973 matches
-
pe care-l umflase mai dihai ca de obicei. În unele locuri stratul de zăpadă era atât de adânc încât, când puneau piciorul se afundau în el până dincolo de genunchi. Tabăra, așezată într-un luminiș, la marginea unei păduri de foioase, printre arborii căreia apăreau ici-colo pete verzi cu miros proaspăt de chihlimbar, din depărtare, părea o așezare de nomazi ceva mai modernă, deoarece corturile din doc impermeabil nu erau peticite, iar printre ele, nu se zăreau căruțe cu coviltir și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
lemne pentru foc numai că, de cum am călcat în pădure, ceva ciudat s-a întamplat. M-am trezit într-o altă pădure. O pădure verde-aurie în care aerul de după ploaie scânteia ca soarele. Nu mai era de conifere, ci... de foioase. Deodată am văzut un spiriduș...ba nu, doi...! De fapt erau o grămadă. Toți îmi făceau semne să mă apropii. Însă eu parcă înțepenisem, simțeam că mi se taie respirația. Cu o voce pițigăiată, unul vorbi: — Noi locuim în această
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
café‑restaurant, unde natura își găsește brusc sfârșitul binemeritat, fiindcă acolo se mănâncă prăjituri și se stă în spatele unor pereți de sticlă. Soarele pătrunde oblic înăuntru și formează stâlpi de lumină printre care te strecori cu greu. Frunzișul pădurii de foioase, precum și diverse alte lucruri intrate în putrefacție, alcătuiesc un covor foșnitor. Ceea ce deosebește acest grup de alte grupuri aflate la drum în ținută de excursie este tocmai faptul că ei nu sunt în ținută de excursie, în schimb au la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
făcuți atât de praf, încât nu se vedea spahiu cu spahiu și de aceea, ei nici nu au observat când Mircea cel victorios, a dat-o cotită și s-a retras urgent înspre părțile muntoase, împădurite pe atunci perfect cu foioase și cu brazi, care la viața lor încă nu cunoscuseră drujba. Deci analitic vorbind, după câte se vede din punct de vedere geopolitic, și pe atunci exista un soi de Occident, situat undeva mai la sud-est, numit de cei cunoscători
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
început să sângereze. Văzând Ciolac că l-a rănit la mână, l-a lăsat în pace. Dar de aici, ura și disprețul l-a cuprins pe flăcău. Pe dealul lui Bour Dealul lui Bour este acoperit cu o pădure din foioase, predominând teiul și stejarul. Nu este exclus ca Eminescu să se fi referit la codrii respectivi, căci se află un document scris de Eminescu în care spune că a găsit numai patru copii la școală la Tansa când a făcut
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
blănuri de oaie, vin vărsat pe rogojini, mămăliguță și codri verzi de brad de Crăciun Împodobit cu capete de lup, amestecați, triturați În procesul de făcut geneza chiseliță pînă la totala lor dispariție și contopire cu viețuitoarele de sub frunzele de foioase, viezuri, strămoși, berze, formarea poporului român. Care-a ieșit aproape complet necontaminat de romani, doar puțin strîmb În centru, dar merge și așa, acest merge și așa definitoriu și liniar ca neamul nostru din tată-n fiu, Decebal, Gerula și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu toți ghimpii văpăii lăuntrice inseparabili, ce îmi frământă starea. Lipesc frumusețea unor mesteceni albi din îmbulzeala nesfârșită de cuvinte înecând toate obstacolele artificiale șterse în chinuri. Un fel de intuiție personală ce o găsești numai în freamătul pădurii de foioase. Ploile de ninsori așteaptă să rumege împletitura dureroasă a crengilor arzând gingășia unui cuib de voci pierdut prin Templul zeiței Hator. Gonind veșnicia printre glasurile răgușite ale pietrelor puse s-aleagă arma cu plasmă a stăpânei! Contur filigranat în porțelan
P?ntec cu laser privit dintr-o parte. Feeling by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83720_a_85045]
-
cum nenumăratele sale articole și editoriale îl recomandă drept unul dintre cei mai activi publiciști locali. Aici interesează, desigur, doar bogata sa producție literară, pe care un critic dintr-o cu totul altă generație, Pompiliu Constantinescu, ar fi numit-o "foioasă"; eufemism care, în traducerea autorului spovedaniei cu poemul la tâmplă, devine nici mai mult, nici mai puțin decât un fel de... proxenetism de cuvinte! Adi Cristi recunoaște practic în mai multe rânduri că este efectiv devorat de blestemul scrisului de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în cabinete specializate în acest scop are efecte deconectante și tonifiante îndeosebi asupra sistemului nervos central, starea de confort și relaxare psihică poate fi ușor indusă printr-o ambianță cromatică adecvată. Natura țării noastre formată din păduri de conifere, de foioase, dealuri pline cu flori și diferiți arbuști fructiferi, câmpiile verzi sau încărcate de aurul spicelor de grâu constituie o uriașă clinică cromoterapeutică generatoare de forțe noi, deconectare, optimism, echilibru și liniște interioară, numai că în perioada actuală în loc să protejăm și
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
Observație. Dacă urmărim îndeaproape efectul unor activități agricole asupra diversității păsărilor indigene dintr-o anumită regiune a unei țări, atunci am putea să comparăm, spre exemplu, diversitatea speciilor din unele ecosisteme sau subecosisteme diferite cum ar fi: o pădurice de foioase neperturbate de activitățile agricole, un gard viu din mărăcini bine stabilit care mărginește un mic islaz și un câmp arabil întins. Alegând prin sondaj câteva zone din aceste trei domenii (pădurice, mărăciniș și câmp arabil), atunci se poate merge aleator
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
agricolă - cerealieră, pe de altă parte se întinde Podișul Central Moldovenesc ( reprezentat aici prin platoul Repedea ) - cu climatul său mai umed și mai răcoros, cu soluri evoluate (brune și cenușii, tipice și podzolite) pe care se dezvoltă întinse păduri de foioase, cu o populație mai rară (40 - 50 locuitori pe km2) și o economie predominant forestierozootehnică. De asemenea, tot pe platou, chiar în cuprinsul rezervației, apare un sol specific - redzina - format direct pe aflorimentele de calcar. 4.1.2. Climatul municipiului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
determinat și o diferențiere a vegetației, în sensul că în zona Câmpiei Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari de 400 m se remarcă prezența uniformă a fagului, cum este cazul pădurilor din zona Dealului Mare Hârlau și din zona platourilor structurale din Podișul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
flora spontană sunt valorificate ca plante medicinale circa 80 de specii. Fauna Poziția geografică a județului se reflectă și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul învelișului vegetal, putându-se astfel vorbi de fauna pădurilor de foioase, fauna de silvostepă, fauna de luncă și cea acvatică. Majoritatea faunei terestre o întâlnim în zona forestieră. Dintre mamiferele caracteristice se întâlnesc veverița, căprioara și mistrețul; lupul, vulpea și iepurele, fiind specii euritope, se întâlnesc pe toată suprafața județului. Păsările
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de pădurea seculară de amestec de: gorun, stejar, carpen, tei, fag și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 120-140 ani cu înălțimi de 30-35 m și diametre de 50-70 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: asociația Querceto-Ulmetum (stejăreto-șleau de terasă) pe terenul plan, respectiv asociația Aro
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
55-80 zile cu grosime de 60-100 cm. Vânturile dominante din direcția nord-est, sud-est au viteze de 2-4,1 m.s -1 . II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure seculară de amestec cu: gorun, stejar, carpen, tei și alte specii de foioase caracteristice Podișului Central Moldovenesc. Gorunul și stejarul au vârste de 130-140 ani cu înălțimi de peste 30 m și diametre de 45-50 cm. Specii de plante și asociații vegetale relevante: Asociația Aro orientalis-Carpinetum (stejăretoșleau teizat). Dintre angiosperme amintim pe: Anemone ranunculoides
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
14,7°C, durata medie a perioadei bioactive 290 zile (25.02-10.12), data medie a primului îngheț 25.10, data medie a ultimului îngheț 17.04; precipitații medii anuale 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: pădurea este una de foioase (stejar, gorun, arțar, tei), cu caracter mozaicat, a cărei importanță științifică se datorează puternicului fenomen de hibridogeneză din cadrul genului Quercus. Nu se poate stabili dominația unei fitocenoze, dar se remarcă totuși predominanța gorunetelor. Multe plante ierboase sunt elemente termofile, sudice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
10), DL spre rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: fânețe; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice; 40C0 - tufărișuri de foioase ponto-sarmatice; 62C0 - stepe ponto sarmatice. Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: este un versant afectat de alunecări de teren; rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra, de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
întregii țări, în masivul păduros Bârnova-Repedea, Iași au fost găsite 120 de specii. Multe din speciile de păsări care trăiesc aici sunt atrase de hrană și condițiile bune de cuibărit (copaci scorburoși, tufișuri dese). Datorită întinderii mari a pădurii de foioase (15.000 ha) cele mai multe păsări sunt insectivore. Din familia ciocănitorilor (Picidae), trăiesc și cuibăresc aici: Picus canus (ciocănitoarea sură), Picus viridis (ciocănitoarea verde), Dendrocopus major, Dendrocopus medius și Dendrocopus minor (ciocănitori pestrițe) - toate sedentare. Ca specie migratoare, dintre ciocănitori este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
stabilește tendința de înmulțire în masă a principalelor insecte defoliatoare, a insectelor care atacă între scoarță și lemn și a cărăbușilor, pentru anul care urmează sau pentru mai mulți ani, precum și vătămările probabile care pot avea loc în pădurile de foioase și de rășinoase, pe baza unor elemente de natură cantitativă și calitativă ale populației de insecte; ... m) numărul critic - numărul de insecte capabile să vatăme în întregime un arbore sau o cultură de pe o anumită suprafață; ... n) procentul de vătămare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
întocmită anual, până la finele trimestrului III, de către ocoalele silvice. Capitolul II Daunători biotici 1. INSECTE 1.1. Depistarea, prognoza, prevenirea și combaterea insectelor din culturile forestiere 1.1.1. Insecte care atacă rădacina, mugurii, tulpina și frunzele În culturi de foioase și rășinoase ---------------------------------- Articolul 3 (1) Depistarea cărăbușilor: Melolontha melolontha - cărăbușul de mai, Melolontha hippocastani - cărăbușul de pădure, Amphimallon solstitialis - cărăbușul de iunie, Polyphylla fullo - cărăbușul marmorat, specii de Anoxia și Anisoplia etc. se face în stadiul de larvă, prin sondaje
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
fizico-mecanice și chimice. Articolul 6 (1) Depistarea omidei de stepă - Loxostege sticticalis se efectuează în stadiile de adult și larvă. ... (2) Omida de stepă se combate prin aplicarea de metode fizico-mecanice și chimice în stadiul de larvă. În culturi de foioase --------------------- Articolul 7 (1) Depistarea trombarului plopilor - Cryptorrhynchus lapathi se face în stadiile de larvă și de adult și în funcție de caracteristicile atacului. ... (2) Este obligatorie prevenirea apariției și a înmulțirii în masă a insectei prevăzute la alin. (1) prin metode silviculturale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
cooley - se face după prezenta galelor pe lujeri. ... (2) Prevenirea apariției și combaterea păduchilor de gale prevăzuți la alin. (1) se asigură prin metode silviculturale și fizico-mecanice. ... 1.2. Depistarea, prognoza, prevenirea și combaterea insectelor din arborete În păduri de foioase -------------------- 1.2.1. Insecte xilofage Articolul 14 (1) Depistarea croitorului stejarului - Cerambyx cerdo se face în stadiile de larvă, pupă și adult și în funcție de caracteristicile atacului produs. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei prevăzute la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
adult și în funcție de caracteristicile atacului produs. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale și sunt obligatorii în arboretele de cvercinee. ... Articolul 15 (1) Depistarea cariului lemnului de foioase - Trypodendron domesticum se face după caracteristicile atacului produs de acesta. ... (2) Prevenirea apariției și a înmulțirii în masă, precum și combaterea insectei prevăzute la alin. (1) se asigură prin metode fizico-mecanice. ... Articolul 16 (1) Depistarea insectelor Saperda populnea - croitorul mic al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]
-
în conformitate cu Îndrumările privind aplicarea Normelor tehnice pentru protecția pădurilor. ... (2) Prevenirea înmulțirii în masă și combaterea omizilor defoliatoare prevăzute la alin. (1) se fac prin metode silviculturale, fizico-mecanice, chimice și biologice. ... Articolul 20 (1) Depistarea gândacilor defoliatori din pădurile de foioase: Haltica quercetorum - gândacul de frunză al stejarului, Melolontha sp., Polyphylla fullo și alte specii de cărăbuși, Orchestes fagi - trombarul frunzelor de fag, Stereonichus fraxini - trombarul frasinului, Lytta vesicatoria - gândacul frasinului, Galerucella luteola - gândacul de frunză al ulmului, Melasoma sp. - gândacii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151420_a_152749]