1,627 matches
-
Piru, Reflexe, 311-312; Crohmălniceanu, Literatura, III, 384-391; Micu, „Gândirea”, 119-130; Simion, Scriitori, II, 404-426; Ornea, Tradiționalism, passim; Piru, Ist. lit., 478; Iuliu Pârvan, „Atitudini și controverse”, TR, 1983, 14; Gh. Socol, „Atitudini și controverse”, „Revista de filosofie”, 1983, 4; Dobrescu, Foiletoane, III, 237-241; Ilie Bădescu, Petre Pandrea. Agonie și iubire, LCF, 1985, 1; Iorgulescu, Prezent, 261-264; Ornea, Actualitatea, 255-259; Marcel Marcian, Mângâie-mă, Marta, LCF, 1986, 40-41; Victoria Dimitriu, „Manuscrise identificate” și nu numai, JL, 1998, 11-12; Marin Diaconu, Coordonatele publicisticii
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
Dimisianu, Opinii, 77-83; Ruja, Valori, 49-54; Grigurcu, Poeți, 118-130; Alboiu, Un poet, 109-111; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 284-309; Ștefănescu, Jurnal, 200-202; Sângeorzan, Conversații, 121-123; Popescu, Cărți, 101-105; Martin, Paranteze, 113-115; Tomuș, Mișcarea, 140-142; Iorgulescu, Critică, 61-65; Dobrescu, Foiletoane, II, 37-53; Moraru, Semnele, 102-112; Popa, Competență, 307-317; Iorgulescu, Ceara, 149-154; Marcea, Varietăți, 194-196; Simuț, Diferența, 177-180; Felea, Prezența, 214-219; Marcea, Concordanțe, 274-279; Pop, Lecturi, 91-100; Dimisianu, Lecturi, 184-190; Cândroveanu, Printre poeți, 58-65; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 178-189
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
1951. Și-a început activitatea de cronicar literar la ziarul „Românul” din Arad, inaugurând rubrica „Săptămâna bibliografică”. Colaborează apoi la „Sburătorul”, „Cugetul românesc” și „Flacăra”. O fructuoasă etapă pregătitoare a viitoarelor „mențiuni critice” o constituie scrisul la „Buletinul cărții” (1923-1924). Foiletoanele sunt reunite în întâiul său volum, Repertoriu critic, apărut în 1925. Mai este prezent în „Săptămâna muncii intelectuale și artistice” a lui Camil Petrescu, la „Mișcarea literară”, al cărei director era Liviu Rebreanu, la „Ideea europeană”, „România nouă”, „Salonul literar
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
a lui Perpessicius, CRC, 1976, 52; Mihăilescu, Conceptul, I, 411-415; Simion, Scriitori, II, 337-353; Nicolae Manolescu, Arta criticii, RL, 1978, 35; Dimisianu, Opinii, 179-183; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 154-161; Raicu, Practica, 202-207; George, Sfârșitul, II, 262-266; Dobrescu, Foiletoane, I, 44-49, III, 127-135; Iorgulescu, Firescul, 106-109; Apolzan, Aspecte, 195-202; Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, București, 1983, 345-369; Grigurcu, Între critici, 56-67; Kalustian, Simple note, III, 184-187; Ornea, Actualitatea, 125-129; Anghelescu, Lectura, 210-214; Constantin Călin, Poezia lui Perpessicius
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Iași, la Facultatea de Științe Juridice, pe care o va absolvi în 1967 la Universitatea din București. Debutează în literatura de consum cu un scenariu de televiziune (1969), publicând romanul Moartea semnează indescifrabil în 1971, inițial apărut sub formă de foileton într-un supliment literar vâlcean. Modelele preferate sunt Edgar Wallace, Georges Simenon, Karl May, iar dintre autorii români, Theodor Constantin și Haralamb Zincă. A fost supranumită de critica vremii (Eugen Barbu, Emil Manu ș.a.) „Agatha Christie a României”, romanciera engleză
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
nespecialiștilor, răspund și câțiva scriitori (Constanța Dunca-Schiau, Jean Bart, G. Tutoveanu, Al. Macedonski). În domeniul filologiei, al criticii și istoriei literare ori al esteticii se înregistrează contribuții aparținând lui H. Sanielevici (Eminescu și școala romantică germană, „Înviere”, „Quo vadis”, „Manasse”, Foiletoanele lui Caragiale), Șt. Petică (Esthetismul lui Ruskin), G. Ibrăileanu (Cu prilejul foiletoanelor lui Caragiale, Curentul eminescian), P.V. Haneș, Sextil Pușcariu, I.-A. Candrea ș.a. Uneori spiritele se încing, precum în cadrul polemicilor N. Iorga - Lazăr Șăineanu, Ovid Densusianu - A. Philippide, ca
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
Macedonski). În domeniul filologiei, al criticii și istoriei literare ori al esteticii se înregistrează contribuții aparținând lui H. Sanielevici (Eminescu și școala romantică germană, „Înviere”, „Quo vadis”, „Manasse”, Foiletoanele lui Caragiale), Șt. Petică (Esthetismul lui Ruskin), G. Ibrăileanu (Cu prilejul foiletoanelor lui Caragiale, Curentul eminescian), P.V. Haneș, Sextil Pușcariu, I.-A. Candrea ș.a. Uneori spiritele se încing, precum în cadrul polemicilor N. Iorga - Lazăr Șăineanu, Ovid Densusianu - A. Philippide, ca și în jurul unor acuzații de plagiat. Un spațiu generos au la dispoziție
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
apărut la București între 23 noiembrie 1907 și 30 iunie 1913. Ziar al Partidului Conservator Democrat, O. conține, pe lângă articole politice, multe aparținând lui Take Ionescu, fondatorul publicației, rubricile „Oameni și fapte”, „Glose”, „Însemnări artistice și literare”, „Telegrama”, Informații” și „Foileton”. Semnează articole Șt. Antim (Poporanism sau social-democratism, Reformele lui Kogălniceanu), I. Duscian (Giordano Bruno, cu prilejul aniversării morții sale), Th. Cornel (Expoziția Tinerimea Artistică), Mihail Dragomirescu (Literatura de azi și cea de ieri), Liviu Rebreanu (Modernismul, Ultima lucrare a lui
ORDINEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
sărbători), Lia Hârsu, Virgil Caraivan, B. Nemțeanu. Se republică un fragment din drama în versuri Sutașul troian de Al. Davila. Rubrica „Note și impresii” aparține lui Donar Munteanu, „Oameni și fapte” lui A. Steuerman-Rodion, care trimite Scrisori din Iași. În foileton apar traduceri din H. Heine (Nopți florentine), Guy de Maupassant, I.S. Turgheniev, M.E. Saltâkov-Șcedrin, Marcel Prévost, Al. Dumas-fiul (Strigoii Carpaților, traducători: D. Anghel și St. O. Iosif), N.V. Gogol (Portretul, Nașul), Maxim Gorki (Hanul și fiul său, republicare după „Noua
ORDINEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288567_a_289896]
-
Sibiu, colaborează la „Telegraful român”, „Noua bibliotecă română”,„Familia”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Foaia ilustrată”, „Transilvania”, „Gazeta Transilvaniei”, „Vatra”, „Drapelul” (Lugoj), „Românul” (Arad) ș.a. Sub semnătura Gil, a publicat traduceri din Jules Verne, F.M. Dostoievski, L.N. Tolstoi, precum și nuvele, schițe umoristice, foiletoane, unele iscălite Ile Borg. Își adună proza în volumele De toate (1897) și Clipe de repaus (I-II, 1901-1903, sub pseudonimul Sorcovă), o piesă „pentru teatrul de la țară”, În sat la Tânguiești, apărându-i în 1912. Înzestrat ca povestitor umorist
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
Cluj-Napoca, 1985. Ediții: Ion Budai-Deleanu, Țiganiada, Brașov, 1900. Repere bibliografice: Sex. Til. [Sextil Pușcariu], „De toate”, GT, 1898, 8, 9; I. Caragiani, „Clipe de repaus”, AAR, partea administrativă, t. XXIV, 1901-1902; Ilarie Chendi, „Clipe de repaus”, CL, 1902, 7; Chendi, Foiletoane, 116-121; Iosif Blaga, Directorul Virgil Onițiu. Sufletul și activitatea lui, Brașov, 1916; Axente Banciu, Virgil Onițiu, Brașov, 1926; Breazu, Studii, I, 245-246; Horia Teculescu, V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, pref. I. Bratu, București, 1937
ONIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288538_a_289867]
-
perioada interbelică la O. s-au aflat Virgil Gheorghiu, Aurel Leon, I. Berg, iar după război - George Dem. Loghin, N. Barbu ș.a. De la primele numere interesul pentru viața culturală și, mai ales, literară a fost evident. În perioada 1897-1900, exceptând foiletonul propriu-zis, ocupat întotdeauna de un nesfârșit roman de aventuri tradus din franceză, apar rubricile „Tribuna literară”, care include proză și versuri originale, „Teatru. Muzică. Arte”, o cronică a vieții artistice, alta de informații bibliografice și recenzii. Între orientarea politică și
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
Spațiul dedicat literaturii propriu-zise este redus. Pot fi găsite totuși versuri de A. Steuerman-Rodion, Cincinat Pavelescu, Mihai Codreanu, Enric Furtună, I. M. Rașcu, Ludovic Dauș, B. Luca, A. G. Delafântânele, D. Florea-Rariște ș.a. Proza e mai bine reprezentată cantitativ, uneori ca foileton (Crăița Mihorenilor de G. C. Lecca), prin Radu Baltag, Emil Gârleanu, Maria C. Buțureanu (însemnări de călătorie), Eugen Relgis, G. Topîrceanu, C. B. Penel (Amintiri din viața teatrală) ș.a. Între ianuarie și mai 1920 M. Sadoveanu revine, câteodată sub genericul
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
Bacovia. Alături de Rașcu fac critică literară A. Steuerman-Rodion, Eugen Herovanu, M. Sevastos, Octav Minar, iar după 1920, C. R. Ghiulea, Dinu Răutu, C. Săteanu, Val. Gr. Chelaru, Virgil Gheorghiu, Al. Pogonat, Al. Dimitriu-Păușești, I. Fr. Botez. Se traduce, mai ales pentru foileton, din operele lui L. N. Tolstoi, Maupassant, Daudet, Baudelaire, Verlaine, Pierre Delcourt, Edmondo de Amicis, Hermann Losch ș.a. Ultima serie a O. (1946-1951) numără între colaboratori pe Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Aurel G. Stino, G. Stati, C. Spiridonescu
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
mult faimă de om de societate decât de scriitor. Membru al Junimii, și-a publicat toate scrierile în „Convorbiri literare”, unde a și debutat în 1867, cu poezii. Două dintre nuvelele lui N., Vântul soartei și Osândiții, au caracter de foileton și descind direct din specia răspândită la noi prin literatura franceză a vremii. Dominate de un romantism mediocru, ele cultivă aventura în sine și propagă o morală dulceagă, prin intermediul unor personaje puse în cele mai neverosimile situații. Măsura talentului a
NEGRUZZI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288414_a_289743]
-
agitație și propagandă, introd. edit., București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Antim. Logos și personalitate”, RL, 1971, 41; Nicolae Manolescu, Modernitatea cronicarilor, RL, 1973, 20; Doina Uricariu, Exerciții de modernizare, LCF, 1977, 27; Călinescu, Perspective, 154-156; Iorgulescu, Scriitori, 320-322; Dobrescu, Foiletoane, I, 186-190; Dan Culcer, Metodica radicalizării, VTRA, 1980, 3; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 367-371; Culcer, Serii, 109-114; Grigurcu, Critici, 230-234; Gheorghiu, Reflexe, 190-197; Sorescu, Ușor cu pianul, 187-195; Cornel Moraru, Lectura poeziei, VTRA, 1986, 1; Paul Cornea, „Introducere în poezia contemporană
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
țară sunt în majoritate culegeri de studii și articole: Scriitori moderni (1966), Însemnări critice (1970), Engrame (1975), Analize și sinteze (1976), Alte însemnări critice (1980). Simptomatic rămâne faptul că, în timp ce își construia Istoria literaturii române, simte nevoia să facă elogiul foiletonului critic (cronica și recenzia), definit drept expresia cea mai vie, imediată, „a modalității critice în general și sarea însăși a fenomenului literar la un moment dat”. N. este adeptul unei critici creatoare în măsura în care este adeptul unei critici axiologice, unde esteticul
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
carnavalul. Eseu despre opera lui Fănuș Neagu, București, 1980; Culcer, Serii, 207-210; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 205-210; Gorcea, Structură, 96-100, 171-176; Cubleșan, Civic-etic, 186-188; Diaconescu, Dramaturgi, 220-223; Țeposu, Viața, 143-150; Cristea, Modestie, 161-164; Leonte, Prozatori, I, 158-161, II, 168-183, 273-278; Dobrescu, Foiletoane, III, 82-88; Constantin Cruceru, Dialog și stil oral în proza românească actuală, București, 1985, 109-137, 180-195; Ungureanu, Proza rom., I, 404-436; Holban, Profiluri, 89-96; Ștefănescu, Prim-plan, 167-174; Regman, De la imperfect, 29-41; Stănescu, Jurnal, III, 72-79; Radu, Pagini, 50-54; Lovinescu
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
românească”, „Limite”. Făcând parte, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran sau Constantin Noica, din „noua generație”, N. și-a început activitatea culturală la „Universul literar”, în care între 1938 și 1943 a semnat o rubrică permanentă dedicată cărții franceze și un foileton de critică literară. Observator profund și lucid al peisajului literar francez contemporan, pe care l-a creionat cu siguranță și finețe analitică, a scris despre majoritatea autorilor francezi de marcă din epocă - André Gide, Paul Valéry, André Maurois, Céline, Roger
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
Paul Valéry, André Maurois, Céline, Roger Martin du Gard, Jean Cocteau, Jules Romains, Jean Giraudoux, Marcel Brion. Cronicile sale, în care erudiția se împletește cu verva argumentării și observația precisă cu empatia și sensibilitatea, se constituie în provocări la lectură, foiletoanele fiind străbătute, în întregime, de un nobil patos cultural, moral și educativ. Idealul umanist, definitoriu pentru creația sa de mai târziu, este descris de autorul însuși aflat în postura criticului literar, prin sociabilitate - acea dispoziție sufletească superioară de a intra
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
Winckelmann, fragmente ale unor articole despre originea, esența și decadența artei, cât și o piesă de teatru, Van Buck. Poetul, apreciat de Titu Maiorescu, pe care îl cunoscuse la Paris, a fost membru al Junimii și un timp a susținut foiletonul literar la „Gazeta de Iași”. Versurile lui N., amestecând elegia cu satira, între lamentație și sarcasm, adună și interiorizează motive caracteristice momentului de destrămare a iluziilor ce a urmat revoluției de la 1848. „Desperarea” de a fi, „gândirea spăimântată” de pierderea
NICOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288443_a_289772]
-
versuri aparțin mai puțin cunoscuților autori ardeleni I. N. Macavei, Teodor V. Păcățian, C. Băilă, precum și lui Alexi. Culegeri de folclor, realizate, ca atâtea altele în epocă, fără vreo preocupare metodică sau științifică, publică N. Petra-Petrescu și C. Băilă. În foiletonul revistei Th. Alexi e prezent cu un amplu roman istoric, Ciocoii, pastișă inabilă după Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon; tot el mai publică Amor în veacul crâncen, de asemenea roman de inspirație istorică, iar Virgil Onițiu, A
NOUA BIBLIOTECA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288480_a_289809]
-
din Goethe, Hugo și Baudelaire, iar Mihai Codreanu din Byron. Ioan Adam colaborează cu schițe din seria intitulată Poznășii țărănești, pe care o continuă și în alte gazete și reviste; câteva schițe (Moravuri semite) îi aparțin lui A. Steuerman-Rodion. În foileton se publică Dubrovski de Pușkin, sub titlul, în manieră gazetărească, Răzbunarea unui fiu sau Viața unui haiduc rus. R.Z.
NOUTATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288488_a_289817]
-
Pantazi Ghica, „director politic și literar”. Au colaborat cu articole politice N.R. Lăcusteanu, vechi discipol al lui I. Heliade-Rădulescu, Pantazi Ghica și Bonifaciu Florescu. O nuvelă, Moartea lui Nicolae Bălcescu, este semnată de Bonifaciu Florescu. Un M. Dulcețeanu traduce în foileton romanul Banditul judecător de Fr. Gerstäcker. Redactorii manifestă simpatie pentru Al. Macedonski, solidarizându-se cu poetul atunci când acesta, nemulțumit de o funcție oferită de C. A. Rosetti, protestează în „Vestea”. R.Z.
NUVELISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288497_a_289826]
-
și mai ales în grija cu care se urmărea viața culturală a orașului și a țării. O foarte activă „Poștă a redacției”, rubrici de noutăți literare, de bibliografie și de varietăți (anecdote și schițe umoristice) și mai cu seamă un foileton fac din P. un periodic viu, atractiv. Alături de G. Tutoveanu, publică C. Hamangiu (coleg de liceu cu G. Ibrăileanu; semna cu pseudonimul Maria de la Banca), A. Mândru, Dimitrie Nanu, Corneliu Moldovanu, care, elev fiind, debutează aici. Toți compun versuri de
PALODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288634_a_289963]