1,316 matches
-
pierderea piețelor coloniale, cu scăderea competitivității industriale, apoi, după 1880 cu afluxul spre orașe al viticultorilor ruinați de filoxera. Burghezia catalană se va ralia atunci protecționismului vamal, opus liberschimbismu-lui guvernului de la Madrid. Încetînd să-i mai considere niște visători pe folcloriștii care reînnodaseră în 1859 tradiția Jocurilor florale, ea va întemeia în 1879 Diari Català, va adera la doctrinele federaliste ale lui Valentin Almirall, și va crea în 1887 Lliga apoi, în 1901, Lliga catalanista prin care se cerea autonomie internă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și Drăguș, a condus echipele studențești de cercetare și acțiune socială (1934-1939). 11 Lena Constante (1909-2005), artist plastic, participantă la monografiile sociologice cu începere din 1929, autoarea multora dintre vignetele și copertele revistei de Sociologie Românească. A fost căsătorită cu folcloristul Harry Brauner, împreună cu care a fost arestată și condamnată politic sub acuzarea de a se fi aflat în anturajul lui L. Pătrășcanu. 12 Harry Brauner (1908-1988), folclorist, etnomuzicolog, compozitor, participant la campaniile monografice începând din 1929, alături de Constantin Brăiloiu. În calitate de
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
multora dintre vignetele și copertele revistei de Sociologie Românească. A fost căsătorită cu folcloristul Harry Brauner, împreună cu care a fost arestată și condamnată politic sub acuzarea de a se fi aflat în anturajul lui L. Pătrășcanu. 12 Harry Brauner (1908-1988), folclorist, etnomuzicolog, compozitor, participant la campaniile monografice începând din 1929, alături de Constantin Brăiloiu. În calitate de colaborator al Arhivei de Folclor al Societății Compozitorilor Români (1928-1939) culege peste 5 000 de melodii populare. A participat ca anchetator de teren la campaniile monografice de la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
perioada 1941-1950 lucrează la Institutul Central de Statistică (Direcția Centrală de Statistică). Arestat în 1950, închis la Jilava, judecat în 1954 și achitat. Activează în cercetarea economică și sociologică, din 1973 devine universitar, până la pensionare (1976). 14 Mihai Pop (1907-2000), folclorist și antropolog, participant din 1928 la cercetare monografică (Fundul Moldovei, Drăguș, Runcu, Cornova). După război ia parte la întemeierea Institutului de Folclor și devine profesor la catedra de folclor de la Universitatea din București. Premiul Herder. 15 Costin Murgescu (1919-1989), economist
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de mare a literaturii anilor '30 și a începutului anilor '40 să apară drept o literatură factuală? ("Imagination", 490-91). Un alt exemplu ce iese în evidență înainte de asimilarea reevaluării naționale de către Stat și de federali îl reprezintă romancierul, poetul, istoricul, folcloristul și practicantul jurnalismului literar, Carl Carmer. Ultimele trei atribute justifică întrebarea lui Kazin. Originar din New York, Carmer a predat ca profesor de engleză la Universitatea din Alabama în anii '20 ai secolului al XX-lea. În 1934 a publicat Stars
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Emmanuel de Martonne; g) republicarea În volume a lucrărilor lui Emmanuel de Martonne despre România. 1.1.2. Contribuții românești la cunoașterea Carpaților Meridionali În nota unei benefice normalități, În decursul secolelor, un număr impresionant de geografi, geologi, naturaliști, botaniști, folcloriști, istorici, hidrologi, ingineri hotarnici și silvici, sociologi, medici, chimisti, scriitori, poeți, cercetători științifici și profesori universitari, iubitori de drumeții montane și alpiniști ( adevarați Împătimiți ai muntelui) etc. și-au adus contribuții la analiza și cunoașterea, sub diversele lor aspecte a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
baba care, în principal, descântă și jelește morții. Activitatea babei este legată, printr-un scenariu magico-religios de vrăji, de alungarea spiritelor rele, de alungarea demonilor și a bolilor, dar și de moarte prin bocet și priveghi, despre care etnologii și folcloriștii spun că ar fi o relicvă a ritualului dacic de înmormântare . Așa, după cum se poate vedea, moșul nu este pur și simplu omul bătrân căruia îi datorăm respect, ci o întreagă instituție - oameni buni și bătrâni - , care a asigurat perpetuarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rămas în umbra acesteia, atât în Finlanda, cât și în străinătate. Materialul care constituie această culegere de texte lirice populare a fost cules începând cu anul 1828 de Elias Lönnrot, în timpul călătoriilor întreprinse în calitate de culegător de folclor. În alcătuirea Kanteletarului, folcloristul nu s-a folosit doar de textele culese de el, ci și de cele inventariate de precursorii săi. Varianta finală a culegerii cuprinde 652 de rune, adică 22 201 versuri și are o întindere similară cu a Kalevalei. Lirismul textelor
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
întregul ei semnele trudei și neodihnei», scrie Florentin Popescu în volumul « Viața lui V. Voiculescu », p. 99. La 1 ianuarie 1919, când la Bârlad apare primul număr al revistei Florile dalbe, din colegiul redacțional al revistei, alături de poetul George Tutoveanu, folcloristul Tudor Pamfile, prozatorul Mihail Lungeanu, face parte și poetul Vasile Voiculescu, medicul orașului. În numărul inaugural V. Voiculescu semna poemul «Îngerul nădejdii», care va fi inclus în 1921 în volumul Pârgă: Era la o răscruce, și îngerul Nădejdii, Trimis să
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
sugerează alcătuirea ei din două părți. Prima parte se impune prin valoarea documentară privind apariția Academiei bârlădene - anul 1915 - , inițiatorii - G. Tutoveanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță -, colaboratorii din faza inițială - Alexandru Vlahuță, aflat în refugiu la Bârlad, Artur Gorovei, celebrul folclorist și etnograf român, I. M. Rașcu, poet simbolist, dramaturgul și prozatorul Victor Ion Popa și Vasile Voiculescu, medic militar, mobilizat în acest oraș - Bârladul. Ion N. Oprea subliniază misiunea Academiei de centru cultural „nu numai pentru Bârlad, ci pentru întreaga
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
am scris în viața mea a fost despre Blaga XE "Blaga, Lucian" . Nu l-am publicat, dar a fost publicat într-un fel, ai să vezi. Era prin ’65-’66, urmam un curs de folclor evreiesc, iar cel mai mare folclorist israelian ne vorbește la un moment dat despre o mioară. Și vorbește, vorbește... Eu intervin: „Discuția asta mi-e cunoscută din cultura română!” Și i-am vorbit de baladă, de Blaga XE "Blaga, Lucian" , de spațiul mioritic etc. Nu auzise
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
mult decât modeste, importantul eveniment fiind marcat de acordarea de ordine și medalii ale muncii pentru zece profesori ai Școlii Medii „Ștefan cel Mare”. Voi reamintii în mare treacăt că pe băncile acestei înalte școli au învățat personalități eminente, precum: folcloristul și membru al Academiei Române Simion Florea Marian, compozitorul Ciprian Porumbescu, criticul literar Dimitrie Păcurariu, scriitorul Mircea Radu Iacoban, academicianul Cristofor Simionescu, profesor doctor docent Nicanor Mânecan, scriitorul și profesorul Norman Manea, recentul candidat al Premiului Nobel. Un număr impresionant de
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
în noaptea de Paști sau în Săptămâna Luminată este fericit, pentru că merge direct în Rai. În tradiția noastră, ouăle vopsite sau încondeiate reprezintă simbolul Învierii lui Hristos și în acelasi timp credința în învierea noastră. Referitor la originea lor creștină, folcloristul bucovinean Simeon Fl. Marian notează mai multe povestiri legendare. În satul Pârteștii de Sus și în alte sate din Bucovina, se spune și astăzi că ouăle roșii sunt “picurușirile de sânge” care au curs din rănile Mântuitorului pe când se afla
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
studiu, reflecție, raționament și generalizare. Istoria are astăzi în România reprezentanți importanți: Antonovici, care publică documente prețioase; Arbure, istoric al Basarabiei în secolul al XIX-lea; Bărbulescu, care se consacră studiilor slavo-române; A. Bârseanu, ardelean, membru al Academiei Române, istoric și folclorist; N. Densusianu, Dobrescu, B. Ducia, Erbiceanu, care studiază fanarioții și influența greacă în România; G. Ghibănescu, aplecat asupra Evului Mediu; Ionnescu-Gion, istoric bine informat al orașului București, al fanarioților și al raporturilor între Ludovic al XIV-lea și Constantin Brâncoveanu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a părut „primitiv“. De fapt, ai mei n-au fost niciodată amatori de „relații“ sociale. Tata prefera compania cărților lui, iar mamei îi ajungea puzderia de rude, clanul Cotuțeștilor, care, prin alianțe, se întindea până la Dej, Beclean, Reteag (Ion Pop-Reteganul, folclorist și nuvelist, se înrudea cu noi printr-o fiică a lui, Florentina), Zalău (ne vizita la Cluj un fel de Falstaff, cât butoiul din care curgea pentru el, ceas de ceas, zi și noapte, berea - i se spunea „Țolca“). S-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
După I război mondial însă, obiceiul s-a răspândit și printre ortodocși. Azi de Crăciun, încărcat cu jucării și daruri, e prezent în fiece casă, deși nu este folclor pur românesc, ci de import. Înainte vreme, zice cu năduf un folclorist într-o carte (P. Miloșescu), se cerea ca, în jurul pomului gătit cu lumânări, să se cânte în limba germană "O, Tannenbaum!" (O, brad frumos!). dar astăzi se cântă poezia bradului, de origine nemțească, în ... românește. O, brad frumos! O, brad
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
După I război mondial însă, obiceiul s-a răspândit și printre ortodocși. Azi de Crăciun, încărcat cu jucării și daruri, e prezent în fiece casă, deși nu este folclor pur românesc, ci de import. Înainte vreme, zice cu năduf un folclorist într-o carte (P. Miloșescu), se cerea ca, în jurul pomului gătit cu lumânări, să se cânte în limba germană "O, Tannenbaum!" (O, brad frumos!). dar astăzi se cântă poezia bradului, de origine nemțească, în ... românește. O, brad frumos! O, brad
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
solidarități cultural-discursive. În secvența de față vom analiza clasa idiomatică a LUPULUI, așa cum se revelează ea în proverbele românești cuprinse în culegerea paremiologică a lui Iuliu A. Zanne (1895- 1905)361. Ne-am limitat corpusul de referință la lucrarea cunoscutului folclorist pentru a nu confunda proverbele propriu-zise (i.e., texteme diasketice, care funcționează în planul unei limbi "istorice") cu diverse "reflecții", "cugetări" sau "aforisme" având ca obiect culturemul LUP (i.e., texteme diasemice, care funcționează în planul vorbirii individuale). În mod concret, corpusul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unei limbi "istorice") cu diverse "reflecții", "cugetări" sau "aforisme" având ca obiect culturemul LUP (i.e., texteme diasemice, care funcționează în planul vorbirii individuale). În mod concret, corpusul nostru va include 270 de proverbe și variante ale acestora (înregistrate separat de către folclorist), dintre care 87 au fost incluse în primul volum al culegerii lui Zanne, iar celelalte 183 au fost antologate într-o anexă din vol. IX. 3.1.1. Am ales ca studiu de caz clasa idiomatică a LUPULUI nu doar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
exilul românesc”. Acestea toate nu sunt doar opere literare sau colecție de arhivă ci documente vii care legitimează o identitate teritorial geografică, o realitate istorică și care ne-a consacrat spațiului european. Dr. Vlad Bejan AGRIGOROAIEI, EUGEN (1932-1992) PROZATOR ȘI FOLCLORIST Poet, publicist, muzeograf și etnograf, Eugen Agrigoroaiei a fost o prezență de seamă în viața culturală a Iașului contemporan. S-a născut în Bălți, la 10 ianuarie 1932. A urmat școala primară la Chișinău (1939-1943), Liceul de băieți din Iași
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971). A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987). Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981), cu o prefață de Romulus Vulcănescu. Așa cum remarca acad. Al. Zub: „Sub un titlu metaforic și cu mijloace paleofolclorice, ni se propune un excurs în trecutul îndepărtat al acestui pământ, spre
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
arhaică, până în perioada feudală timpurie”. Iată, deci, în câteva cuvinte, cum am putea caracteriza volumul de față: o lucrare realizată cu multă pasiune, atât pentru faptul istoric și oglindirea sa în legendă, cât și pentru paleofolclor în general. Prozatorul și folcloristul Eugen Agrigoroaiei a trecut în eternitate în ziua de 26 februarie 1992, în Iași. Au rămas în manuscris încă nepublicate studii de literatură populară și etnografie, versuri, proză scurtă, traduceri etc. ALEXINSCHI, ALEXEI (1899-1966) ENTOMOLOG Ilustru entomolog, pasionat cercetător și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Teodoreanu, avea o ureche absolută (auz absolută de care se minuna și tatăl meu”. Concomitent cu activitatea didactică și dirijorală, Sofia Teodoreanu a îmbunătățit repertoriul coral, armonizând mai multe cântece pentru trei voci egale. Sofia Teodoreanu l-a ajutat pe folcloristul Alexandru Vasiliu-Tătăruși în punerea pe note a celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908), care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
a unui roman este o structură a structurilor. Formaliștii ruși siv-analiștii germani ai formei, ca Dibelius, numesc elementele din care se compune intriga "motive'' (fr. motif, germ. Motiv) *10. Cuvântul "motiv", în sensul folosit de istoricii literari, este împrumutat de la folcloriștii finlandezi care au analizat basmele si povestirile populare în elementele lor componente. 288 Exemple de motive din literatura scrisă sânt confuzia asupra identității (Comedia erorilor); căsătoria dintre o tânără și un bătrân (January and May - Ianuarie și Mai de Alexander
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
Sec. XVII Sec. XVIII Sec. XIX Profesori, învățători 3.2% 46.9% 46.1% Autori carte didactică 0.3% 1.2% 17.9% Traducători 4.1% 3.1% 14.7% Cronicari, istorici 2.6% 2.9% 8.7% Filologi, filosofi, folcloriști 0.5% 0.2% 17.0% Scriitori 1.5% 0.8% 13.1% Copiști 8.8% 32.5% 0.4% Diac, uricar, grămătic 60.8% 5.1% 0.0% Patroni cult., ctitori, prefațatori 14.5% 6.0% 13.6% Ziariști
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]