1,051 matches
-
guvernul chinez la manifestări. Ke Bai-nian a primit însă din partea autorităților române tratamentul plin de curtoazie destinat delegațiilor guvernamentale. Aceasta deoarece România privea China atât prin prisma mărimii ei, cât și ca pe a doua putere din tabăra socialistă - „prietenia frățească a României cu Uniunea Sovietică, China și alte state socialiste este unul dintre factorii de bază pentru politica externă a României”. în discursurile sale, din diferite perioade, ținute cu diverse ocazii, Dej adăuga frecvent un paragraf special pentru a vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
congresul al IX-lea al PMR, iar delegația sovietică prezentă la lucrări a fost condusă de Brejnev însuși. El declara că „diferențele dintre punctele de vedere ale fiecărui partid nu vor fi un handicap în calea acțiunii comune a partidelor frățești”. în septembrie, Ceaușescu a vizitat la rândul său Uniunea Sovietică în fruntea unei delegații. Din nou, un lider suprem de la București vizita URSS, la patru ani de când Dej asistase la congresul al XXII-lea al PCUS din 1961; o altă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
puternică a trend-ului pozitiv al relațiilor sovieto-iugoslave. Relația Moscova - Belgrad constituia pentru mulți observatori un adevărat barometru al dependenței statelor comuniste est-europene de URSS. în funcție de „răcirea” sau “încălzirea” relațiilor sovieto-iugoslave, creștea sau cobora și libertatea de mișcare a partidelor „frățești”. în acest sens, ambasadorul iugoslav la Moscova, Veljko Mićunović, menționa că vizita lui Tito în capitala sovietică din iunie 1956 oferea „României și celorlalte state ale «lagărului» o marjă de manevră mai mare în lupta pentru independență și egalitate în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
chinezii preferau să nu facă publice aceste nemulțumiri acum, lăsându-le pentru viitor. Mao nu era încântat nici de relația actuală dintre cele două partide: dacă în trecut fusese una de tipul „părinte - fiu”, acum ea „pare a fi una frățească, mai mult sau mai puțin, dar umbra relației părinte - fiu nu a fost complet înlăturată”. Liderul chinez a arătat însă că, în ciuda greșelilor făcute, partea pozitivă a Uniunii Sovietice era mai importantă decât cea negativă. El nu avea obiecții ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ar fi oferit să participe cu trupe la operațiunile militare din Ungaria, dar oferta lor a fost respinsă de sovietici. în ședința Biroului Politic al CC al PMR din 1 decembrie 1956, Gheorghiu-Dej a amintit doar de oferta unui „ajutor frățesc” făcută de aliații Moscovei, menționând că PMR s-a pronunțat „de la început” pentru zdrobirea contrarevoluției și intervenția trupelor sovietice, „deoarece nu ne era indiferent ce se va întâmpla în Ungaria”. Așa cum am arătat mai sus, criza ungară a fost utilizată
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la Declarația semnată cu polonezii, se poate presupune dorința lor de a demonstra că numeroasele concesii economice făcute acestora nu erau un act determinat de gradul lor sporit de autonomie față de Moscova, ci puteau să răsplătească la fel de bine și statele „frățești” care avuseseră o atitudine solidară cu URSS. Chivu Stoica relata în acest sens în ședința Biroului Politic al CC al PMR din 5 decembrie: „Tovarășii [sovietici] au arătat că această declarație se deosebește de declarația poloneză și ca conținut, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din 23-25 martie 1956, Gheorghiu-Dej va evita astfel să se lase atras pe un teren nesigur. El se va referi însă indirect la Congresul al XX-lea, prin punerea în evidență a modului greșit în care unele conduceri ale partidelor frățești au manevrat raportul „exploziv” al lui Hrușciov. în Darea de seamă se va arăta că PMR a orientat dezbaterile pe marginea Congresului al XX-lea în așa fel încât „să nu dea apă la moară dușmanului, să nu ducă la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din dorința de a-și crea popularitate, a cochetat cu șoviniștii, ajungând să îmbrățișeze tezele revizioniste în problema Transilvaniei”. PMR își făcea un titlu de glorie din intervenția alături de PCUS pentru rezolvarea crizei ungare: „Alături de PCUS și de alte partide frățești, partidul nostru a adus o contribuție proprie la sprijinirea forțelor sănătoase ale poporului maghiar, pentru zdrobirea contrarevoluției. Ne-am pronunțat din primul moment în sprijinul guvernului muncitoresc-țărănesc ungar și i-am acordat ajutor moral și economic. încă din primele zile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în interesul comun al dezvoltării fiecăreia dintre ele și al lagărului socialist în ansamblu” (s.n.). Așa cum era de așteptat, sprijinul cel mai important venea din partea URSS, de la care și România primise și primea în continuare un „ajutor uriaș”. Lozinca „sprijinului frățesc”, sub masca internaționalismului proletar, putea ascunde și intervenția militară externă, atunci când „interesul comun” o cerea. Dacă modalitatea aleasă de sovietici pentru rezolvarea crizei ungare din toamna lui 1956 a fost convenabilă autorităților de la București, lucrurile se vor schimba din momentul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
remarcat că în ultima vreme în partea iugoslavă a început să se vorbească despre „drumul românesc în construirea socialismului” și a făcut trimitere „la o perioadă” când presa din RPR „nu a luat o atitudine promptă” - ca și celelalte țări frățești - față de afirmațiile conducerii iugoslave. în aceste condiții probabil că Gheorghiu-Dej a considerat că este necesară o luare de poziție neechivocă, într-un cadru mai larg, pentru a înlătura posibilele suspiciuni ale Moscovei. El a arătat în discursul său de la Plenara
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se afla în RPFI”. Gheorghiu-Dej i-ar fi spus atunci lui Tito că „unele cercuri politice și ziaristice reacționare din Occident ar putea interpreta această primire ca semn al apropierii noastre de Iugoslavia, pe seama slăbirii relațiilor de prietenie și colaborare frățească cu celelalte țări ale lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică”. „Noi considerăm - a subliniat Dej în continuare - că nimeni și nimic nu pot aduce cea mai mică știrbire prieteniei și colaborării țării noastre cu țările lagărului socialist, cu Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Astfel a apărut ideea de a folosi festivitățile care se pregăteau la Moscova pentru sărbătorirea a 40 de ani de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. într-o scrisoare trimisă lui Gheorghiu-Dej, Hrușciov arăta că, la propunerea „unui șir de partide frățești”, încă de la începutul lunii iulie 1957 au început consultări cu partidele frățești în vederea convocării la Moscova a unei consfătuiri a partidelor comuniste și muncitorești din țările lagărului socialist. Pe parcurs, explica liderul sovietic, a apărut ideea de a fi invitați
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Moscova pentru sărbătorirea a 40 de ani de la Marea Revoluție Socialistă din Octombrie. într-o scrisoare trimisă lui Gheorghiu-Dej, Hrușciov arăta că, la propunerea „unui șir de partide frățești”, încă de la începutul lunii iulie 1957 au început consultări cu partidele frățești în vederea convocării la Moscova a unei consfătuiri a partidelor comuniste și muncitorești din țările lagărului socialist. Pe parcurs, explica liderul sovietic, a apărut ideea de a fi invitați să participe și reprezentanții P.C. Francez și ai P.C. Italian, cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comuniste a fost introdus un pasaj în care se arăta că „Uniunea Sovietică este în fruntea țărilor socialiste” și un altul în care se menționa că „Partidul Comunist al Uniunii Sovietice este însărcinat de a organiza consfătuiri periodice ale partidelor frățești din țările socialiste”. în discursul său din prima zi a consfătuirii, Mao Tze-dun a susținut ideea că Uniunea Sovietică este „centrul solidarității și coeziunii țărilor socialiste, că acest rol este un fapt obiectiv, format în cursul istoriei”, iar PCUS este
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
păstra neschimbate pozițiile. Polonezii nu au vrut să accepte teza cu privire la „rolul Uniunii Sovietice în fruntea țărilor socialiste și ca centru al unității mișcării comuniste internaționale”, nici propunerea ca PCUS să fie însărcinat cu organizarea de consfătuiri periodice ale partidelor frățești. Ei au adus ca argument antisovietismul populației poloneze, care ar putea interpreta formulele respective „ca o supunere față de Uniunea Sovietică, ca o atingere a suveranității naționale”. Un alt punct pe care delegația poloneză nu l-a acceptat a fost aprecierea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
reuniuni internaționale exista obiceiul ca, atunci când o delegație avea obiecții majore, să fie supusă unei „munci de lămurire” în culise, activitate la care participau nu liderii mișcării - pentru a nu da impresia de exercitare a unor presiuni - ci delegațiile partidelor frățești. într-o astfel de acțiune au fost angrenați în noiembrie 1957 și reprezentanții PMR. în întrevederea care a avut loc în zilele anterioare consfătuirii cu delegația poloneză, aceasta și-a precizat încă o dată punctele de vedere: respingerea spiritului proiectului de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și muncitorești din țările lagărului socialist”. Pentru problemele care ar fi apărut ulterior între partide se prevedea rezolvarea lor „prin discuții tovărășești”. Toate delegațiile au fost de acord ca PCUS să fie însărcinat cu convocarea unor consfătuiri periodice ale partidelor frățești din țările socialiste, pe baza consultărilor bilaterale. Hotărârea avea un caracter intern, fără a fi publicată în presă. 10. Consfătuirea din 16-19 noiembrie 1957 Imediat după finalizarea primei reuniuni a „elitei” mișcării comuniste, și-a deschis lucrările cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mult de jumătate”. Revenind la discursul oficial al liderului chinez, acesta a salutat unitatea partidelor comuniste creată în conferință și recunoașterea rolului Uniunii Sovietice în fruntea țărilor socialiste. El s-a arătat înclinat spre concesii, menționând că, dacă “între partidele frățești sunt divergențe, trebuie să ducem tratative, să facem și unele concesii, să fim elastici”. Potrivit lui Mao, „nu există oameni fără greșeli”, iar cei care greșesc trebuie ajutați „să-și vadă greșelile” și că „există ieșire din situația în care se
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să întărească această concluzie. Insistența președintelui chinez pentru acceptarea principiului existenței unui lider al mișcării comuniste intra în contradicție cu pretențiile sale de egalitate în drepturi cu PCUS, descrisă plastic prin formula trecerii de la o relație părinte - fiu la una frățească. Dacă privim însă din perspectivă diacronică, această egalitate nu reprezenta decât o etapă teoretică în tentativa de instituire (nedeclarată) a propriei primordialități, mai întâi ideologică, apoi și politico-militară. Consfătuirea din noiembrie 1957 nu a condus la o ruptură majoră a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Iugoslavia, S. Kurimszki, la 21 iulie. Constatând succesele obținute în relațiile dintre RPU și RFPI și exprimându-și regretul în legătură cu rolul PMU în campania antiiugoslavă din primăvara anului 1948, CC al PMU s-a pronunțat pentru reluarea relațiilor tovărășești și frățești dintre cele două partide. Răspunsul CC al UCI, prin care Tito și-a dat acordul pentru întâlnirea dintre reprezentanții celor două partide, propunând ca ea să se producă în viitorul apropiat, a fost trimis părții ungare abia la 11 septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost destinul Basarabiei acum două sute de ani, trist a fost și încă mai este destinul nostru, al basarabenilor refugiați din anii 1940 și 1944. Trist, fiindcă după atâția ani de dezbateri și încercări, întâlniri oficiale și neoficiale, îmbrățișări și sărutări frățești sau simbolicele “poduri de flori peste Prut”, dar mai ales după douăzeci și trei de ani de la schimbări majore geopolitice petrecute în tot estul european, Basarabia a rămas, încă, separată de Patria-Mamă. Iar noi refugiații, care din mila lui Dumnezeu
DUPĂ 200 DE ANI, DE LA RĂPIREA BASARABIEI.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1712]
-
Teoria că răsturnările din 1989 s-a produs datorită exasperării la care ajunsese populația este falsă: tot atât de exasperați au fost țăranii impuși la colectivizare, dar au fost măcelăriți fără milă; iar când forțele autohtone au fost depășite, a intervenit ajutorul frățesc și a zdrobit “exasperarea”, cum s-a întâmplat la Berlin în 1953, în 1956 la Budapesta, în 1968 la Praga. În 1989 mișcările au avut succesul cunoscut, deoarece aceasta a fost voința lui Gorbaciov: imperiul se destrăma controlat și urmărea
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
Nisporeni de Înălțarea Domnului și Sf. Împărați Constantin și Elena. Au fost momente minunate. Geografia locului, treptele istoriei seculare, măreția lăcașurilor de închinăciune, ospitalitatea ne-au adunat într-o unitate armonioasă. Delegația din țară s-a bucurat de o primire frățească din partea oficialilor: primarul orașului, Victor Rusu; viceprimarul V. Buga; președintele filialei, Drăgan Grigore; reprezentanți ai instituțiilor orășenești: Nicolae Andrei, Dumitru Alupei, Vasile Robu, Andrei Popa director al Școlii Tehnice, precum și vechiul nostru colaborator Vasile Arteni. În zilele cât ne-am
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
după săvârșirea serviciului religios, sau, unde nu sunt condiții (adică acolo unde cucernicii păstori nu sunt de acord, considerând Oastea o sectă, ca pe vremea regimului comunist), în așa-numitele Case ale Oastei. Organele de conducere ale Asociației sunt: Sfatul Frățesc pe Țară al Oastei Domnului (Adunarea Generală a Asociației); Sfatul Frățesc Lărgit al Oastei Domnului; Sfatul Frățesc Operativ al Oastei Domnului (Consiliul Director); Comisia de Cenzori; Comisia de Disciplină.... Slăvit să fie Domnul! Sibiu, la Învierea Domnului - 2004 Din partea Sfatului
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
unde cucernicii păstori nu sunt de acord, considerând Oastea o sectă, ca pe vremea regimului comunist), în așa-numitele Case ale Oastei. Organele de conducere ale Asociației sunt: Sfatul Frățesc pe Țară al Oastei Domnului (Adunarea Generală a Asociației); Sfatul Frățesc Lărgit al Oastei Domnului; Sfatul Frățesc Operativ al Oastei Domnului (Consiliul Director); Comisia de Cenzori; Comisia de Disciplină.... Slăvit să fie Domnul! Sibiu, la Învierea Domnului - 2004 Din partea Sfatului Frățesc pe Țară, Moise VELESCU și Gheorghe PRECUPESCU Sursa: http://de-vorba-cu-mine
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]