2,538 matches
-
stare de spirit, cu voce tare, în mod intenționat, pentru a fi auzit, cu prilejul unei conversații cu nepotul diplomatului suedez, în timpul unei reuniuni organizată de tar, si, deci, în prezența acestuia. Astfel, el i-a declarat "qu'il était fort aise de leș terminées (problemele legate de criză norvegiană n. Ven. C.) à la satisfaction du Monseigneur le Prince Royal (Bernadotte n. Ven.C.) mais que la Russie s'était dans cette affaire rendue coupable d'une injustice de pluș
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
te pui în postura mielului lui La Fontaine (dacă nu te conving batalioanele lui Napoleon), care încearcă să-i spună lupului că nu poate să-i turbure apa, întrucît ea curge dinspre lup și nu invers? "la raison du plus fort est toujours la meilleure..." Revenind la marele poet... D-aia nu țin să apăr acum cunoașterea luciferică, prefer materialismul dialectic, care mă învață că nimic nu e stabil pe această lume, și că totul se află în continuă mișcare și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
atractivă alternativă educației publice sponsorizată statal. Cazuistica descrisă de A. Drace-Francis (2006, pp. 104, 144) în cartea sa despre Făurirea culturii române moderne sunt grăitoare în acest sens: în pluri-etnicul oraș port al Brăilei, redevenit parte a Țării Românești după ce fortul otoman a fost demolat în 1831, nou-înființata școală publică a reușit să atragă, în 1833, doar cinci elevi! În același timp în care cele două școli grecești din oraș educau peste o sută, dintre care mai mult de jumătate erau
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
are o mulțime de alte amănunte îngrozitoare. Franța e avută, poate prea avută, dar republicanii fac economii - riscând sănătatea și viața altora - ei sunt liberali... în socoteala nenumăratelor suferințe ale trupelor din nisipurile africane. Acum francezii au ocupat Tunisul și forturile lui. Dacă o făceau aceasta acum câteva luni, Republica nu plătea înzecit în bani și sânge. Foile radiacle din Paris publică următoarea notă: Aducând la îndeplinire rezoluțiunea luată de întrunirea din sala Rivoli, biroul însărcinat cu aranjarea meetingului invită poporul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Nu știu”). Nu este nici minciun], nici eșec în a spune adev]rul, ci un r]spuns politicos: „Nu îți voi spune”. În unele cazuri, virtuțile pe care le sl]vim par contradictorii; pentru a g]și proporția corect] de fort] și compasiune în pedepsirea r]uf]c]torilor e nevoie de o judecat] elaborat]. A folosi prea mult] fort] echivaleaz] cu a fi exagerat de r]zbun]tor, iar a da dovad] de prea mult] compasiune e o dovad] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îți voi spune”. În unele cazuri, virtuțile pe care le sl]vim par contradictorii; pentru a g]și proporția corect] de fort] și compasiune în pedepsirea r]uf]c]torilor e nevoie de o judecat] elaborat]. A folosi prea mult] fort] echivaleaz] cu a fi exagerat de r]zbun]tor, iar a da dovad] de prea mult] compasiune e o dovad] de sl]biciune. Pentru populația Shona, aceste opoziții nu sunt contradictorii sau dileme f]r] ieșire. Virtuțile, ca și valorile
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
momentul în care Enkidu și Ghilgameș au p]truns în locuri sacre aducând ofense zeilor. Enkidu a fost condamnat la moarte, iar Ghilgameș a devenit, astfel, conștient de statutul s]u de muritor. Convins de validitatea unei etici bazate pe fort] și autoritate, el s-a hoț]rât s] înving] moartea. Pornit în misiunea să, a f]cut popas la o cârcium], unde hangita l-a avertizat cu privire la nebunia c]ut]rii sale, sugerându-i un sistem de valori diferit: O
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
idee pe care o descoper] în operele lui Tolstoi și Henry Thoreau, si care este consolidat] de prietenii s]i quakeri din Africa de Sud. Se sprijin] ideea nonrezistenței (sau „nu înfrunta r]ul”), însemnând renunțarea la orice modalitate de opunere prin fort] în fața r]ului, a nedrept]ților și a oprim]rii. Inițial, Gandhi o numește „rezistent] pasiv]”; cu toate c] își schimb] strategia și aduce un termen nou, satyagraha („adev]r-forț]”), care, dup] p]rerea să, ar reflecta mai bine baza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea percepe ființă uman], în spiritul toleranței creative. La nivel pragmatic, satya înseamn] adev]rul că acțiune, ori satyagraha, ce sugereaz] ideea de „fructificare” sau de „consecvent] pentru o cauz] nobil]”; în consecinț], satyagraha evoc] o atitudine categoric] sau o „fort]” de care o persoan] se agat] și rezist] pan] când adev]rul triumf] într-o situație specific]. Iar acest adev]r-forț], susține el, trebuie s] r]spund] nevoilor societ]ții, trecând peste scopurile egoiste ale individului (Gandhi, 1968, 6, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale individului (Gandhi, 1968, 6, pp. 171 și urm.). În ideea de satyagraha stau ascunse toate conotațiile unei forțe, ale unui efort de a se mobiliza sau de a lua cu inc]p]tanare o atitudine ș.a.m.d. Aceast] fort] ar putea fi una subtil coercitiv] sau una agresiv] și violent] în mod evident. În acest punct, Gandhi consider] preceptul jainist ahimsa sau „a nu face r]u și a nu r]ni o alt] ființ]” drept extrem de instructiv. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la dorința unei vieți viitoare mai bune, noțiunile pot fi traduse prin termenii pu66a și p³pa. Dac] pu66a semnific] ideea de merit, iar p³pa - absența meritului, atunci o acțiune meritorie ne ajut] în mod paradoxal s] acumul]m mai mult] fort] pentru o c]l]torie îndelungat] în sa-s³ra (roată vieții), în timp ce o acțiune pozitiv], exprimat] în formă kusala, scurteaz] aceast] c]l]torie, gr]bind apropierea de nirvana. Buddha nu limiteaz] evaluarea acțiunii umane doar la conceptul simplist de motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu caracter public. îi. Concepția antilingvistic]: Yangzhu, Mencius și Lao Tzi 1) Mencius: conduită natural] Mencius a tr]it în vremea când școală format] de c]tre Mo Tzi a devenit un curent filosofic larg r]spândit și o important] fort] politic], fiind în opoziție cu confucianismul. Ins] Mencius nu a agreat nici extinderea gândirii lui Mo Tzi și nici ideile lui Yangzhu, adept al consecvențialismului. De la acesta, Mencius a p]strat doar ideea potrivit c]reia limbajul este o form
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ast]zi). Ce-a de-a patra evanghelie reinterpreteaz] venirea lui Hristos și sfârșitul lumii că pe un dar al Duhului Sfânt. Din punct de vedere cosmic, Sfanțul Apostol Pavel a acceptat perspectiva comun] potrivit c]reia exist] o fort] mai presus de om care îi influențeat] viața (deși sl]vitul Hristos le-a diminuat puterea). Noi trebuie s] transpunem aceste idei într-o sociologie realist]. Cât despre puterile p]mântești, creștinii nu aveau dreptul s] modifice instituțiile umane său
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și, obligatoriu, universale, izvorâte din cunoașterea variet]ții codurilor și a practicilor din întreaga lume, au fost exprimate de c]tre Montaigne și dezb]tute în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Dezbaterile au reînviat cu mai mare fort] și profunzime odat] cu atacurile str]lucite și neobosite ale lui Friedrich Nietzsche (1844-1900) la adresa pretențiilor societ]ților sau ale filosofilor de a oferi principii cu valoare absolut]. În Genealogia moralei (1887) și în alte opere, Nietzsche nu a încercat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sens larg. Aici întâlnim eroarea pe care au f]cut-o libertarienii: contractele nu sunt autovalidante din punct de vedere moral. În conformitate cu aceasta, o asemenea abordare susține c] sexul este imoral dac] și numai dac] implic] viclenie, inc]lcare a promisiunilor, fort] ilicit] sau exploatare. Aceast] abordare concede c] natură actelor sexuale este contractual] și implic] noțiunea de reciprocitate. Atunci când doi oameni consimt în mod voluntar s] aib] o legatur] sexual], ei creeaz] obligații reciproce pe baza nevoii și aștept]rilor respective
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu ia în serios valoarea vieții umane, pe când cea de-a doua tab]r] crede c] primul nu reușește s] recunoasc] profunzimea și seriozitatea dezacordului dintre persoanele raționale (vezi, de asemenea, si capitolul 26, „Avortul”). Fiecare poziție are o oarecare fort] și e clar c] relativismul normativ nu ofer] o soluție simpl] acestei dileme. Totuși, doctrina ofer] un set de motive în favoarea toleranței și a nonintervenției, care trebuie puse în blanț] cu alte motive. Doctrina nu se aplic] doar intervențiilor propuse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oponenții lor intuiționiști nu este de aceeași natur] că cea dintre descriptiviști și nedescriptiviști: e o disput] în cadrul descriptivismului. Nedescriptiviștii resping naturalismul deoarece ei resping descriptivismul de orice fel. Ei pot folosi astfel de argumente intuiționiste împotriva naturalismului; dar principala fort] motrice a atacului lor este independent de acestea. Principala fort] motrice vine din recunoașterea faptului c] ambele forme ale descriptivismului, în feluri diferite, sunt destinate c]derii în relativism. Deși relativismul are suporterii lui (printre aceștia, ni se spune adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dintre descriptiviști și nedescriptiviști: e o disput] în cadrul descriptivismului. Nedescriptiviștii resping naturalismul deoarece ei resping descriptivismul de orice fel. Ei pot folosi astfel de argumente intuiționiste împotriva naturalismului; dar principala fort] motrice a atacului lor este independent de acestea. Principala fort] motrice vine din recunoașterea faptului c] ambele forme ale descriptivismului, în feluri diferite, sunt destinate c]derii în relativism. Deși relativismul are suporterii lui (printre aceștia, ni se spune adesea, majoritatea tinerilor dintre studenții americani - deși este o exagerare), nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
îmi imaginez într-adev]r acea persoan] ca fiind eu. Această determin] tratarea preferințelor acelei persoane în egal] m]sur] cu propriile mele preferințe actuale, si astfel, formarea unor preferințe pentru situația ipotetic] în care eu sunt acea persoan], egale că fort] cu acelea pe care ea le are în prezent. Acest lucru este implicat în urmărea Regulii de Aur, s] facem altora ceea ce vrem că alții s] ne fac] și s] ne iubim vecinii că pe noi înșine. Este, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
derivat] din ceea ce ei consider] a fi atitudini cu un grad sporit de fundamentare privind raționalitatea. Ei fac acest lucru deoarece cred c] întreb]rile privind raționalitatea sunt mai clare decât cele despre moral] sau deoarece cred c] raționalitatea are fort] motivațional], iar morală nu. Deși Brandt și Gauthier sunt derivaționiști, ei nu sunt și fundaționaliști. Ei nu pretind c] acele credințe din care decurg teoriile lor vorbesc de la sine sau sunt autojustificabile. 3. Alte probleme de metod] Diferențierea dramatic] dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
crești un copil și ceea ce presupunea sarcina maternit]ții a derivat atât de des din imperative sociale mai largi, cum ar fi nevoia de a crea o râs] „potrivit]” pentru sarcina conducerii unui imperiu sau nevoia de a crea o fort] de munc] industrial] disciplinat] și docil]. Distincția dintre sfera public] și cea privat] a ajutat, totuși, la modelarea realit]ții și la formarea experiențelor de viat] ale oamenilor. Este totuși adev]rât c], de exemplu, sarcinile de susținere psihic] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucr]rii lui Darwin, cei care nu vedeau în creștinism o filosofie potrivit] pentru societ]țile industrializate au încercat s] transforme conceptele biologice într-un program socio-politico-economic cu drepturi depline. Dup] publicarea Originii speciilor acest curent a c]p]țâț fort], concentrat] în special în mână concet]țeanului s]u, Herbert Spencer. Astfel, a luat naștere „darwinismul social”, manifestat sub diverse forme, dar implicând, de regul], un transfer al luptei și al selecției darwiniene din sfera biologic] în cea socio-uman]. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nimic altceva). Dar va fi în continuare necesar s] fie controlat pentru a nu supune interesele celor care nu ridic] o problem] social] riscului intolerabil de a fi împiedicați de criminali. În extremis, potrivit determiniștilor radicali, ar fi justificabil] o fort] de control social implicând izolarea celor care prezint] un risc serios de a cauza moartea, v]ț]marea corporal] sau distrugerea propriet]ții altora. Aceasta ar fi gândit] mai precis că o form] de carantin] - noi lu]m m]suri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
frumoasă statuie, București, 1983; Pasul licornei, București, 1986; Fotografia unei iubiri, București, 1987; Fratele grâu, București, 1990; Biblioteca de rouă, Cluj-Napoca, 1993; Miazăzi-Miazănoapte, Cluj-Napoca, 1996; Memorie de rezervă, Cluj-Napoca, 2000; Eterul și eternul, București, 2003. Traduceri: Wieslaw Wernic, Șeriful din Fort Benton, Iași, 1978 (în colaborare cu Claudia Covalciuc). Repere bibliografice: Dumitru Micu, „Panatenee. 1964-1966”, RL, 1969, 36; Dorin Tudoran, „Deplasarea spre roșu”, LCF, 1974, 31; Nicolae Baltag, Translația spre social, „Viața militară”, 1974, 10; Daniel Dimitriu, „Deplasarea spre roșu”, CRC
VIJEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive a) Perceptuale incapacitatea de a formula problema; dificultatea izolării ei; prea marea îngustare a problemei formulate; incapacitatea definirii termenilor problemei, când nu a fort înțeleasă; incapacitatea de a distinge între cauză și efect. b) Informaționale suprainformarea în specialitate versus insuficienta informație; nerecunoașterea tehnologiei creației c) Vizând caracteristici ale gândirii fixitatea funcțională; imposibilitatea abordării secvențial-divergente a rezolvării problemelor tehnice; autoimpunerea ideație evaluare; autoimpunerea unor restricții
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]