184,013 matches
-
de voturi. Nu știu în ce măsură mesajul lui Gheorghe Ciuhandu va ajunge la români, având în vedere blocada informațională instituită de către pesedei. Oricum, e o șansă pentru confuza scenă politică de la noi faptul că un politician cu experiența practică și cu forța de acțiune a primarului Timișoarei s-a decis să intre în bătălia pentru președinție. Din această confruntare va avea de câștigat și partidul d-lui Ciuhandu, PNȚCD, care așteaptă revenirea în bătălia politică. Personal, nu resimt ca pe o mare
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
Dacă e să privim cu atenție în jur, nu se poate să nu observăm că au apărut sute de localități noi, pe centura vechilor orașe au apărut cartiere de lux - toate aceste lucrări se fac cu bani, cu materiale, cu forțe de muncă. Există o investiție privată imensă în România care nu este consemnată nicăieri și care se răsfrînge implicit și asupra zonei simbolice, asupra fenomenului artistic. Toată această avalanșă de expoziții, de galerii, de consignații și de magazine de artă
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
mobiliza conștiințele și chiar de a trimite oamenii să moară pentru ele în războaie. Este firesc acest lucru? Este bine ce se întâmplă? Nu aduc răspunsuri, a spus Lobo Antunes, ci numai pun întrebări. Jonathan Coe (Marea Britanie) a vorbit despre forța acaparatoare a televiziunii în fața căreia devenim pasivi. Ne stăpânește și ne iluzionează, ca de altfel tot ce primim prin mass-media. Despre supremația media și despre "homo tehnologicus" a vorbit și Abdelazis Kacem (Tunis), iar Aodh Ó Canainn (Irlanda) despre limbajul
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
în spațiul public. Ca și Mihai Botez, Augustin Buzura nu urmărea cu orice preț să se exprime împotriva regimului comunist. Programul său literar nu implica, a priori, opoziția față de establishment, ci doar rostirea integrală a adevărului. El presupunea impunerea în forță a stării de normalitate într-o țară căzută într-o (i)realitate ubuescă. În viziunea prozatorului, rostirea integrală a adevărului este o datorie, nu un act de curaj: "Eu am întotdeauna ideea de datorie, nu de curaj. Nu sînt un
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
închisoare (pentru întreaga activitate a grupului "Gulliver", vezi volumul lui Augustin Buzura, Tentația Risipirii, Editura Institutului Cultural Român, 2003, pp. 64-73). Teroarea iluziei este un testimoniu necesar despre preocupările și dilemele scriitorilor dinainte de 1989, făcută de unul dintre prozatorii de forță ai literaturii române de după cel de-al doilea război mondial. O carte în care se simte pulsul unei epoci, din fericire, definitiv încheiate. În plus ea este o lecție de morală și conștiință scriitoricească, care ar trebui să-i pună
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
ampla demonstrație practică a Realismului constructiv. III. și lumile paralele După o pauză semnificativă,de aproximativ zece ani, timp în care se întoarce, pe jumătate ingenuu, pe jumătate savant, la studiul elementar al formelor anatomice, Hans Mattis Teutsch revine în forță, la începutul deceniului cinci, cu o iconografie surprinzătoare și, aparent, nouă. Nudul, masculin ca structură somatică generală, dar asexuat în particular, de fapt un nud paradigmatic și androgin, este reperul absolut al acestui moment. Surprins în atitudini impozante și hieratice
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
dimensiunea mesajului acestui dramaturg, estetic, social și psihologic, lucru demonstrat minunat în Bash. Precum și în recidiva de curînd lansată la rampă, Forma lucrurilor, premieara de la Teatrul Act. Am simțit la acest spectacol încă un plus de rafinament, de siguranță, de forță, un soi de libertate a unui om obișnuit deja cu sensul cuvintelor și poveștilor, a spațiilor mentalului autorului, a personajelor sale, cu structura și tăietura replicilor, cu respirațiile piesei, ale tipului special și aproape pervers în care este construită și
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
căci ceea ce contează aici este expresia candidă, formula, rezervarea proprie a spațiului, narcisismul adolescentin gătit în savoarea compasului din aparat (Geometrical bullcrap). Mâinile prinse la spate și dolarii de pe piept merg în amprenta dusă până la tulburare a imaginii de mare forță care este realismul contemporan. Dâra de sânge de la nas și cea de la gură nu mai prezintă importanță căci ochii sunt de-acum flashuri, iar flashurile strălucesc amintind de spectacolul anunțat, un filrn care nu a dezamăgit pentru că linia estetică propusă
Două evenimente by Violeta Ion () [Corola-journal/Journalistic/12474_a_13799]
-
dacă e să-l credem pe regizor - constă în plasarea luptelor într-un context dramatic, fapt neobișnuit pentru filmografia chineză de gen (da, și acest film ține tot de wu xia). Iar contextul amintește de vechea schemă a tragediei - două forțe, ambele legitime în existența lor, se înfruntă. A doua inovație e accentul feminist al filmului, în centrul poveștii aflându-se trei protagoniste: războinica Shu Lien (Michelle Yeoh, Să nu mori azi din seria filmelor Bond), aristocrata Jen (Zhang Ziyi, care
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
și-a pus atîtea probleme, nu a lansat atîtea întrebări, nu s-a adîncit în duhul creator al naturii și în lumea celulară, infinitezimală, a semnului primar care fundamentează cele mai elaborate limbaje, așa cum a făcut-o Paul Klee. Cu forța lui senzorială ieșită din comun și cu enorma sa percepție a concretului, care făceau posibile, ca în gîndirea de tip magic sau ca în universul copilăriei, absorbția obiectului determinat în abstracțiunea categoriei și rezumarea metonimică a legității cosmice în anodin
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
cu unele grosolănii, totuși aparent "băiat bun", ceea ce accentuează uneori latura deplorabilă, de inegală grație sufletească" (p. 43). Despre Nicolae Breban scrie în 1962: "Ce mă nemulțumește la N(icolae) B(reban) e brutalitatea lui (care nu e semn de forță), caracterul peremptoriu al afirmațiilor pe care le face, megalomania furibundă" (p. 100). Despre același Breban, trei ani mai tîrziu: "Am un prieten pe care încep să-l detest: Breban. Cu tot formidabilul lui talent, în raporturile personale e mînat de
Viața cu sufletul la gură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12464_a_13789]
-
George Radu Bogdan Tablourile își au în general soarta lor, asemenea cărților. Unele știu să și-o povestească, răsărindu-ți mereu în cale, în câte o ipostază sau alta, dar de fiecare dată cu aceeași magică forță repetitivă îndreptată spre un țel anume. în cazul de față țelul privește expertiza, ca unic agent făcător și desfăcător de destin, păstrând cu consecvență o adresă precisă: pe cel ce se socoate expert, fără a bănui vreo clipă pericolele care
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
amintesc de tine. Fiindcă mulți dintre ei s-au perindat prin verandă. Cînd oaspeții soseau, tu te grăbeai să-i întîmpini, zornăind din lanț și lătrînd cu bucurie sau din obișnuință: urma să-ți scot zgarda. Umflîndu-ți pieptul plin de forță apăreai pe verandă. "Jim, te strigau, Jimy, Jimik!" Lucrul acesta te încînta peste măsură. însă principala ta calitate era demnitatea. ...Vizitatorii vin și pleacă, dar ciobănescul german rămîne. An de an, oaspeții se întorceau, an de an discutau oaspeții: beau
Poeme de Evgheni Borisovici Rein by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/12498_a_13823]
-
Carmen Brăgaru Majoritatea scrierilor lui Octavian Paler sunt "drumuri prin memorie". A omenirii sau a autorului. Trecutul l-a fascinat întotdeauna și l-a atras cu o forță irezistibilă poate pentru că intuia că în el se găsește cheia înțelegerii prezentului. Fiind un introvertit - mărturisește autorul - nu am cum să scap de "eu". Nu pot să scriu dacă nu mă descriu. Și, într-adevăr, în poeme, în jurnale și
Drum prin memorie by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12490_a_13815]
-
Tudorel Urian Înainte de 22 decembrie 1989, Leonard Oprea era ceea ce s-ar putea numi un scriitor pour les connaisseurs. Scrisese două cărți, una de proză scurtă, Radiografia clipei și un roman, Cămașa de forță, ambele interzise de cenzura comunistă, dar a căror circulație în regim samizdat, precum și unele povestiri publicate în revistele culturale făcuseră ca numele autorului să dobîndească o oarecare faimă în cercurile celor care cochetau cu ideea de disidență. Categoric, în anii
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
circulația produselor sale literare se restrîngea strict la nivelul primului cerc de prieteni. Ghinionul a părut să însoțească destinul cărților lui Leonard Oprea și după căderea comunismului. Publicate imediat după revoluția din decembrie 1989 (Radiografia clipei în 1990, Cămașa de forță, 1992) cele două cărți ale rezistenței anticomuniste au trecut aproape neobservate. Era vremea acțiunii, a marilor schimbări, timpul în care istoria se scria în stradă, revoltele se strigau în gura mare, presa scrisă și cea audio-vizuală puteau folosi exprimarea directă
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
emigrat în Statele Unite și, în mod paradoxal, acest act a coincis cu momentul impunerii sale decisive pe piața literară românească. Apariția Trilogiei lui Theophil Magus (Polirom 2000-2002) și republicarea cărților scrise înainte de 1989, Radiografia clipei (Curtea Veche, 2003), Cămașa de forță (Curtea Veche, 2004), evenimente amplu comentate de personalități al căror cuvînt contează în viața culturală românească (Mircea Mihăieș, Vladimir Tismăneanu, Sorin Antohi, Liviu Antonesei, Norman Manea etc.), au făcut ca Leonard Oprea să-și ocupe locul pe care îl merită
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
al căror cuvînt contează în viața culturală românească (Mircea Mihăieș, Vladimir Tismăneanu, Sorin Antohi, Liviu Antonesei, Norman Manea etc.), au făcut ca Leonard Oprea să-și ocupe locul pe care îl merită în tabloul literaturii române actuale. Romanul Cămașa de forță, scris, potrivit autorului, în anul 1988, dar publicat într-o primă ediție în 1992 (Nemira) este o parabolă tipică literaturii anti-sistem din țările aflate sub cizma unor regimuri totalitare. Ideea reducerii unei societăți totalitare la dimensiunile unui azil (sanatoriu) nu
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
Thomas Mann, revoltele și aspirațiile de libertate ale lui Inochente (nume plin de sugestii), veșnicul conflict cu medicii (imaginea redusă la scară a puterii politice și a aparatului represiv) care intenționează să controleze gîndurile și comportamentul cetățenilor-azilanți, apropie Cămașa de forță de romanul lui Ken Kessey, Zbor deasupra unui cuib de cuci. Firește, Leonard Oprea își adaptează parabola la specificul perioadei "anilor lumină". El descrie cu o duritate extremă realitățile din ultimii ani ai puterii lui Nicolae Ceaușescu, în care viața
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
pentru a certifica valoarea unui scriitor. Ele ar trebui să facă parte, mai degrabă, din regulile minimale de deontologie profesională a unui jurnalist. Scriitorul are nevoie de ceva în plus. Rezistă astăzi, din punct de vedere estetic, romanul Cămașa de forță ? Mai este el în măsură să stîrnească interesul cititorului contemporan? Mai pot capta interesul parabolele anticomuniste după ce presa anilor '90 a spus direct, fără menajamente și inhibiții, tot ce trebuia spus despre natura criminală a regimului comunist? Iată cîteva întrebări
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
spus direct, fără menajamente și inhibiții, tot ce trebuia spus despre natura criminală a regimului comunist? Iată cîteva întrebări de al căror răspuns depinde modul în care va fi primit romanul lui Leonard Oprea de cititorii anului 2004. Cămașa de forță nu este un roman ușor de citit. Schimbarea permanentă a vocilor narative, fraza redactată cel mai adesea în tehnica contrapunctului, narațiunea amestecată cu dialogurile, nemarcate grafic, fac lectura dificilă și obligă cititorul la o permanentă stare de vigilență. Pe cît
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
stelele fixe, nu părea decît o componentă bizară a infinitei mașinării cerești. Dacă în sistemul senzorial comun, vizualul are o putere de persuasiune sporită în comparație cu auditivul, e posibil ca și în registrul senzorialului fantasmatic el să aibă o mai mare forță de inducție. Si atunci nu e de mirare că nepămînteana și volatila melodie nocturnă a fost uzurpată brutal de satelitul atît de perfect integrat lumii vizibile, chiar dacă el nu avea decît strălucirea inconsistentă a stelelor. Iar cînd se va face
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
să înțeleagă lucrul ăsta. Protestează... Al. P.: Unii au început să înțeleagă. Nu vreau să examinez dacă sunt nordiști sau sudiști... (rîde) Dar ei au crescut acolo, cu ideea că America este... Ideea asta îngrozitoare și periculoasă că distrugi o forță invincibilă. Să nu uităm în istoria lumii care au fost forțele invincibile. În Vechiul Testament e vorba de mai multe întîmplări... Și au fost distruși, făcuți praf și uitați. Și n-au lăsat, istoricește vorbind, nici un fel de model. Sunt unii
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
înțeleagă. Nu vreau să examinez dacă sunt nordiști sau sudiști... (rîde) Dar ei au crescut acolo, cu ideea că America este... Ideea asta îngrozitoare și periculoasă că distrugi o forță invincibilă. Să nu uităm în istoria lumii care au fost forțele invincibile. În Vechiul Testament e vorba de mai multe întîmplări... Și au fost distruși, făcuți praf și uitați. Și n-au lăsat, istoricește vorbind, nici un fel de model. Sunt unii savanți care studiază antichitatea iraniană, sau mai știu eu care... Sau
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
nu arată ca model nimic din creația acestor civilizații. Nu au existat ca civilizații. Au părut că sunt, dar nu erau. Și așa a fost și cu cea americană. Ce mare reușită, prosperitate, putere. Care putere ? Niciodată Dumnezeu nu tolerează forțe invincibile. Noi am fost contemporani cu două astfel de forțe : invincibila mașină de război germană și invincibila armată roșie. Am asistat la descompunerea totală a ambelor forțe. Dacă ne uităm în Vechiul Testament vedem cîte s-au întîmplat numai cu evreii
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]