1,444 matches
-
evreești posibilitatea de a se conforma dispozițiunilor luate de către Guvern pentru refacerea și redresarea economică a țării”. La finalul referatului, avocatul Gold nu a uitat nici de munca dezinteresată a altui confrate, I[ulius] Kremer, pe care l-a încondeiat frumușel la panoul fruntașilor. Trebuie spus că, acest Iulius Kremer (Cremer) a editat (începând cu luna decembrie a anului 1944) împreună cu profesorul V.I. Cataramă și viitorul activist de partid Valer Mitru, publicația „Vreme nouă”, subordonată comuniștilor și ocupanților ruși. De altfel
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
urmează ca formele de transferare să fie făcute de Dvs., cum și hrana, îmbrăcămintea să fie asigurate tot de către Prefectură”. După ce nu uitase să-i transmită prefectului că susnumitul nu are acte de identitate, Zainea Buhuși și Nicolae Teodoru, semnaseră frumușel documentul, „spre cele legale”, bănuim. Pe stânga, la mijloc, prefectul tutovean scrisese următoarele: „A se cere parale (sic!, subl.ns.) și foaie de drum. Acesta va pleca prin Galați”. Acest Nicolschi, se născuse la data de 14 septembrie 1906, în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
DESPĂGUBIRILOR DE RĂZBOI pe care începuserăm, deja, să le achităm! Neajungându-le lemnele cumpărate cu câteva zile în urmă, maiorul Kapelov ordonase cumpărarea altora în ziua de 26 ianuarie. Dauna făcută bugetului României? 47.204 lei, care s-au transferat frumușel în buzunarul afaceristului bârlădean. L. Moise, probabil Leibovici, nume neaoș românesc... Inginerul rus Zatuli, exclusivist fiind, mâncase numai la restaurantul „Toma” așa că pe data de 31 ianuarie fiind scadența, România a fost nevoită să achite suma de 80.000 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la noi, aflînd toate despre Eminescu, începu să plîngă." După cum ne amintim, și Iuda a plîns! Dacă ținem seama că tensiunea între cei doi era chiar mai veche ("Pe domnul în chestiune l-am bruscat în societate, dar a tăcut frumușel, ca un om de nimic ce este" Eminescu către Veronica, 1881) ne putem întreba cînd a mai fost timp de marea prietenie? Paul Zarifopol care nu poate fi acuzat de antipatie față de Cragiale mărturisește că "nu rareori l-am auzit
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în gazdă domnișoara Matilda Popescu cu mama sa Ghioala Popescu și domnișoara Lucreția Ionescu cu mătușa sa Anica Ionescu (Proces verbal); trecerea antroponimelor asupra regnului animal devastează semnificația acestora din care nu rămîne decît ridicolul: Zambilica e o cățelușă foarte frumușică, Bismarck dulăul ofițerului care șade cu chirie la Papadopolina, Bubico este copilul lui Garson și al Gigichii, soră cu Zambilica... Dacă insignifianța purtătorului se răsfrînge asupra numelui producînd, prin desemantizare, confuzii care anulează intenția de diferențiere și, practic, anonimizează personalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de comunicare perfidia verbului intercalat în discursul narativ. Cu deosebită... pudoare sunt prezentate relațiile din zona obscură a incestului fiind trecute, fabulistic, în contul regnului animalier, ca în povestea lui Bubico și a Zambilicăi: "Papadopolina are o cățelușă, Zambilica, foarte frumușică! șade alături de mine; suntem prietene; și dumnealui (arată pe Bubico), curte teribilă! (Către Bubico:) Craiule!... [...] Bubico este copilul lui Garson și al Gigichii, care era soră cu Zambilica a Papadopolinii, ceea ce, care va să zică, însemnează că Zambilica este mătușa lui Bubico după
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
deși nemțoaică, ba chiar poate pentru că era nemțoaică: pe de o parte, ca om, o iubeam; va să zică, o iubeam pe de o parte; pe de altă parte, ca român, nu-mi plăceau lucrurile și chiar fetele nemțești, și, numind pe frumușica mea " Micuța", prin însăși aceasta o românizam și o iubeam oarecum și pe de altă parte. Ce-i dreptul, era frumoasă! Era frumoasă ca o româncă! Avea niște ochi... culoarea și mărimea nu îmi aduc bine aminte. Avea un păr
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
scape. Dar ce, el nu-i bărbat? spuneau acestea. Nuțu Mic, deși mai mic de statură, era harnic, bărbat vrednic de laudă și gospodar de frunte În sat. Fratele lui, Gavril Lupu, gospodar de frunte și el, adunase o avere frumușică. Avea pământuri multe și ograda plină de animale. Dar nu a avut noroc de o nevastă care să-i facă cinste. Maria Lupului, născută Suciu, venise aici din Călnaci. Era fata lui Neculai de la Poartă și nu era deloc cheie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Om ești... Octave (20) După câteva cuvinte, prin care-am încercat să potolesc suferința acestei ființe încîntătoare atât de-ndurerate, am plecat de-acolo. Întrebându-l pe Léandre ce părere are despre fată, mi-a răspuns că o găsește destul de frumușică. M-a supărat indiferența lui cu care îmi vorbea și n-am putut să-i dezvălui tulburarea pe care mi-o stîrnise în inimă farmecul ei. Conștient de faptul că narațiunea stăpânului său este saturată de digresiuni descriptive și evaluative
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
castitate, abolirea sexului și spiritualizarea iubirii. Bănuiala îi este imediat confirmată de curiozitatea foarte pedestră a oamenilor din jur, mai ales a femeilor, care s-au adunat la biserică nu atât din respect pentru cele sfinte, cât de dragul unui preot frumușel, devenit faimos prin predicile sale patetice și extrem de însuflețite. Prin urmare, nici refugiul în credința religioasă nu-i sigur, cât timp predicatorul însuși ajunge să tremure la un moment dat din tot corpul "de fiorul iubirii". Nereușind nici în biserică
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o întreagă tipologie numenală cu funcție mitico-familială și estetică. Este suficientă simpla citare a numelui într-un text, ca individul căruia i se adresează să fie convențional avansat în sfera frumosului. Cînd în baladă apare formula versificată „Ana Ghiordănel,/Nume frumușel”, este vizată fata declarată disponibilă pentru măritiș. Numele Nechifor Lipan era o formă deschisă de identitate; același personaj, sub semnul Gheorghiță, era destinat să rămînă într-o familiaritate restrînsă. Investigația „polițienească” a Vitoriei este, în fapt, o suită de rememorări
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
in, dar m-a frapat la el vorba-i blajină, sfătoasă și retrasă oarecum, în interiorul său. Mi-am zis de prima dată că este un om deosebit și am dorit să-l cunosc mai bine. - Da? - Da, este o mreană frumușică, i-am răspuns. Avea peste un kilogram. Apoi mi-a arătat cum prindea el pește: o plăcuță de plumb de care erau legate patru cârlige cu fir textil și o gumă cusută pe plumb, sub care băga o coajă de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
îl poreclisem eu pe Cristi, pentrucă semăna leit cu personajul din film. Cică așa, deodată, au auzit sforăituri. Și s-au apropiat de mine, ce mai, dormeam de-a binelea. Între timp, ei mi-au scos din baltă doi crapi frumușei. M-au lăsat să dorm până m-am trezit singur. Și să știți că somnul acela de vreo două ore m-a refăcut, de parcă atunci începusem pescuitul. - Și n-ai căzut în nas? Sau în apă? m-a întrebat Gică
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
plastron, costumul negru era închiriat (când nu-l avea pe al lui, propriu), iar în picioare ghete cu găurele multe, în care intrau șireturile lungi, își dădea cu peria peste mustăți, le ungea cu “brandolină” ca să “stărlucească”, și le arcuia frumușel cu codițele tari înspre sus, își lua nevasta și mergea la Hanul lui Topor, care era nu departe de casa lor, pe Sărărie, un loc celebru de popas pentru toată lumea: cărăuși, căruțași, hamali, funcționari, scriitori etc. Aici, la han, comanda
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
avea rude din partea părinților, la oraș; un unchi și o mătușă. Mă bucurasem atunci pentru Victorița că Își găsise prietenia și de ce nu, chiar iubirea În acest coleg și consătean pe care Îl cunoșteam și eu ca fiind un băiat frumușel, atrăgător și de treabă, cunoscându-i și părinții. Victorița chiar se mutase la el și Îmi spusese la telefon În convorbirile noastre rare pe care le aveam, că au intenții de căsătorie. În toamnă așteptam să joc la nunta ei
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
este Învățată deja, zise Mărin : la vreo săptămână, două, Îi spun că sunt chemat la județ și lipsesc vreo două zile de acasă. Bă, da’ nătlăfeți mai sunteți, lasă că vă Învăț eu să mințiți. Am un plan: vă duceți frumușel acasă, așa, cu mutre serioase, preocupate, și spuneți că mergeți cu mine la județ la un congres cu partidul din care facem parte, care o să țină vreo două zile, unde se discută despre politică si ele nu o să vă mai
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Când a văzut mireasa, ochii lui erau în lacrimi. O pierduse pe Anica, care bătea din palme și cânta de parcă se bucura de durerea și nenorocul lui. Același vânt o atinsese și pe ea. Bucură-te ginerică Că ai mireasă frumușică, Frumoasă și de bogat Toată noaptea ai sta în pat. Muzica nenorocirii lui răsuna toată ziua și apoi noaptea se lăsă. Totul numai voie bună. Mirii erau frumoși, jucau și se bucurau, iar nuntașii habar nu aveau ce luptă se
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
sufla vreun cuvânt despre ceea ce știe. „Discreție perfectă ! Strânge, ca un burete, cancanurile, mută, neclintită, ca un seif elvețian, care se deschide doar cu o formulă magică.“ Doamna Marcu Sidonia : are un fiu, în clasa a patra. Elev bun, băiat frumușel. Selectat ca... „oficial“, pentru întâmpinarea Președintelui. Săptămâna viitoare, Președintele se întoarce din Libia. Marcu Eugen îi va oferi flori, va fi sărutat. Pentru asta, se află de douăzeci de zile în cantonament, perfect izolat, supus la toate analizele medicale. Hrana
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sufleurului. Tocmai cậnd eram în toiul festivității, și-a făcut apariția domnul, iar noi am sărit de pe scenă precum potậrnichile, fiecare pe unde a putut, zbughind-o către bănci. A urmat plậnsul și scrậșnirea dinților, căci domnul ne-a “altoit” frumușel pe toți. Ariton rămăsese acolo, în cușca lui de sufleur dar el mai avea un frate în clasă cu noi: - Cậșule, unde-i frac’tu? izbucni nervos Domnul. Deodată, cupola magică a sufleurului începu să se miște, iar Ariton dezechilibrat
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
Bună brânză, a zis că mai aduce. Hai, pa! 03.06.2009 De-ale chefliilor - După votare Bă, eu spun și-n culcare și-n sculare că lumea trebuia să meargă la vot. Aia trebuia să facă. Să se scoale frumușel de dimineață, să dea cu afterșeivu’ pe obrajii rași la sânge, să scoată costumu’ ăl bun de la naftalină, să agațe la gât cravata pentru ocazii speciale și să se deplaseze În pas vioi, alături de consoartă, către secția de votare. În
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și prezintă umflături. Că bate vânt de disperare și plouă cu dezamăgiri. Gore Îi dă un ghiont lui Gicu, dar nu zice nimic. Ba, mai mult, parcă pentru a-i demonstra lui Sandu că toată perorația Îl lasă rece, gustă frumușel din bere și face aaaaaaaaa, În semn că nu există plăcere mai mare decât degustarea băuturii obținută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea În apă a malțului și a florilor de hamei. Gicu Îl imită aproape imediat, dar se
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
merit Și diplomă scrisă pe o etichetă de pe sticlă, Însă nu bețiv. Ete, fleoșc, scuze, nu pot să mă abțin. Intrăm În analize pe text Și pe cuvinte. Sandu mai cere o sticlă cu vin, Tămâioasa mea, tu te duci frumușel acasă Și te Împaci cu Geta, nu fii capsoman. Și nu mai zice de garoafe că Îți pun masa În cap. Gata cu Genericul, le-a trecut vremea. Ce faci, mă, fără Geta, ea te spală, ea te calcă, ea
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Străveziile mătăsuri - Cât cu-a ta privire fină Umbra tu abia le măsuri. Oh, cum este de ciudată, Lingușită, desmierdată. Nici prea mare, nici prea mică, Dar crescută subțirică, Nimeni n-ar putea să zică Că nu-i coz de frumușică. Are haine-alesățele Și podoabe de inele, Multe fie, puțintele, Tot îi stă bine cu ele. {EminescuOpIV 524} Dulce mîngîiere-mi fuse Dar la rău mă mai aduse. Blestemat să fie locul Unde mi s-au aprins focul. Căci un cântec cât
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Nu mă duc... ANA: Nu vrei plăcinte? MUȚI: Nu acum, să-ți spun ceva... Da, așa-i că nu te superi?... zi că nu te-i supăra. ANA: Spune, de!... MUȚI: Cum aș începe... Doamne? Doamne-ah, mămucuță, Tare ești tu frumușică, nu știu cum, și ești drăguță Decât cum nu se mai poate, cum nu e altă mămiță... ANA: Ce vrei, Mimi, spune-odată... MUȚI: Să spun? Da? Dă-mi o guriță. ANA: Atît? MUȚI: Da. Și încă una, și-ncă una, nu știu cum Da
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iubi? a avea vreme de pierdut. Cine n-are vreme nu iubește. [57] Mintea femeii - înșelăciunea. [58] Cel mai temeinic instinct de onestitate îl au femeile într-adevăr frumoase. Cele urâte ar voi să nu fie dar nu pot, cele frumușele sunt totdeuna darnice. [59] Om de la om trăiește și de la toți comunitatea. 2275B, [60] Moralitatea e pentru suflet identică cu sănătatea pentru trup. Un popor imoral e fizic nesănătos sau degenerat. 2288, [61] Sucul învietor al gândirii e patima. E
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]