KorAP: Find »[drukola/base=franciscan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...50 >

1,246 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

perioadele în care a apărut însă, ea a îndrumat cititorii spre o viață mai evlavioasă, încurajându-i să aibă "adevăratul duh al creștinismului, așa cum fusese predicat de Iisus Cristos"708. Revista a apărut cu sprijinul material oferit de membrii Ordinului franciscan, căci nu era foarte răspândită în rândul comunității catolice 709. Existența ei a fost posibilă datorită susținerii de către comunitatea franciscană, iar materialele conținute s-au adresat membrilor Ordinului Terțierilor, celor care doreau să-i cunoască mai bine, dar și întregii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și constituia o traducere. Așadar, erau alese teme cu un impact deosebit asupra cititorilor, a unor subiecte mai controversate, care trebuiau lămurite prin prisma Bisericii Catolice. Faptul că cele mai multe articole de acest gen au apărut în revistele "patronate" de preoți franciscani nu a fost întâmplător, căci ei fiind misionari prin formare foloseau textele cu cel mai mare efect și atingeau problemele existențiale ale credincioșilor. Autorii au apelat deseori la traduceri ale unor mari teologi din Occident, adaptându-le apoi la realitățile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost mult mai restrânsă decât a publicațiilor Lumina creștinului sau Viața. Perioada de apariție a revistei a fost relativ scurtă: de cinci ani, până în anul 1930. Revista Curierul parohiei catolice din Galați a fost un buletin parohial al părinților franciscani adresat în primul rând catolicilor din Galați locul unde se afla redacția și administrația publicației. Un abonament în țară costa 80 de lei, iar pentru străinătate, 120 de lei717. În revistă apăreau și anunțuri publicitare ale firmelor din Galați, menite

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Crezul Curierului nostru", "Sărbătoarea Prea Sfintei Treimi", "Sfântul Augustin și copilașul", "Îngerii în vechiul Testament", "Sfântul Anton de Padova" și altele. După moartea fondatorului și redactorului Curierului, preotul Ulderic Cipolloni (la 3 aprilie 1927), publicația a fost condusă de superiorul franciscanilor din Moldova, paroh de Galați, preotul Bonaventura Morariu, care a urmat întocmai linia propusă de întemeietorul ei. Curierul parohiei catolice din Galați a conținut numeroase noțiuni teologice și materiale în care s-au explicat texte biblice. În revistă 723 s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din 1921 până în 1934 Sentinela catolică, un supliment al revistei Lumina creștinului (ambele reviste diecezane). La Săbăoani a apărut în perioada 1913 1916 și 1918-1944 revista populară Viața. Alte publicații tipărite în Moldova au fost: Aurora franciscană organ al terțiarilor franciscani din toată țara (Huși), Curierul parohiei catolice din Galați (1925-1930); acestea erau reviste franciscane. În rândurile de mai sus am realizat un scurt istoric al celor mai importante reviste catolice diecezane și franciscane din Moldova (Lumina creștinului, Sentinela catolică, Viața

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avut la bază documente despre acest domnitor 740. Începând cu 1920 și până în 1925, a publicat în revista greco-catolică Cultura creștină de la Blaj o serie de articole bine documentate, referitoare la epoca teutonă din istoria Bisericii Catolice din Moldova, prezența franciscanilor la Milcov și epoca cumană în istoria Bisericii locale din Moldova. Rezultatul materialelor publicate între anii 1922 și 1925 în revista amintită s-a concretizat printr-o carte apărută la Blaj, în 1931741. Ferenț a fost și un bun cunoscător

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în această zonă a României. Toate aveau scopul de a demostra valoarea studiilor preotului Ioan Ferenț 743. Preotul Iosif Malinovski S-a născut în 1857 la Cordun (Neamț). A urmat liceul la Bârlad, iar în 1876 a intrat în ordinul franciscan, făcând noviciatul la Cherso (Italia). A studiat teologia la Innsbruck, unde a fost hirotonit în 1881744. Deschizându-se seminarul din Iași, a fost numit aici profesor de limbă română și religie (această ultimă disciplină o mai predase și la Institutul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
rugămintea familiei, preotul Ghiuzan a fost înhumat în cimitirul din localitatea natală 758. Iosif Tălmăcel S-a născut la Hălăucești (Neamț), la 27 noiembrie 1887. Primele clase le-a făcut în satul natal. In septembrie 1898 a intrat la seminarul franciscan din localitate, unde după trei ani, a îmbrăcat haina ordinului. În toamna anului 1905 a plecat în Italia (la Padova și apoi la Roma) pentru a studia filozofia scolastică și teologia. La Roma, a fost sfințit diacon și peste câteva

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
definitiv în țară, fiind numit vicar la Săbăoani 759. În primăvara anului 1913 a publicat, împreună cu parohul de Săbăoani Grațian Carpati, revista Viața, al cărei redactor a fost o lungă perioadă de timp. În 1918 a pus bazele publicației Terțiarilor Franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană. Între 1914 și 1923 a fost preot în parohiile catolice de la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși și Fărăoani. Din august 1923 până în august 1943 a fost paroh la Bacău. În această perioadă a și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ion Gârleanu S-a născut la Butea, în ziua de 2 martie 1892. După mai multe insistențe și încercări, a fost primit la seminarul din Hălăucești, în anul 1912. Pentru studiul filozofiei și al teologiei a fost trimis la colegiul franciscan din Roma. Pe 15 august 1922 a fost hirotonit preot, la Assisi 767. Cu toate că avea o sănătate șubredă, întorcându-se în țară, a întreprins un apostolat plin de roade și de aceea, în trei rânduri i s-a încredințat oficiul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Assisi 767. Cu toate că avea o sănătate șubredă, întorcându-se în țară, a întreprins un apostolat plin de roade și de aceea, în trei rânduri i s-a încredințat oficiul de maestru de novici pentru frații clerici și laici ai ordinului franciscan. În anul 1929 a îmbrățișat ritul greco-catolic, fiind trimis în dieceza de Oradea, unde și-a desfășurat apostolatul la Drăgești, Gruilung, Decănești și Calea Mare. A fost paroh secund al catedralei din Oradea, oficiu ce i s-a dat și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sfințit preot în 1892; în anul următor, a venit misionar în Moldova. Pentru început a fost colaborator la parohia din Galați. În 1896 a devenit rector al Seminarului din Hălăucești. Între timp a fost numit și superior provincial al preoților franciscani. Începând cu anul 1913, a devenit vicarul general al episcopului Nicolae-Iosif Camilli, la Iași. În această situație i-a adunat, pentru studii, pe seminariștii de la Hălăucești și de la Iași (până la decretarea mobilizării din anul 1916, când toți seminariștii au plecat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a vârstei înaintate, în 1923 preotul Mosel s-a retras de la conducerea parohiei Bacău, activând în următorii doi ani ca profesor la Noviciatul de la Săbăoani. În 1925, la vârsta de 71 de ani, a părăsit România, retrăgându-se la Conventul Franciscan de la Padova, unde a și murit în anul 1938774. Preotul Bonaventura Morariu Părintele Bonaventura Morariu s-a născut la Hălăucești, pe 18 mai 1886 și a urmat studiile mai întâi în localitatea natală, apoi la Roma. A fost sfințit preot

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la Hălăucești, pe 18 mai 1886 și a urmat studiile mai întâi în localitatea natală, apoi la Roma. A fost sfințit preot la Roma, pe 18 decembrie 1908. După întoarcerea în țară, a fost numit profesor și director al Seminarului Franciscan din Hălăucești. A condus și casa de noviciat de la Assisi (Italia) până după cel de-al Doilea Război Mondial. A murit la Roma la 10 mai 1967775. Preotul Bonaventura Morariu a fost autorul mai multor articole de istorie și de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
preoți, măicuțe sau laici (era trecut numele și suma donată). Publicațiile Aurora franciscană și Curierul parohiei catolice din Galați au avut numeroase probleme financiare și de aceea, apariția lor s-a datorat în mare măsură donațiilor primite de la membrii Ordinului franciscan. În aceste condiții, publicația din Galați nu a reușit să apară decât 5 ani (1925-1930). Criza economică din anii 30 a făcut ca revista să nu mai poată fi susținută financiar de credincioși, noul redactor Ioan Duma fiind nevoit să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
redus, pentru că era un buletin parohial după model occidental, ce se adresa locuitorilor orașului Galați. Aurora franciscană, apărută pentru prima dată la Huși în 1918, a avut și ea probleme financiare. Aceasta a vizat un public puțin numeros: membrii Ordinului franciscan, în paginile ei oferindu-se informații despre comunitatea franciscană. Ea nu a reușit să apară continuu, deși a beneficiat de numeroase donații. Cea mai mare întrerupere a fost din anul 1927 până în anul 1938 cauzată de problemele financiare, dar și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a adresat unui public diferit și mai restrâns comparativ cu cel al revistei Lumina creștinului. Aurora franciscană a avut un alt public țintă, deși s-a adresat tuturor catolicilor din țară. Această publicație s-a mai numit și Curierul Terțiarilor Franciscani din România. Ea a fost revista Ordinului franciscan din Moldova și i-a vizat în special pe membrii ordinului, cuprinzând informații referitoare la evenimentele și istoria congregației, la regulamentul și principiile de viață ale enoriașilor 794. Din această cauză, nu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
comparativ cu cel al revistei Lumina creștinului. Aurora franciscană a avut un alt public țintă, deși s-a adresat tuturor catolicilor din țară. Această publicație s-a mai numit și Curierul Terțiarilor Franciscani din România. Ea a fost revista Ordinului franciscan din Moldova și i-a vizat în special pe membrii ordinului, cuprinzând informații referitoare la evenimentele și istoria congregației, la regulamentul și principiile de viață ale enoriașilor 794. Din această cauză, nu a avut o răspândire prea vastă și s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
vastă și s-a confruntat cu numeroase probleme financiare, ce au dus la întreruperea apariției revistei de trei ori (cea mai lungă suspendare a fost de aproximativ 10 ani, între 1927-1938). Datorită faptului că și Viața era publicată tot de franciscani, în aceste două publicații au existat articole scrise de aceiași autori. În perioadele în care Aurora franciscană nu a apărut, unele rubrici din aceasta au fost publicate în revista Viața. Una dintre publicațiile cu cel mai restrâns public și care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Prea Sfinția Voastră asupra acestor schimbări?"886. Arhiepiscopul a fost de acord cu această propunere, considerând că viitoarea unificare a celor două publicații era o problemă importantă, care ar fi dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
România Mare, intrând, totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de rit latin aveau o viziune diferită cu privire la noile realități social-politice, iar în interiorul acestora mai existau uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce unică (aceste diferențe de exprimare nu se aplicau totuși esenței mesajului și dogmei creștine). Deși intenția înființării cotidianului a fost aceea de a crea în capitala țării (locul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la Beiuș. Nu am curajul să le trimit când mă gândesc la pericolele ce sunt în cale. Nu știu cum să fac să fie mai bine"1006. Împreună cu Tipografia Presa Bună, a fost evacuată și Tipografia Serafica de la Săbăoani, care aparținea Ordinului franciscan. Această acțiune s-a desfășurat cu multe greutăți și într-un climat de nesiguranță. În iunie 1944, Serafica era dată dispărută, iar până în august nici Presa Bună nu ajunsese încă la destinație, deși preotul Matei anunțase pe data de 8

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
basis of our analysis) and it is structured in several parts that include information about the publications' typology, the language in which they were written, their membership in missionary orders (The press in Romanian, The press in German, Diocesan Publications, Franciscan publications), their short history, the introduction of the editors and collaborators. Moreover, we compare the technical features (Editors and collaborators, The comparative analysis of the catholic publications from the dioceses of Bucharest and Iasi, from a technical point of view

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1. 662 Ibidem. 663 Ibidem. 664 Idem, 1915, p.1. 665 Idem, 1938, p. 20. 666 Ibidem. 667 Un supliment al acestei reviste, intitulat Cruciada noastră misionară, a apărut în anul 1929 pentru o scurtă perioadă de timp. Ulterior Ordinul franciscan a mai editat revista și calendarul Micul misionar care a ajuns la un tiraj de 6.000 de exemplare în anul 1940 (AARC București, dosar 138/1940-1942, f. 230). 668 Iosif Pal, Originea catolicilor din Moldova și franciscanii, păstorii lor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ulterior Ordinul franciscan a mai editat revista și calendarul Micul misionar care a ajuns la un tiraj de 6.000 de exemplare în anul 1940 (AARC București, dosar 138/1940-1942, f. 230). 668 Iosif Pal, Originea catolicilor din Moldova și franciscanii, păstorii lor de veacuri, Săbăoani-Roman, 1942, p. 240. 669 Viața, nr. 1, 1913, p. 5. 670 Idem, nr. 2, 1913, p. 13. 671 Idem, nr. 1, 1914, p. 1. 672 Emil Dumea, op. cit., p. 140. 673 Viața, nr. 4, 1914

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]