25,627 matches
-
timp! Ele trebuie să se unească și să adopte fie o atitudine fermă, inflexibila - cu orice risc și orice preț. Într-altfel, dezastrul e aproape, totul se năruie, sclavia nivelează oameni și țări. Ea se întinde pretutindeni. Cu atitudinea de frică și de dezunire - tot invocînd pacea - Occidentul își pierde orice prestigiu". Dar în ciuda acestei tragedii a cesiunii teritoriale în Estul și Centrul Europei, Occidentul se angajează în tratative cu URSS pentru a obtine ceea ce s-a numit în 1954-1955 "spiritul
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
tragicului. El își construiește cartea pe cîțiva pivoți - seria de șase poeme întitulate Complicitate - si dirijează lectură spre sensul amintit prin secționarea volumului: în prima parte, O piesă ratată dintr-o colecție, este vorba mai ales despre setea și, deopotrivă, frica aproape atavica de forma (pentru că aceasta oriunde s-ar afla, exprimă mereu dimensiunea tragică), iar partea a doua, O dramă la vînătoare, e a elegiei, a sentimentului, a feeling-ului cu totul special pe care îl dau vecinătatea și, mai cu
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
timp care i s-a (pre)destinat: "Dragostea noastră cea de toate zilele dă-ne-o/ și astăzi și nu ne ierta rătăcirea/ amîndoi ascunși în buclă această de timp/ mintindu-ne: nu oră a fost nu clipă ci doar frică/ un animal mic cuibărit sub inima, nici nu ai timp/ să-ți apropii buzele de carne/ că sărutul si-ncepe să putrezească/ (ploua cu gratii subțiri/ lumea-i închisă afară/ vorbește în șoaptă/ la cel mai mic semn va navali
Da, scriu poezii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17764_a_19089]
-
l-au înfierbîntat în tinerețe. Creangă însă, daca socotim mai bine, nu s-a lăsat ademenit de uși, ci de treburi mai înalte decît intrarea prefecturii din Iași. Ochea ideile timpului și, cu toate că nu suferea popimea, era un om cu frica lui Dumnezeu. Lucru important, Creangă n-a confundat niciodată dăscălia cu tribuna, ceea ce azi se întîmplă în toate treptele de învățămînt. Cu toate astea nu mi-aș dori ca un Creangă să fie profesorul copiilor mei. Pasional și bun de
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
informația cea mai completă. El învinge ignoranța!" exulta tata, cu ochii strălucind de entuziasm. "Descoperirile științifice din secolul nostru sînt capitale, așa cum a fost descoperirea focului în epoca primitivă. Multă lume crede că omul e motivat doar de două impulsuri, frica și dorința. Eu le adaug și cunoașterea. Definesc omul că o creatură care stă înălțata în două labe și care vrea să stea în poziția asta cît mai mult posibil ca să afle ce se întîmplă departe"...
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
în loc să clarifice multe din nebuloasele acțiunilor din Vietnam a tulburat apele și mai rău. Au debutat astfel două noi variante ale minciunii, cum spune autoarea: relațiile cu publicul și specialiștii în rezolvarea problemelor. Aceste noi tentacule erau semnul unei extraordinare frici cauzate de grija pentru imaginea "sifonata" a țarii. Simplul fapt că America nu mai putea ieși cu fruntea sus din conflict a declanșat un halucinant mecanism de autoiluzionare: "cei care înșelau au sfârșit prin a se iluziona ei înșiși". Denunțarea
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
șunt incinerat/ De-un măr în floare. Bună seară!" (Elegie). De la instinctul inocent-somptuos, care apasă pe clapele lirice cu violența ("Dă-mi, Doamne, ochi aprinși că de pisică/ Și ghiare-ncinse că de leopard;/ Să nu-mi mai fie, vai, atîta frică/ De cazematele de crini ce-n mine ard.// Să pot, atunci, s-aud cum rod că gerul/ Moliile cărți de rugăciuni;/ Și în cămașă forței să văd fierul/ Legat într-un ospiciu de nebuni" - Slavă glonțului), autorul ajunge, prin decantare
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
în această carte tradusă de Sorin Mărculescu pentru Editură Humanitas. Emily Post în sutana Cărțile lui Baltasar Gracian au o vocație pedagogica în sensul grav al termenului, toate construiesc persona unui bărbat excepțional, cumpătat, inteligent, temerar, modest, cu dragoste și frica de Dumnezeu, așa cum se cuvenea să fie un principe, un monah, sau un om al spadei. Secolul al XVII-lea a fost prin excelență o vreme a pasiunii pentru educație, a convingerii că oamenii pot fi construiți și șlefuiți cu ajutorul
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
transfera" în contul obiectelor, a se substitui prin ele: "cît am fost plecat în odăi s-a strîns frig/ pe raft cotoarele cărților sînt reci/ aprind veioza si-ncep să aștept/ tot ce am putut pune în locul meu am pus/ frică de cuvinte mă face stingher/ cu bățul de chibrit de pe poliță sobei/ îmi spăl mîinile în chiuvetă imensă/ apă caldă e despărțita de cea rece și mîinile mele/ se caută una pe alta/ fac eforturi ca să înțeleg ce vreau/ în
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
alt om politic nu știu. Vechile personalități s-au stins. Toți care au avut un nume în România nu mai sînt în viață. Ca și tatăl meu, si eu fac distincție între "om politic" și pejorativul "politician". Libertate, Demnitate, Curaj, Frica... - Domnule Ion Ioanid, ați cunoscut toate ipostazele: ați fost liber, arestat, evadat, astăzi vă aflați încă în exil. În închisoare v-ați simțit liber? - În închisoare, libertatea era mai mare decît afară. Gîndeam fiecare cum voia și discutăm, cum cred
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
să fii sigur pe tine și să nu-ți fie rușine cu tine însuți. - Cele mai palpitante pagini în cartea dumneavoastră sînt cele în care povestiți evadarea, mersul prin necunoscut, cele o sută de zile de libertate. V-a fost frică? - Sigur că mi-a fost frică. Era normal. Frică îți este tot timpul și în pușcărie, pentru că te simți la cheremul abuzului în orice moment. Dar te înveți să trăiești cu frica. Este un mediu al fricii care te înconjoară
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
să nu-ți fie rușine cu tine însuți. - Cele mai palpitante pagini în cartea dumneavoastră sînt cele în care povestiți evadarea, mersul prin necunoscut, cele o sută de zile de libertate. V-a fost frică? - Sigur că mi-a fost frică. Era normal. Frică îți este tot timpul și în pușcărie, pentru că te simți la cheremul abuzului în orice moment. Dar te înveți să trăiești cu frica. Este un mediu al fricii care te înconjoară și te obișnuiești să trăiești în
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
fie rușine cu tine însuți. - Cele mai palpitante pagini în cartea dumneavoastră sînt cele în care povestiți evadarea, mersul prin necunoscut, cele o sută de zile de libertate. V-a fost frică? - Sigur că mi-a fost frică. Era normal. Frică îți este tot timpul și în pușcărie, pentru că te simți la cheremul abuzului în orice moment. Dar te înveți să trăiești cu frica. Este un mediu al fricii care te înconjoară și te obișnuiești să trăiești în el. Și "afară
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
sută de zile de libertate. V-a fost frică? - Sigur că mi-a fost frică. Era normal. Frică îți este tot timpul și în pușcărie, pentru că te simți la cheremul abuzului în orice moment. Dar te înveți să trăiești cu frica. Este un mediu al fricii care te înconjoară și te obișnuiești să trăiești în el. Și "afară" a trait lumea în frică. Poate că afară existau mai multe posibilități de eludare a fricii, de a apela la compromisuri, pentru a
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
V-a fost frică? - Sigur că mi-a fost frică. Era normal. Frică îți este tot timpul și în pușcărie, pentru că te simți la cheremul abuzului în orice moment. Dar te înveți să trăiești cu frica. Este un mediu al fricii care te înconjoară și te obișnuiești să trăiești în el. Și "afară" a trait lumea în frică. Poate că afară existau mai multe posibilități de eludare a fricii, de a apela la compromisuri, pentru a se pune la adăpost. În
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
și în pușcărie, pentru că te simți la cheremul abuzului în orice moment. Dar te înveți să trăiești cu frica. Este un mediu al fricii care te înconjoară și te obișnuiești să trăiești în el. Și "afară" a trait lumea în frică. Poate că afară existau mai multe posibilități de eludare a fricii, de a apela la compromisuri, pentru a se pune la adăpost. În pușcărie, compromisul era un fapt foarte grav. Dar tot ce am facut, nu am făcut pentru a
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
moment. Dar te înveți să trăiești cu frica. Este un mediu al fricii care te înconjoară și te obișnuiești să trăiești în el. Și "afară" a trait lumea în frică. Poate că afară existau mai multe posibilități de eludare a fricii, de a apela la compromisuri, pentru a se pune la adăpost. În pușcărie, compromisul era un fapt foarte grav. Dar tot ce am facut, nu am făcut pentru a epata și nici pentru a da lecții. A fost un amestec
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
au purces cu toții spre București și cu pompă frumoasă au intrat în București în scaunul domniei, cum să cade, dîndu cu tunurile, si cu alte tărămonii făcîndu-se, au săzut în scaun, iar doamna cu jupînesele a trecut la Cotroceni, pentru frică ciumii, ce se izvodisă în București și în toată țara. Numai de aceste 2 lucruri rele să întristasă domnul, adecă pentru ciumă și spentrut foamete, ce era începută din zilele mării-sale și cu îndemnarea ce au avut de la Dumnedzeu, și
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
-l mai ținem în fruntea Ministerului de Externe pe dl Andrei Pleșu, care a demarat o puternică acțiune de curățare a instituției de strigoii Securității, dacă încercăm să-l mânjim, pe el și colaboratorii săi, cu materia urât mirositoare a fricii de străinătate, a mentalității mereu asediata de fantasmele naționalismului, xenofobiei și miturilor salvationiste? În mod clar, promotorii acestui demers provin din rândurile păturii de profitori conștienți că tocmai diplomația, serviciile secrete și politica au rămas ultimele bastioane ale ciumei comuniste
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
cunoști. Peste cîteva zile, îl întîlnești iar și iar te salută. Îl saluți acum și tu, că ți-e jenă să-l oprești și să-l întrebi de unde te cunoaște sau unde l-ai cunoscut. De acum înainte, trăiești cu frica să nu te oprească și să te pună în încurcătură cu cine știe ce întîmplări de care ai uitat - pe la unul din multele servicii pe care le-ai avut, sau de la cenaclurile pe care le-ai frecventat în tinerețe. Asemeni acestui personaj
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
cu mai mulți necunoscuți. E frig și unul dintre ei are un deget lipsă. Alți doi schimbă cuvinte vagi într-o limbă ce-mi pare inventată. Un rîcîit se-aude cînd și cînd prin pereți. Mi se face dintr-o dată frică și-mi dau seama că sînt într-un vis, dar asta nu-mi oferă ușurare. Creierul meu pare deposedat de ideea că din vis se poate ieși, ori că visul se poate termina". Starea fantomală e, la rîndul său, înscrisă
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
neglijență iar, când și când ajutați. "Trăiește și pe loc are să-ți fie bine", ar suna o altă sentință, de bun augur, dar contestată de unele triste realități, printre care obșteasca, banala constatare că destui trăiesc, este adevărat, însă cu frica morții în oase, înlăturând omenescul sațiu al fiecărui gât de aer zdravăn tras în piept - alterând clipa. Faptul divers ne furnizează și cazul cuiva sinucis de spaima morții. Pe alții, frica de moarte, cea mai umil răspîndită, îi face, totuși
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
banala constatare că destui trăiesc, este adevărat, însă cu frica morții în oase, înlăturând omenescul sațiu al fiecărui gât de aer zdravăn tras în piept - alterând clipa. Faptul divers ne furnizează și cazul cuiva sinucis de spaima morții. Pe alții, frica de moarte, cea mai umil răspîndită, îi face, totuși, de râs. Să ne aplecăm asupra unui subiect trecut de două treimi din viață - dinamic, voios, bazat pe convenabile rezultate medicale, încă mai abitir pe scorul ridicat în sondaje. De ziua
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
român de a beneficia, în continuare, de lucrări beletristice sau de specialitate cu totul deosebite, dându-ne astfel posibilitatea să recuperăm, inclusiv, o serie dintre efectele izolării culturale la care am fost supuși de o politică obtuză, ca rod al fricii guvernanților de-atunci de a permite cetățenilor români să fie în pas cu mutațiile majore petrecute în cultura și spiritualitatea acelor vremuri, pe alte meridiane și paralele și de a intra în dialog cu scriitorii, artiștii și gânditorii altor popoare
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
unei execuții savante. E o deflorare atît fizică precum și psihică, împinsă în hiperbolă. Nu întîmplător, autoarea își simte trupul ca un mediu al legăturii dintre capul și corpul zburătoarei sacrificate: M-au ascuns bătrînii, după obicei,/ Să nu uit de frica păsării tăiate,/ Și ascult prin ușa încuiată/ Cum se tăvălește și se zbate.// Strîmb zăvorul șubrezit de vreme,/ Ca să uit ce-am auzit, să scap,/ De această zbatere în care/ Trupul mai aleargă după cap.// Și tresar cînd ochii, împietrind
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]