1,235 matches
-
urmăresc o demonstrație; (4Ă • Aud întotdeauna o notă falsă; (5Ă • Mă simt mai bine când lucrurile sunt măsurate, clasificate, analizate, cuantificate; (2Ă • Adesea mă joc cu animalele; (8Ă • Cred că am o coordonare motrică bună; (4Ă • Adesea bat ritmul sau fredonez când lucrez sau învăț ceva nou; (5Ă • Cărțile sunt foarte importante pentru mine; (1Ă • Am participat la sesiuni și seminarii de consiliere și dezvoltare personală ca să aflu mai multe despre mine însumi; (7Ă • Când închid ochii, văd adesea imagini clare
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
petrec un week-end singur la o cabană în pădure, decât într-o stațiune modernă cu multă lume în jur; (7Ă • Îmi place să cos, să cioplesc, să fac tâmplărie și alte activități manuale; (4Ă • Câteodată mă surprind mergând pe stradă fredonând; (5Ă • Mă orientez ușor în locuri necunoscute; (3Ă • Când merg cu mașina sunt mai atent la ce scrie pe pancarte decât la peisaj; (1Ă • Mă simt bine în pădure; (8Ă • Îmi place să joc jocuri care necesită gândire logică; (2Ă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
avant-art. Uneori, artistul își consideră schițele niște „monștri”, niște „caraghioși”, chipuri „diforme”, „caricaturale”, „invenții copilărești”. Lor li se alăturăși-acel „copac al răului” (desenul de la pagina 22). Schițări ale ludicului, dar de o subtilă sinceritate. și-n acest context, parcă am fredona un cântec: „Peste apă, peste lut, / Cine oare l-a văzut? / A sărit din stea în stea / Nu-l mai prinde nimenea. Frați îl caută plângând / și cu glasul și în gând / Alb acum el șade sus / în grădină, la
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
prezentări are nevoie să vorbească în timp ce învață lucruri noi vorbește ritmat vorbește cu sine ăîn gând și uneori cu voce tare) este distras de zgomot își mișcă buzele și șopteșțe cuvintele în timp ce citește îi place să învețe cu voce tare fredonează, cântă este mai bun povestitor decât scriitor nu se descurcă întotdeauna cu instrucțiunile scrise este vorbăreț, îi plac discuțiile explicarea noilor informații, exprimarea verbală a ideilor citirea cu voce tare învățarea cu tutori sau într-un grup în care pot
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
mai mari de simpatizanți; oratori, mulți dintre ei celebri, se adresează mulțimii din Balconul Universității, deschis la solicitarea Ligii Studenților de către prorectorul de atunci, Emil Constantinescu. Grupuri rock și folk montează adevărate happening-uri și spectacole, lansează cântece politice imediat fredonate de toți cei prezenți. Aceștia improvizează torțe din ziarele obediente puterii, se roagă, scandează, cer aplicarea Proclamației de la Timișoara, se îmbrățișează cu prietenii și îi aplaudă în derâdere pe rarii trecători care își permit să-i apostrofeze, născocesc strigături anti-Iliescu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ascultă, fa, cântă nenea Iancu cu Aglăița! - Da' frumos mai cântă, bată-i norocul! Noi, copiii, am moștenit de la ei și vocea, și urechea muzicală. Cu toții am cântat la diverse ocazii, pe două și trei voci. Chiar și azi mai fredonăm câte o melodie de care ne amintim. Cu câteva zile înainte de a veni sărbătorile de iarnă uitam de năzbâtiile cotidiene și deveneam foarte liniștiți și ascultători, pentrucă venea Ajunul și Moș Crăciun nu aducea daruri decât la copiii cuminți. O
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mâini muncite, bătătorite, amirosind a petrol, un om cu un glas blajin, căci dacă tata cânta așa de frumos, desigur că acest meșteșug îl moștenea de la bunicul. Desigur că fanaragiul, când venea acasă de la slujba sa, ostenit dar mulțumit sufletește, fredona vreun cântecel ca „Bulgăraș de gheață rece”, cu iarna aceea care vine și nu mai trece, și poate nu avea cu cine petrece, pentru că a fost o zi nefastă când i-a murit nevasta, bunica cea bună, de care nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
puteam veni, regret unele ocazii când te întrebam “ce necazuri ai, poate te pot ajuta cumva” și tu tăceai. Eu făcusem cândva niște cursuri extrașcolare de canto clasic. Aveam, acum e târziu pentru a mai cânta (și totuși, câteodată mai fredonez vreun șlagăr agățat demult acolo, în mintea mea) o voce de tenor liric, destul de lucrată. Tu, Gică, nu ai avut nevoie de așa ceva, pentru că erai un om practic: “la ce-mi ajută asta, doar n-am să mă fac cântăreț
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
pentru că îmi mulțumea pentru muzică. Ei, în toate melodiile cântate, se distingea clar vocea de bariton a ta, dragă frate! Și nu pentru că era singura, ci pentru calitatea ei. Îmi amintesc două versuri dintr-o melodie populară pe care o fredonai: “Nici o boală nu-i mai grea/ Ca dorul și dragostea.” Să știi că m-am întâlnit cu Lazăr, de la care o știi, și i-am spus că ai murit. A plâns și și-a cerut scuse, nu știu de ce. În
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
că țin vocea întâi. Același rezultat. Despre "Un po di luna", care se cântă pe patru voci, nici vorbă să găsesc parteneri. Iese o splendoare de armonie. Am încercat să cântăm această melodie pe primele două voci, după ce i-am fredonat fraza melodică pentru vocea sa, a doua. N-am reușit, nu avea capacitatea de concentrare pentru a mă seconda. Apoi a început să-mi reproșeze că mă iau eu după el și că de fapt, habar n-am de cum se
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
mi-l țineam pe o pernă mică, iar sub urechea mea mă chema la somn vreo șapte perne, care mai de care mai pufoase și mai dispuse în așa fel ca să nu cadă cumva prețiosul meu cap alăturea! Tocmai le fredonam balada lui Ciprian Porumbescu. O știu foarte bine și corect, o cântam cu gura închisă, cu limba lipită de dinți în interior, așa cum învățasem la școala populară de canto clasic și vocea mea semăna cu o vioară, cu timbrul de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
plecăm spre Iaffa. Poruncește slugilor să pregătească lucrurile de trebuință. Am primit știre că galera care ne va duce la Istanbul a sosit astăzi în zori de la Alexandria, spuse spătarul intrând în odaie. — Acasă, acasă... începu Stanca în românește să fredoneze un cântecel născocit de ea. Amândoi, spătarul și doamna Ilinca, o priviră mirați căci trecuseră mai bine de patru ani de când vorbiseră între ei numai grecește și iată... Am primit și eu vești de acasă... E harnică noru-mea. Al patrulea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
iubi, de-a se dărui, despre libertatea și angajarea ce se condiționau, nu-i așa... câte alte eșarfe elastice și colorate de cuvinte. — Dumneavoastră, dacă sunteți prietenă mai veche, veniți la un fel de aniversare. Învierea trecutului ! Nostalgiile sunt conciliante... fredonează din nou pisălogul. Nu mai avem însă mult, trenul tocmai părăsește ultima stație înaintea destinației. Garnitura se urnește greu, se leagănă pe tampoane, își adună puterile, balansează leneș pe stânga, pe dreapta, își dezmorțește articulațiile, a prins viteză. Se înșurubează
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dar pașii lui nu făceau atâta zgomot cât tictacul arămiu al unui deșteptător de pe mescioara de noapte. Într-un târziu, Apostol, șezând pe pat, cu ochii la rămurelele degerate de afară, care desenau arabescuri negre pe geamurile tulburi, începu să fredoneze un cântec vesel. ― Bologa! Ce dracu, de cântece îți arde? se opri Varga cu imputare. Ori te bucuri că ni s-au spulberat perspectivele de concediu? ― Mă bucur din inimă, amice! răspunse Apostol cântând și gesticulând ca un actor într-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Gore este de părere că driblai sticle de mic, Sandule, cum te duceai la gazon, mahmur, cu zeama de varză după tine? Discuția din această seară se poartă În jurul cipurilor din pașapoartele biometrice. Gicu este complet indiferent la subiect și fredonează alături de Nelu Ploieșteanu Afară plouă și varsă, dă-mi drumu’ nevastă-n casă, că mă udă la cămașă. Gore, depășit un pic de problema cipurilor - inițial le spusese cipsuri, de căzuse Sandu de pe scaun și vărsase bunătate de Tămâioasă - murmură
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
boxe La calu’ bălan, iar Sandu Își mai toarnă vin În pahar. Măcinăm vorbe ca proștii, iar țara se duce de râpă. Ne pieptănăm ca baba În fața oglinzii, iar țara e-n vâlvătăi. Să vină pompierii, inima să-mi stingă, fredonează Gore, În derâdere... Mai lasă, mă, țara, că nici să dormi nu mai poți, tu parlamentar trebuia să te faci. Dădeai Legea Șprițului Gratuit - să vezi ce de lume fericită ar fi fost prin decor. Aveai două mandate asigurate fără
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Șpriț i-a introdus abrupt În ședință pe Gore și pe Gicu, fiindcă partenerii și prietenii de pahar au declarat că nu se vor deplasa În pas de defilare la vot. Iar Sandu a luat foc, motiv pentru care Gicu fredonează să vină pompierii, inima să-mi stingă... Eu - Își continuă Sandu pledoaria, de zici că tocmai a devenit avocat pledant și stă În fața juraților Înmărmuriți de emoție - propun votul obligatoriu. Adică nu mi se pare deloc firesc să nu dai
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ca Băsescu fără uischi, ca moartea fără coasă și ca acceleratul de Ciulnița fără... Ciulnița! Gicu sare de pe scaun și fuge către bar. După câteva secunde, din boxele atârnate sub copertina terasei se aude melodia „Pușca și cureaua lată”. Revine fredonând. Are În mâna stângă două halbe, iar În dreapta altă sticlă de Tămâioasă. Sandule, Sandule, nici nu trebuie să faci tu cinste azi, fac eu. La așa veste nu poți să răspunzi decât cu un gest pe măsură. Vino Încoace să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și le determină să se scorojească, dar Sandu Șpriț a spus că n-are teamă nici de indicele de confort termic și nici de exploziile solare. Mai ales că stă sub umbrelă și mângâie cu degetele sticla de Tămâioasă. Gore fredonează melodia alături de Nelu Ploieșteanu, chiar el a venit cu cd-ul de acasă și a anunțat pe toată lumea că are chef de o matoleală de-aia zdravănă, nu păcălită. Goreeeee, fratele meu, sare Sandu de pe scaun, cu melodia asta ai ajuns
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vor ei de la viața asta? Ehe, sunteți guguștiuci. Dați cu paru`, dați cu vorba, copiii suferă, intră-n viață cu regrete, nici canterstraicu` nu mai merge cum mergea după un asemenea eșec. Am dreptate? Gore și Gicu ciocnesc halbele, apoi fredonează la unison, Împreună cu regretatul Gheorghe Dinică, Pentru cine am muncit... Sandule, să trăiești, lider de sindicat trebuia să devii. Tu ești când cu unii, când cu alții, când cu profii, când cu elevii. Te strecori. Cât ai luat la bac
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Am autonomie bahică, nu se vede? Vin la cârciumă când vreau! Da, și pe urmă faci compromisuri familiale, lasă că te știm noi. Pentru fiecare zi la cârciumă plătești impozit! Gore pozează În consumatorul Îmbufnat. Încrucișează brațele la piept și fredonează. Tu, Ardeal, tu Ardeal, Îți suntem oșteni, templul sfânt, templul sfânt, munții Apuseni. Ehe, bine le-a mai zis și Păunescu, orice s-ar zice. Îl Înjură mulți, da` eu Îl respect. Ce, alții nu au profitat de pe urma partidului? Au
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
favorurile capricioasei eternități, deși suntem fascinați de farmecul efemerului. De obicei, bustul înmugurește în om sub formă de cucuie. Suntem egali la poarta cimitirului, nu și la ușa posterității. Celebre nu sunt textele din manualele școlare de literatură, ci acelea fredonate prin cârciumi. În soclul unei statui este îngrămădită uneori întreaga generație a celui de deasupra. Groapa comună - acest Pantheon al nedreptăților soartei. Se adună în eternitate cei care știu să se risipească în alții. Cu timpul, marile umbre devin torțe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
sorbit lacomi în ciuda Împăratului Verde dintr-un pur imbold erotic, atracțiile vulgare dispărând în impulsuri omenești nevinovate, fibrilații cugetate și violente curățenii sufletești. Împărate... dă-mi Gladiola din ținutul lacurilor limpezi și casante să tremurăm neastâmpărați de ospățul serii, să fredonăm în surdină melodii uitate în ceasul delăsării, să ne-nfruptăm dornici cu lingurița din salatiera de argint plină cu ambrozie fierbinte și să imprimăm reverii blajine în păduricea plină de alburii păcate! Kilometrul opt Spaima țopăind ca o lăcustă te
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
în plămâni, eram fericit! - Am ajuns pe acoperișul lumii! Visul oricărui alpinist spre culmi! Alcoolul îmi sclipea prin ascunzișuri, luna răsărea din vârful unor blocuri , atât de jos că puteam să o întorc ca pe-un ceas deșteptător și-mi fredona în ritmuri știute numai de mine arpegii multicolore. Trăiam trauma unui îndrăgostit, bețiv cum aveam să fiu multă vreme de aici înainte... muza care mă inspira ne-a condus încă 2 etaje într-un foișor, pe scările cele mai înguste
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și de lampă, de nu erau în stare să respire, iar pe Eminescu nu îl puteau zări prin norii de fum"8. Ducea, prin urmare, "un fel de viață de boemian"9. Avea voce de tenor și îi plăcea să fredoneze. La "Junimea" el citea cu voce tare poeziile tuturor, căci avea glasul "simpatic, sonor și cadențat"10. Când recita, "el ridica totdeauna ochii cu duioșie spre podele". Folosea numeroase cuvinte germane și pronunța germanizat unele neologisme: zenzibilizare, conzervativ etc. înjura
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]