75,990 matches
-
de știut faptul că, atât probarea Bisericii, cât și vechimea sunt necesare, deoarece, au rol verificativ. Dacă prima este consemnată în mod expres în documentele sinoadelor, ecumenice și locale, în decizii bisericești de maximă importanță, sau în chip tacit, prin folosirea învățăturii anumitor autori pentru apărarea credinței, cea de-a doua implică, pe de o parte, autoritatea timpului apropiat de Sfinții Apostoli și Părinții din primele două veacuri, pe de altă parte, confirmarea apartenenței autorilor respectivi la epoca unității depline a
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Rodica Zafiu Folosirea unui nume propriu foarte răspândit pentru a desemna metonimic cetățeanul-tip, reprezentantul generic al unei etnii sau al unei categorii sociale, e un fenomen cultural universal; în Nume de persoane (1965) Al. Graur ilustrează fenomenul, printre altele, prin numele pe
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
sau e substituit de substantivul corespunzător: "Al dv. cu tot devotamentul" (Kalinderu, f.d.). în momentul de față, nici amiciția, nici relațiile mai formale nu-l mai utilizează. Alte formule sînt destul de apropiate de cele actuale și poate fi încă acceptată folosirea lor, ușor ceremonioasă - "Primiți salutările mele distinse" (Iordan, 1920) "Primește, te rog, salutările mele" (Iorga, 1919), " Te salut cordial și-ți strîng mîna frățește" (Jarník, 1886; unele sînt chiar foarte actuale: "La revedere și cele mai bune salutări" (Iorga, 1914
Stilul epistolar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16510_a_17835]
-
libere, unități frazeologice, locuțiuni și expresii, îmbinări de cuvinte - pînă la cea a elementelor studiate: rime, aliterații, metafore, cuvinte vechi și dialectale, jocuri de cuvinte, tautologii, pleonasme, negații, structuri sintactice. Titlurile reproduse cu acuratețe (cu doar foarte puține greșeli în folosirea diacriticelor alfabetului românesc, lucru rar în lucrările apărute în străinătate) și bine grupate, aducerea la zi și comentariile exacte fac din bibliografia lui J. Lengert un instrument de lucru cu adevărat util.
Frazeologie romanică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16525_a_17850]
-
frecevente și mai pregnante sînt totuși cele de "amestec al limbilor": fie printr-un exces de turcisme sau grecisme într-un text obișnuit, fie prin simularea modului stîlcit de a vorbi românește al unui străin, fie pur și simplu prin folosirea macaronica a limbilor străine - pentru a ascunde parțial un mesaj ofensiv. Amestecul și contaminarea limbilor sînt și ele, cum se știe, mijloace umoristice frecvente în comediile epocii: care furnizează, în plus, o dovadă indirectă asupra profilului și a competenței lingvistice
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
Rodica Zafiu Folosirea frecventă a adjectivului prolific cu alte sensuri decît cele admise de dicționare este evidentă în limba română actuală, mai ales în mass-media. În mod pur descriptiv, am putea vorbi în acest caz de o puternică tendință de extindere a sensului
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
engleză etc., fiind chiar înțelesul curent al cuvîntului. Dicționarele englezești cuprind însă și o extindere semantică neacceptată de cele franceze: în Concise Oxford Dictionary (1999), există și subsensul definit prin sinonimul plentiful ("abundent, copios, bogat"). E foarte probabil ca în folosirile actuale românești să se reflecte - mai ales prin intermediul traducerilor - o influență a sensurilor mai largi ale englezescului prolific; după cum e foarte probabilă și o dezvoltare paralelă internă limbii române. Întîlnim azi, în paginile ziarelor și pe Internet, folosiri surprinzătoare ale
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
ca în folosirile actuale românești să se reflecte - mai ales prin intermediul traducerilor - o influență a sensurilor mai largi ale englezescului prolific; după cum e foarte probabilă și o dezvoltare paralelă internă limbii române. Întîlnim azi, în paginile ziarelor și pe Internet, folosiri surprinzătoare ale lui prolific cu sensul "bogat": "portofoliul tău deși prolific nu sugerează o stăpânire avansată a conceptelor de design" (forum.softpedia.com). Discutabilă (deși, cum am arătat, parțial admisă de MDA) este folosirea pentru a caracteriza o perioadă: "anul
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
în paginile ziarelor și pe Internet, folosiri surprinzătoare ale lui prolific cu sensul "bogat": "portofoliul tău deși prolific nu sugerează o stăpânire avansată a conceptelor de design" (forum.softpedia.com). Discutabilă (deși, cum am arătat, parțial admisă de MDA) este folosirea pentru a caracteriza o perioadă: "anul 2001 este unul prolific pentru Kpital" (musicmix.ro); "la români, 2004 a fost un an prolific pentru Ťpunerea pirostriilorť" (revistapresei.ro). Dincolo de extinderi semantice și de acceptarea în dicționare, mi se pare greu de
Prolific by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11887_a_13212]
-
în schimb foarte bine. Cel mai mare succes l-au avut în ultimii ani cîteva enunțuri din publicitatea audio-vizuală, din spoturi de televiziune, reprezentînd în genere replici de dialog, enunțuri cu funcție pragmatică. Pătrunderea în limba curentă e confirmată de folosirea lor nu pentru a evoca mesajul publicitar respectiv, ci în cu totul alte contexte. Printre primele succese ale publicității românești cu intenție umoristică și autenticitate lingvistică, replica "Nu mă-nnebuni, nea Nicu?" (ecou la informația "Pepsi la litru") concentra un
"Și marmota...?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11934_a_13259]
-
Rodica Zafiu Extinderea folosirii prepoziției pe în limbajul colocvial e un fenomen actual despre care am mai scris în această rubrică. Revin asupra acestei tendințe, în măsura în care exemple noi par a o confirma. De fapt, e vorba de mai multe situații diferite; în primul rînd
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
sînt realizate cu ajutorul prepoziției pe (pe stradă, pe mare, pe uscat), metafora navigației sau cea a plimbării justificînd extinderea la spațiul Internetului. Mai ciudată mi se pare construcția pe Google : fiind vorba de un instrument de căutare, e mai normală folosirea prepoziției cu ("a căuta cu Google") sau a unui echivalent al acesteia. Exemplele cele mai clare și mai surprinzătoare de extindere a lui pe le-am găsit însă de această dată în altă direcție: constatînd cît de mult s-a
"Pe" familiar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11955_a_13280]
-
din cercetarea de teren. Încerc să dovedesc, în acest spațiu restrîns, interesul ideilor sale, din păcate fără a putea reproduce eleganța demonstrațiilor. Magdalena Vulpe a disociat termenii sociolingvistici și stilistici - dialectal, popular, vorbit, standard, cult etc. - invitînd la precizie în folosirea lor atît de adesea confuză și aproximativă. A stabilit diferențe între caracterul arhaic și cel conservator, cu prudență în distingerea elementelor relevante de cele irelevante. Într-o tradiție care mitologiza sau absolutiza literatura populară, a încercat să descopere cum funcționează
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
brînză vacă" sună ca o insultă. Ce vacă și brînza asta...! "Os porc"! Ce porc e osul din galantar! De la inscripțiile scrise stîngaci cu carioca, afișate pe rafturi și în frigidere, prepozițiofagia se extinde la etichete tipărite, ambalaje, instrucțiuni de folosire și va ajunge poate la legile din Senat și Cameră. Apoi se va întoarce fioroasă asupra limbii și ne vom trezi vorbind prin casă: Pune niște toast secară în prăjitor pîine ca să fac tartina pîine unt". N-aș vrea să
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
și jargoane de popă de țară (cu explicații cam prea contextuale: "a folosi cuvinte potrivite pentru a convinge pe cineva sau pentru a reuși într-o acțiune", respectiv "povestiri sau întîmplări știute"; mi se pare că prima se referă la folosirea argoului specific unui mediu dat, iar a doua ironizează expresii considerate învechite). Pluralul jargoane apare în contexte dezambiguizante și chiar primește determinanți cu atît mai interesanți cu cît reflectă atitudinea vorbitorilor înșiși, nu a specialiștilor, față de formele limbajului neconvențional. Jargoane
Argouri și jargoane by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12006_a_13331]
-
Rodica Zafiu Termenul jargon suferă de o anume ambiguitate: în ciuda definițiilor de dicționar sau a distincțiilor din articolele de specialitate, folosirea lui oscilează între mai multe accepții: ca sinonim pentru argou (limbaj secret al lumii interlope, al tinerilor, în genere al grupurilor care vor să nu fie înțelese sau să se diferențieze), ca sinonim pentru limbaj de specialitate sau tehnic, ori
"A hackui / a hăcui" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16068_a_17393]
-
potrivesc excelent lui Octavian Paler, un scriitor, am zice, camusian. Din nefericire, istoria se derulează adesea într-un chip dezamăgitor, irațional. Comunismul se arăta oribil prin spaima ce o inspira, prin "ordinea biciului" ce-l domina, instigînd la ipocrizie, la folosirea măștii ca o condiție de supraviețuire. Dacă sistemul comunist, scrie Octavian Paler, era un timp al măștilor, postcomunismul este un timp al căderii lor. Dar libertatea astfel dobîndită e oare un cîștig absolut? Sau marchează o nouă vreme malefică, cea
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
după o schimbare de regim, totala divergență a evaluărilor. înainte de a fi considerat necinstit și de rea-credință, cazuistul păcătuia doar prin exces de subtilitate. în lucrări lexicografice contemporane din alte limbi, definițiile sînt fundamental descriptive și informative, uneori înregistrînd și folosiri figurate ușor ironice - fără a ajunge însă la condamnarea fără replică din DEX. Cum e de așteptat, în țările cu tradiție catolică sensurile cuvintelor respective sunt predominant pozitive; italienescul casistica e definit într-un dicționar recent (De Mauro 2000) ca
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
nu folosesc mijloace de subliniere, punerea între ghilimele, uneori nici diacriticele românești; suprimă paragrafele, încurcă punctuația și perpetuează incredibile erori de tastare. Cum asemenea lucrări abundă în neologisme și termeni de specialitate, forma greșită � ca în �atmosfera macambră� sau în �folosirea iambului alternând cu peronul și antibracul� - riscă să nu fie recunoscută și corectată de elev. În enunțul Poetul se simte coborât din acest punct de vedere pe o treaptă subumană de început al existențianismului� (e vorba despre Bacovia, Lacustră) eroarea
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
între absurd și tautologic: Muzicalitatea versurilor dispuse în catrene este conferită de majoritatea cuvintelor de origine latină și de substratul popular: "sara", "urc" din "turmele-l urc" sunt forme fonetice specifice limbii române�; O muzicalitate aparte este imprimată versurilor prin folosirea refrenului, ca și prin creditul artistic pe care îl acordă poetul neologismului: "geniu", "mit", "monolit", "demoni", "magic". Între dogmele comentariilor lingvistico-stilistice nu poate lipsi formula perfect greșită, dar perpetuată prin ani, de caracterizare a imperfectului: Remarcăm folosirea verbelor la imperfect
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
imprimată versurilor prin folosirea refrenului, ca și prin creditul artistic pe care îl acordă poetul neologismului: "geniu", "mit", "monolit", "demoni", "magic". Între dogmele comentariilor lingvistico-stilistice nu poate lipsi formula perfect greșită, dar perpetuată prin ani, de caracterizare a imperfectului: Remarcăm folosirea verbelor la imperfect: "dormeau", "stam" care sugerează acea atmosferă de dezolare, o acțiune trecută dar neterminată, în continuă desfășurare încă�. De ce imperfectul ar trebui să sugereze dezolarea, sau cum poate fi încă în desfășurare o anume acțiune evident trecută (cînd
Referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16117_a_17442]
-
frecvent forma scrisă ca în sursa engleză, ceea ce presupune și păstrarea unei pronunții cît mai fidele. Adaptarea morfologică (în articulare și în formarea pluralului) e totală, iar statutul de împrumut recent cu grafie și pronunție străină poate fi subliniat de folosirea cratimei în adăugarea mărcii de plural sau a articolului hotărît: "Ai un site și vrei să îl faci cunoscut?"; "mărește numărul de vizitatori din site-ul tau"; "analiza traficului site-ului tău, în timp real"; "promovare gratuită a site-urilor
Situl, saitul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16141_a_17466]
-
care așteaptă ultima mână de lavabil. Aia care tre’ să fie impecabilă. O comisie formată din ingineri-șefi, ingineri simpli și șefi de echipă îmi povestește cum se văruiește un perete. E esențial să: 1. Storci trafaletul pe un grătar înainte de folosire, ca să nu năclăiești zidul; 2. Folosești, pentru colțuri, o pensulă; 3. Nu lași scame (dacă se lipește vreun smoc de pensulă pe perete, îl culegi grijuliu cu mâna); 4. Vopsești coerent (mișcările haotice lasă urme). Sunt pusă la treabă. Constat
Ultimul tango la… ultimul reportaj la Cațavencu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19626_a_20951]
-
loc secret, până moare de bătrânețe. Mă duc să-mi mai pun o mască, că parcă tot am cearcăne. Și niște bigudiuri, că îmi stă părul ca un cu... ca o pu... ca naiba. Disclaimer: Caricaturizarea excesivă a personajelor, precum și folosirea unor cuvinte și expresii care ar putea să-mi contrarieze părinții sau alte rude, în afară de mamaie (la care o să am eu grijă să nu ajungă acest almanah), au slujit unor scopuri strict literare. Orice asemănare cu persoane și fapte reale
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]
-
instituții de învățământ din Belgia, Marea Britanie și România. Timișoara participă la acest proiect prin cadre didactice din învățământul superior și preuniversitar. Școala cu clasele I-VIII nr. 30 s-a implicat efectiv în proiect, nouă profesori mentorizând performarea elevilor în folosirea computerului și a Internetului. Prima întâlnire a participanților la proiect a avut loc în iunie 2002, la Timișoara, a doua s-a desfășurat în martie anul curent la Glasgow (Scoția), urmând ca viitoarea reuniune să aibă loc în toamna acestui
Agenda2003-15-03-10 () [Corola-journal/Journalistic/280891_a_282220]