907 matches
-
Boala și clamațiune”, însă, G. Călinescu putea să ia referirea la lovitura mortală dată poetului care concordă cu mărturia Hanrietei Eminescu și, peste ani, cu cea a lui Dumitru Cosmănescu. În același număr din „Universul”, unde se publică amintirea fostului frizer, pe aceeași pagină, scrie și G. Călinescu un text despre Eminescu, astfel că nu se poate afirma că n-a cunoscut informația. El preia, însă, opiniile doctorului Vineș, care se vor publica în 1931, despre „erizipelul” provocat de piatra scăpată
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vor publica în 1931, despre „erizipelul” provocat de piatra scăpată dintr-o praștie. Acest „erizipel” (preluat din sursele medicale) va face epocă în biografiile ulterioare ale poetului. 5. Oricum, nu se împacă de loc „pietricica” medicilor cu această „cărămidă” a frizerului. Primul lucru pe care ești tentat să-l faci este să-l consideri pe acest Dumitru Cosmănescu un accident târziu: el ia cuvântul la aproape 40 de ani de la moartea lui Eminescu. Dar... ce interes ar fi avut să mintă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
moartea lui Eminescu, și „accidentul” bibliografic Dumitru Cosmănescu, citând chiar un fragment din această relatare și comentând-o. Lăsăm textul să curgă: „... alte opinii, considerate de domeniul fanteziei, tot merită să rețină atenția. Este vorba de mărturia lui Dumitru Cosmănescu, frizerul poetului, care în „Universul“ din 28 iunie 1926 a afirmat că „Eminescu a fost izbit în cap cu o cărămidă și că, peste o jumătate de oră de la această întâmplare, poetul a murit.” De asemenea, spune că lovitura a fost
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
insistăm. Reținem constarea generală: „o legendă... se menține și astăzi”. Din 1893, de când s-a publicat scrisoarea Hariettei, se știa în mod obișnuit că Eminescu a fost asasinat de cărămida lui Petrea Poenaru. În 1926 amintirea lui Dumitru Cosmănescu, fostul frizer al poetului, reconfirmă această „legendă” care mai circulă, întro variantă puțin schimbată punând o bârnă în locul cărămizii, încă în 1972 când doctorul Ion Nica o preia din lumea ce înconjurase familia Șuțu. În 193l, însă, doctorul Vineș publică amintirile sale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
insistent în presă după ce pătrund regal în „Viața lui Mihai Eminescu” de G. Călinescu (primul beneficiar și cel mai stabil punct de referință în receptarea biografiei poetului). Doctorul Vineș numește cauza „legendei”, scrisoarea Hanrietei vrând, probabil, să arate că amintitul frizer a născocit „cărămida” pornind de la scrisoarea respectivă, așadar că acesta întărește scrisoarea și nimic mai mult. La urma urmei, ce rost avea amintirea acelui incident minor, nesemnificativ, cu pietricica și care, în plus, n-a fost consemnat de către doctor în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aceste lucruri imediat după moartea fratelui ei. Aceste lucruri au ieșit la iveală în împrejurările înmor mântării, în mijlocul acelei impresionante adunări de doliu care a înconjurat sicriul poetului. Ele se păstrează în memoria colectivă până la 1926, când sunt reconfirmate de frizerul Cosmănescu vor mai persista o vreme dar după biografiile științifice ale lui G.Călinescu, Petru Rezuș, D. Murărașu, George Munteanu iată numai patru dintre sitele dese și foarte dese care au cernut informația lăsând să treacă doar ce e foarte
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
acest covor de informații, ne vom abține cât ne va sta în putință de la comentarii, presărând doar pe ici pe colo câteva note dar rezervându-ne, desigur, dreptul unui final personal. Contextul Ziarul Universul din 28 iunie 1926 integrează amintirea frizerului Dumitru Cosmănescu într-un grupaj de o pagină întreagă, subtitrată mare:,, Cu colaborarea redactorilor și misionarilor Fundației Culturale PRINCIPELE CAROL”, care mai cuprinde texte de Vasile Voiculescu, I.Gr. Oprișan, o amintire după Th. Stefanelli și, atenție! un text semnat G.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se înscrie în datele acestei campanii de presă dar nu poate fi în nici un caz suspectat, prin aceasta, de gratuitate: Universul era unul dintre ziarele serioase ale momentului. Dacă George Călinescu nu-l amintește, în cartea sa din 1892, pe frizerul regal decât în trecere (la bibliografie, fără a-l cita) este pentru că acesta crease, prin întărire, un șablon cultural. Încă din 1893, din scrisoarea Hariettei, se știa de cărămida care a pus capăt vieții lui Eminescu, acesta era zvonul public
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
noastre, oricum, improprie secolului al XIXlea) și a scriiturii (care nu este așa de veche cum afirmă editorul). În plus, editorul este neatent și în acest raport se face afirmația: „Este cu totul de domeniul fanteziei mărturia lui Dumnitru Cosmănescu, frizerul poetului, că Eminescu a fost izbit în cap cu o cărămidă și că peste o jumătate de oră de la această întâmplare poetul a murit.” fără a rezulta clar dacă această afirmație este cuprinsă în textul editat sau îi aparține lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fotocopie care, însă, nu se putea face, hârtia fiind semitransparentă și scrisul apărând și pe verso; este foarte greu de descifrat, de altfel. Reținem că tot Dumitru Cosmănescu este cauza pentru care se publică și broșura din 1934. împotriva fostului frizer se ridicase Ion Vineș, același frizer fusese trecut sub tăcere de G. Călinescu (și tăcerea va fi consensul celorlalți biografi ai lui Eminescu de acum înainte) și tot el provoacă reacția lui George Potra. Despre textul pe care-l descoperă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
face, hârtia fiind semitransparentă și scrisul apărând și pe verso; este foarte greu de descifrat, de altfel. Reținem că tot Dumitru Cosmănescu este cauza pentru care se publică și broșura din 1934. împotriva fostului frizer se ridicase Ion Vineș, același frizer fusese trecut sub tăcere de G. Călinescu (și tăcerea va fi consensul celorlalți biografi ai lui Eminescu de acum înainte) și tot el provoacă reacția lui George Potra. Despre textul pe care-l descoperă acesta, îl lăsăm pe el însuși
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
libertină, nonconformistă. În jurul vârstei de 21 de ani se căsătorește cu un băiat de aceeași vârstă, A.N. În această perioadă, inculpata era angajata unei fabrici de cărămidă. A.N. era fiul adoptat al unei familii de condiție medie. Tatăl frizer, mama casnică („dar «descurcăreață», se ocupa cu prostituția...”). A.N. era fiul legitim al unei familii cu numeroși copii, cu un nivel material și social scăzut. Acesta absolvise școala profesională de sudori. Între timp, socrul moare, inculpata locuind cu soacra
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de fapt însăși ideea de libertate? II. LUMI POSIBILE Unii guvernează lumea, alții sunt lumea (...) Sub ei noi, ceilalți, amorfii, noi, dramaturgul boem William Shakespeare, învățătorul John Milton, vagabondul Dante Alighieri, noi, poștașul care mi-a adus ieri un plic, frizerul care-mi povestește istorii hazlii sau chelnerul care a avut față de mine un gest fratern urîndu-mi însănătoșire grabnică, doar pentru că nu consumasem decît jumătate din sticla cu vin... Fernando Pessoa 39 FĂRÎMIȚAREA LUMII "Ce frumos e!" Reacția noastră a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
finalului de an din 1924 categoria funcționarilor: "obijduita clasă funcționărească pe lângă rolul său precumpănitor în conducerea statului, pregătește mereu cu mari sacrificii pe viitorii conducători ai statului"188. Aproximativ 24% dintre părinți desfășoară diferite munci calificate: cizmar, cârciumar, meseriaș, bucătar, frizer, etc. Pe lângă acestea, o pondere importantă o au și profesiunile libere și intelectuale (19%), incluzând aici avocați, medici, ingineri, profesori, preoți, militari. Aceste tendințe se manifestă, de altfel, și la nivel național, comerțul și profesiile intelectuale conferind o proporție însemnată
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
întâmplări, de coloritul unor nostimade. Intriga, încurcată și descurcată cu brio, antrenează în „goană nebună” un zănatec, nevricos cvartet. Un mănunchi de zurbagii păliți de caricatural, oricât se împieptoșează ei în chestiuni de onoare și de amor. Flușturatecul Nae Girimea, „frizer și subchirurg”, e un fante de mahala, stăpân pe grațiile docile ale „ex-marșandei” Didina Mazu, iubeață „damă de verde”, și pe acelea mai năbădăioase ale aprigei ploieștence Mița Baston. Stârnește în acest fel gelozia fioroasă a lui Iancu Pampon, cartofor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
număr de 83 persoane, capi de familie. Odată cu ei au rămas pe drumuri și copiii acestora, în număr de 169. Între acești mici meseriași regăsim rotari, fierari, cuferari, curelari, cizmari, croitori, țesători, brutari, lăcătuși, tinichigii, ciurari, zugravi, cojocari, tâmplari, bragagii, frizeri, bărbieri etc. Conform unui raport privind activitatea de ajutorare a sinistraților, elaborat de Comitetul de asistență al Evreilor Băcăuani, numărul total al persoanelor afectate de incendiul din 16 mai 1926 a fost de 369 de locuitori (capi de familie) - „271
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Siècle, Maxim's, Business Club, Cercul celor 30, Clubul L (pentru doamne), Clubul Bois de Boulogne. Și mai amuzant (amuzant pentru noi, cei de la porțile Orientului) pare evantaiul de stabilimente care deservesc rafinatele gusturi ale clanului politocrat: case de modă, frizerii de lux, terenuri și săli de sport, stațiuni speciale de cură balneară și... și... institute de înfrumusețare. Ei, da, luînd act și de această ultimă bolgie a fabricării politocratului, nu mi-am putut reprima reacția, de altfel cu totul firească
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
trebuie să rămîi tînăr". Clar? 26 iunie N-am mai intrat într-o frizerie de la... Tezele din '71. Oricum, în momentul ăla eram toți gata rași, tunși, frezați, dar, mă rog, intrasem acum așa, să văd ce mai zic tovarășii frizeri și, hai, treacă, să-mi fac și-o frecție. De-atunci, ăhă! frizeria s-a micșorat, acum e numai jumate din spațiu, deservesc doar două frizerițe. Clienți, ioc. Mă așez în scaun și frizerița, dolofănică, îmi pune prosopul. Și-ncepe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fratelui său teama de a nu fi omorât într-un fel sau altul, dar mai ales prin otrăvire. Refuza mâncarea, singur își prepara câte un pui, își fierbea și lapte. Nu se ducea în sat să se bărbierească, ci chema frizerul acasă. Alteori, se ducea singur tocmai la târgul Podu Turcului pentru cumpărături, deoarece acolo spera să nu-l cunoască nimeni. În oboseala lui, persoana cea mai temută era subalternul și colaboratorul său, doctorul C. I. Parhon care avea să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fără succes. Acest tip de se nu-și găsește locul nici între valorile reflexivului din GALR I (Vasilescu 2008: 224−226) − reflexiv propriu-zis (Ioana se spală), reflexiv reciproc (Dan și Mihai se văd des), reflexiv factitiv (El se tunde la frizer), reflexiv inerent (Ion se lamentează), pasiv (În articol se arată diferența dintre X și Y), impersonal (Se merge repede pe strada asta) −, nici în cele enumerate de Avram (1997: 196−197) − obiectiv (El se îmbracă), reciproc (Se ceartă des), dinamic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
altă metodă: vedem pe un preot curvar, pe care l-am prins undeva, l-am fotografiat atunci cînd a avut raporturi sexuale. Atunci Îl chemăm și Îi spunem”, evident să colaboreze cu „organele” (p. 150); „Trebuie educați oamenii noștri, la frizer este sculă moartă, la strungar la fel, la noi este sculă vie” (p. 151). „Ăștia n-au dreptul să scrie scrisori. El poate să scrie, dar noi punem ștampila și spunem «Oradea, scrisoare de la bandit»” (p. 151). Poate nu Întîmplător
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
DE ÎNVĂȚĂMÂNT clasa a X-a Ciclul inferior al liceului - filiera tehnologică Aria curriculară Tehnologii Domeniul de pregătire de bază: ESTETICA ȘI ÎNGRIJIREA CORPULUI OMENESC Domeniul de pregătire generală: ESTETICA ȘI ÎNGRIJIREA CORPULUI OMENESC - condiție de acces pentru calificarea profesională: - Frizer - coafor - manichiurist - pedichiurist I. Cultură de specialitate și pregătire practică săptămânală Modulul I: Tunsori bărbătești Total ore/an 80 din care: Laborator tehnologic 16 Instruire practică 24 Modulul II: Tunsori de damă Total ore/an 100 din care: Laborator tehnologic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223479_a_224808]
-
caracterului eteroclit al oricărui limbaj, inclusiv literar. „Construcția” este vizibilă însă doar la o lectură atentă, aluziile livrești, artificiile, trimiterile ludic-ironice la citate, autori (mai ales la „canonicul” Eminescu) subordonându-se unei „mitologii” a personajului nea Gică, „cel mai mare frizer din lume”. Nea Gică este în primul rând un personaj livresc, peste care plutește fantasma autorului: textele lui nea Gică, reproduse cu literă cursivă, deci „citate de autor”, se amestecă, stilistic, cu textele „originale” ale eului-narator. Acest „eu” al poemului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
și toți naratorii lor ajung să se întretaie: până la urmă se înțelege că este vorba, în diverse moduri literare și lingvistice, prin intermediul unor „bucle”, de aceleași lucruri: timpul, moartea, dragostea și literatura. Nea Gică nu este doar „cel mai mare frizer din lume”, „cel mai bun prieten al omului”, „cel mai clandestin coafor”, ci „autorul”, în sensul unei instanțe fără nume, care generează textul-lume: „Gică fie numele meu”, vers antologic din Nea Gică pe urmele lui Edith Piaf, ce amintește de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
Fumuriu, personajul nuvelei P.N.V. din ciclul Nuvele bărbierești al lui Victor Papilian. Respectivul descendent al vicleanului Figaro amintește instantaneu de spiritualul Mitică, strămoșul său autohton, prin cameleonismul replicilor și prin șarmul neprețuitelor sale "găselnițe" de tipul: "Coane, să te rază frizerul, să te ducă șoferul și să te iubească vădana de treizeci de ani [...] Așa suntem noi, bărbierii de soi. [...] Avem vorba iuțită și râsul scurt ca chibriturile bune"41. Discursul ironic lasă târziu să se întrevadă, exact ca în schița
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]