalizat
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și C? Pentru a gândi funcțional/rațional, urmăriți: GÂNDURI AUTOMATE (de exemplu, bazate pe: gândirea nuanțată, generalizarea probabilistică, evaluarea ponderată) COGNIȚII INTERMEDIARE (de exemplu, reguli non-dogmatice, evaluarea ca neplăcere) COGNIȚII CENTRALE (de pildă, evitarea evaluării globale a propriei persoane și focalizarea pe comportamentul contextual) EVALUĂRI (de exemplu, cogniții raționale ca preferințe non-dogmatice, toleranța la frustrare) Emoțiile negative funcționale cuprind, de exemplu: Dezamăgirea Îngrijorarea Supărarea Tristețea Regretul Emoții disfuncționale mai puțin intense 2.2. DECALOGUL IRAȚIONALITĂȚII DECALOGUL IRAȚIONALITĂȚII TREBUIE să reușești în
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
scurtă durată, ulterior fiind utilizată și ca terapie de menținere pentru pacienții cu depresie recurentă. Se poate folosi atât individual, cât și în asociere cu medicația antidepresivă. În cadrul acestei terapii se face apel la strategii orientate spre: evaluarea simptomatologiei depresive, focalizarea pe probleme-țintă, ameliorarea relațiilor interpersonale, prevenirea recăderilor. Este o formă de tratament care și-a dovedit eficiența atât în tratarea episoadelor depresive acute, cât și în prevenirea sau amânarea instalării unor episoade ulterioare. Dintre studiile empirice asupra eficienței acestui tratament
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
succesului pe termen lung. Prin urmare, conceptul de marketing subliniază importanța a trei trăsături-cheie ce ar trebui să se afle la baza activității oricărei organizații/instituții care se pretinde a fi orientată spre piață, respectiv: orientarea spre client; efortul integrat; focalizarea scopurilor. Procesul de marketing implică un ansamblu de activități practice în cadrul cărora se materializează noua orientare a organizației/instituției, respectiv: • investigarea pieței și a așteptărilor beneficiarilor în raport cu serviciile educaționale; • testarea nivelului de acceptare din partea beneficiarilor a ofertei și a serviciilor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
transcend, de multe ori, limitele organizaționale. Modelul ierarhic de guvernare este, mai degrabă, „tras” de noi instrumente, care permit răspunsuri inovatoare la provocările societale, decât „împins” de nevoia guvernelor de a rezolva problemele tot mai complicate și complexe ale societății. Focalizarea asupra problemelor comunității/societății imprimă acestui tip de abordare managerială caracteristica sistemului backracking-pull (trage după sine). Răspunsul la probleme pare a fi rezultatul tragerii grupurilor societale a acțiunilor și inițiativelor guvernamentale. Este un punct de vedere total diferit de abordarea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
rețele din care fac parte furnizorii și clienții. Tradițional, aceste relații se bazează pe un înalt nivel de încredere și cooperare, deci pe relații informale și mai puțin pe formalități legale. Intensificarea competiției a fost factorul esențial care a determinat focalizarea companiilor asupra câștigurilor obținute prin creșterea numărului de furnizori și a acutizării concurenței dintre aceștia. În acest context, relațiile dintre diferitele puncte ale lanțului de valoare au tendința de a deveni conflictuale, impunându-se dezvoltarea unui cadru legislativ care să
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
publice și private; subordonarea regulilor și reglementărilor misiunii asumate; evaluarea performanțelor după succesele/insuccesele înregistrare, și nu în funcție de resursele folosite; preocuparea prioritară pentru satisfacerea nevoilor comunității; abandonarea comportamentului reactiv în favoarea unei abordări pro-active, prin care să se prevină potențialele probleme; focalizarea asupra câștigurilor, și nu asupra cheltuielilor, după modelul privat; descentralizarea și încurajarea managementului participativ. Promovarea acestor principii este posibilă într-un context în care sunt încurajate: spiritul de inițiativă și de căutare a oportunităților; „mințile luminate și deschise”; folosirea puterii
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
societății. Cu certitudine că aceste schimbări substanțiale generează frustrări în rândul anumitor categorii de cetățeni, nemulțumiți de renunțarea la guvernarea tradițională în favoarea guvernanței. Dacă guvernanța reprezintă procesul de luare a deciziei și procesul de implementare a deciziei, analiza guvernanței presupune focalizarea asupra structurilor formale și informale care trebuie avute în vedere pentru a ajunge la decizie, dar și pentru implementarea acesteia. La nivel național, numărul actorilor este suficient de mare, fiecare dintre aceștia putând să joace un rol activ fie în
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
se impun a fi menționate intensificarea schimburilor globale, creșterea activității economice transnaționale, precum și amploarea apariției unor structuri instituționale regionale, așa cum este cazul Uniunii Europene. Altfel spus, conceptul de guvernanță corespunde formelor postmoderne de organizații economice și politice. Esența guvernanței este focalizarea asupra mecanismelor de guvernare - granturi, contracte, înțelegeri - care nu sunt doar sub autoritatea guvernului (Rhodes, 2000). În ultimii aproximativ zece ani, guvernanța s-a dezvoltat ca un termen specific ideii de colaborare în domeniul politicilor publice. Dezvoltarea guvernanței din perspectiva
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ca un concept care pune în lumină natura schimbărilor din procesul politicilor publice. Milward și Provan consideră că guvernanța reprezintă crearea condițiilor pentru ordonarea regulilor și acțiunilor colective, adesea incluzând agenți din sectorul privat și sectorul public. Esența guvernanței este focalizarea asupra mecanismelor de guvernare - granturi, contracte, înțelegeri - care nu sunt doar sub autoritatea guvernului (Milward și Provan, 1999). Conceptul de guvernanță este utilizat pentru a oferi o mai bună înțelegere asupra multiplelor niveluri ale acțiunii și a tipurilor de variabile
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
bugetare; 2) înțelegerea necesității reducerii cheltuielilor, prin noi aranjamente de natură participativă, care conduc nu numai spre colaborare, dar și spre conștientizarea cetățenilor. Dacă guvernanța reprezintă procesul de luare a deciziei și procesul de implementare a deciziei, analiza guvernanței presupune focalizarea asupra structurilor formale și informale care trebuie avute în vedere pentru luarea deciziei, dar și pentru implementarea acesteia. La nivel național, numărul actorilor este suficient de mare, fiecare dintre actori putând fie să joace un rol activ în luarea deciziei
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]