1,177 matches
-
forțele proprii, să nu participe la viața colectivului clasei, iar pe alții să devină nervoși, capricioși, revendicativi, extrem de autoritari sau răutăcioși în relațiile cu colegii. Trebuie evitată și pedepsirea în grup deoarece elevii nevinovați s-ar putea simți nedreptățiți, devenind frustrați. În niciun caz pedeapsa nu trebuie aplicată unui elev care, în ciuda încălcării unor reguli, pare că face eforturi să se schimbe în bine. Un prim pas în recuperarea lui îl constituie tocmai nerecurgerea la pedepse, dacă situația creată nu este
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
didactic, fiind preocupați de riscurile posibile ale severității lui. Dimpotrivă, profesorul degajat și vesel, care știe să risipească tensiunea inutilă din anumite momente ale lecției, dezmorțind pe elevi cu câte o glumă, își apropie elevii, evitând ca aceștia să devină frustrați și mărește eficacitatea predării, dar și randamentul școlar al elevului. De mare însemnătate pentru câștigarea încrederii, este să se țină seama de particularitățile individuale ale elevilor. Unii copii sunt sensibili; un ton poruncitor îi face să sufere. Alți copii sunt
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
în orice mediu școlar (cărora le corespund situații tipice de solidarizări neprincipiale, nedreptăți, insulte etc.), nu vor fi neglijate, deoarece ele coboară pe neobservate climatul intelectual și moral al muncii școlare, determinând, în același timp, o ușoară atracție a elevului frustrat, deja sensibilizat, spre acei colegi care au ajuns la permanentizarea unei conduite profund deviate” (ibidem, p.141). În aceste situaț ii, relaț ia educativă profesor-elev trebuie construită astfel încât să evolueze spre atitudinea ” Eu sunt OK, tu ești OK”. Educatorul trebuie
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
disconfortul sau impresia de neajutorare și de insecuritate, în general acel fond de tensiune nervoasă care facilitează acțiunea unor factori frustranți. De aceea, institutorul/ profesorul va avea permanent în vedere antrenarea familiei și a colectivelor școlare în soluționarea problemelor elevilor frustrați. IV 10. Măsuri de protecție individuală a elevului Dar, evitarea și atenuarea efectelor unor frustrări puternice implică și luarea unor măsuri de protecție individuală, destinate sporirii rezistenței și toleranței individuale la frustrare, dintre care T.Rudică menționează: a) Cunoașterea propriilor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
frustrării nu trebuie conceput și tratat ca un fenomen singular, izolat de celelalte aspecte ale vieții sufletești. Terapia frustrării trebuie să pretindă atât acțiunea asupra condițiilor/situațiilor frustrante, pentru a le atenua influența, cât și pe cea asupra personalității celui frustrat, pentru a-i reduce gradul vulnerabilității la frustrare și a ridica pragul toleranței individuale la aceasta. Bineînțeles, este mai ușor de evitat apariția unei frustrări acutizate sau cronicizate, decât de înlăturat consecințele ei; obținerea redresării se realizează cu atât mai
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
pedepsit de tată; - personalitatea actuală: predominant extravertită, în curs de conturare. Desenul familiei ilustrează că relațiile copilului cu membrii familiei sunt foarte bune, normale. În concluzie: elevul se simte devalorizat de către profesorul de limba franceză, se simte nedreptățit și frustrat pentru că nu știe să gestioneze situația și este speriat de consecințele pe care le poate avea comportamentul său. Nu știe unde a greșit și nici ce ar putea să facă să-și îndrepte greșeala. În urma interviului profesorului de limba franceză
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Ceea ce pare la o privire grăbită și complexată drept exclusivism și diferențiere nejustificată. Corecțiunile care s-au adus: o Europă a dialogului, a schimburilor și a altor forme de comunicare și colaborare sunt încă nesatisfăcătoare. Europa răsăriteană se simte mereu frustrată și exclusă. Are sau n-are dreptate? Să privim mai departe cu oarecare atenție. Mulți dintre noi uită sau ignoră totuși o mare, o copleșitoare realitate. Ea este de fapt cheia întregii probleme și controverse: Europa așa cum se impune ea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
au apărut în toate țările europene, chiar dacă avem modele diferite ale relației dintre Stat, culte și alte religii. O primă mare problemă este cea a imensei frustrări trăită de membrii comunităților de musulmani din Europa. Musulmanii de după prima generație trăiesc ,,frustrați interior între reguli stricte impuse de familie și comunitate și libertatea și tentațiile unui stil de viață occidental. Felul în care unii se adaptează ține mult de propriile alegeri, dar și de contextul social în care se mișcă: cu cât
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
reguli stricte impuse de familie și comunitate și libertatea și tentațiile unui stil de viață occidental. Felul în care unii se adaptează ține mult de propriile alegeri, dar și de contextul social în care se mișcă: cu cât sunt mai frustrați și izolați, cu atât sunt mai violenți"190. Un exemplu trist dar semnificativ este cel al tinerilor musulmani majoritari într-un ghetou din nordul Parisului. La vederea unei polițiste albe au amenințat-o cu violul și cu arderea feței cu
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
mușcă poștașul. Teoria lui Dollard a fost supusă ulterior unei revizii. Astfel, Leonard Berkowitz, considerând că teoria lui Dollard exagerează legatura dintre frustrare și agresivitate, susține că frustrarea produce supărare, o stare de pregatire emoțională pentru a agresa. O persoană frustrată poate să dea curs furiei atunci când sunt prezente și anumite semne ale agresivității sau, uneori, când nu sunt prezente asemenea semne. In primul caz, stimulii asociați pot amplifica agresivitatea. O clasificare a reacțiilor conștiente la frustrare a fost realizată de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
pe alții pentru “lipsa sa de noroc”. Elementele lumii exterioare devin țintele agresiunii și proiecției sale, fără a se ține cont de situația obiectivă. Patologic, acest tip este ilustrat de paranoia. * Intra-punitive- implică trăirea sentimentelor de vinovăție și umilință. Persoana frustrată se consideră responsabilă, iar reacția la frustrare este Îndreptată spre sine Însăși. Acest tip de răspuns Îl poate determina pe individ să se simtă inferior și lipsit de orice fel de merite, existând posibilitatea de a se instala stări depresive
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
nu se pune, de această dată, pe Învinovațirea unei instanțe din exterior. Situația este considerată inevitabilă și minimalizată. In plan patologic, le corespund anumite maifestări isterice. bă Reacții de persistența a trebuinței. Direcționează activitatea și gândirea subiectului spre Împlinirea trebuinței frustrate. că Reactii care exprimă inevitabilitatea obstacolului. In acest caz, răspunsurile sunt stereotipe, ca urmare a “dezarmării” individului. In ceea ce privește criteriul sincerității reacțiilor la frustrare, răspunsurile se plasează Între două extreme, la polul negativ Întâlnindu-se fabulația și simbolurile, iar
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
și reticenți și, totodata, șovaielniciîin a-și exprima sentimentele și dorințele. Aparent, sunt foarte neagresivi, dar, adesea, intră În competiție cu copiii pentru a câștiga atenția soțului, fiind de obicei depresivi, imaturi și capricioși. Tipul IV: Acești părinți sunt persoane frustrate, de obicei, fie de tați foarte tineri, fie de oameni inteligenți, dar care au anumite dizabilități fizice care-I Împiedică să-și sprijine propria familie. Este posibil ca ei să stea acasă și să aibă grijă de copii, iar soția
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
oferi publicului impresia că fac ceva, trag în aer cu gloanțele oarbe ale cuvintelor, care explodează cu zgomot și, după cum știe toată lumea, nu au țintă. Mințile diplomaților au ca punct comun doar blamarea reciprocă. Atunci când delegații se despart, înrăiți și frustrați, ajung, oricât ar fi de indignați, să cadă de acord măcar asupra unui punct de vedere: cealaltă tabără face propagandă. Se întâmplă ca în acest caz ambele părți să aibă dreptate. Degenerarea interacțiunii diplomatice într-un joc de propagandă este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
o așteaptă, mai mult, acționează în acest sens); apariția unui climat psihosocial pozitiv sau negativ, a unui moral (stare de spirit colectivă) crescut sau scăzut (oamenii se simt bine, satisfăcuți, abia așteaptă schimbarea sau, dimpotrivă, sunt timorați, îngrijorați, se simt frustrați, manifestă pasivitate). Aceste fenomene psihosociale se transformă în cauze care pot fie să faciliteze, fie să îngreuieze introducerea noilor structuri organizatorice. Dintre toate, se pare că o pondere deosebită o are corecta și oportuna informare a lucrătorilor cu privire la particularitățile noilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
individul și grupul se simt confortabil din punct de vedere psihologic (satisfăcuți, cu moral crescut etc.), fapt din care organizația nu are decât de câștigat; cu cât eficiența participării este mai scăzută, cu atât individul și grupul se simt nesatisfăcuți, frustrați, cu moral scăzut, fapt care va influența negativ organizația. Ipotezele de mai sus nu sunt valabile în orice tip de condiții, ci în condiții determinate. Cele mai multe dintre ele stabilesc relații de ordin cantitativ între două mărimi, dar în realitate relațiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
workaholicul cu porniri homosexuale latente - are dorința homosexuală inconștientă de a fi dominat de un alt bărbat și își trage satisfacția din munca ce-l ține mereu într-o poziție submisivă în raport cu un șef sau cu un client puternic; workaholicul frustrat; workaholicul narcisic - trăiește un intens sentiment de insecuritate datorită unor experiențe timpurii și este dependent în mod compulsiv de muncă pentru a reduce sentimentul de inadecvare; workaholicul obsesiv - are o pasiune pentru strictețe, ordine, structură și pentru activități de muncă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
acolo unde mijloacele legitime disponibile sunt mai dificil de pus În aplicare decât la nivelurile superioare. Merton subliniază faptul că, dacă o societate insistă prea mult pe succesul material, un număr tot mai mare de indivizi ajung să se simtă frustrați și să recurgă la inovație, abundența nemaifiind În mod necesar o garanție a scăderii criminalității, pentru că atunci când bunurile există În cantitate mai mare, competiția pentru dobândirea lor riscă să se intensifice. Rezultă de aici că mulți dintre noi, deși acceptă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
criminalității, pentru că atunci când bunurile există În cantitate mai mare, competiția pentru dobândirea lor riscă să se intensifice. Rezultă de aici că mulți dintre noi, deși acceptă obiectivele, nu le vor atinge prin mijloacele aflate la dispoziție. Unii se vor simți frustrați și nu se vor da În lături de la a folosi soluții ilegale. De aici, vor trece dincolo de „marginea” normelor prescrise și vor deveni devianți sau marginali. Aportul Școlii de la Chicago De la anomie la devianță s-a trecut grație sociologilor din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
situația potențială de a evolua și de a se autonomiza (profesionalizarea mai accentuată și mișcarea de emancipare a femeilor, creșterea perioadei de școlarizare, crearea unei piețe pentru tineri). Trebuiau modelate atitudinile celulei familiale, comunicând cuelementele sale cele mai slabe, dominate, frustrate, lăsate să se descurce singure și susceptibile să se conformeze unui mesaj preconstruit și tentant. Nu Întâmplător acestea vor fi categoriile care aveau să inoveze cel mai mult și să-și spună răspicat cuvântul În anii ’60 și ’70. Consumul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care aduce ca argument privarea relativă pornind de la diferitele grade de discriminare politică și economică, de la diferențele În ceea ce privește accesul la capital și la educație, precum și de la confruntările religioase și condițiile sociale actuale (Gurr, 1970), Îi vom răspunde că cei mai frustrați nu sunt neapărat și cei mai agresivi, că volumul de violență nu variază proporțional cu intensitatea privațiunilor și că și filmele pot alimenta agresivitatea. A considera violența ultimul recurs după eșecul dialogului Înseamnă a exclude multe căi de compromis. A
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tărie ca să înduri disprețul a milioane de oameni. Da, nu există meserie mai grea și mai grețoasă ca asta! Acum înțeleg de ce, oricâte abuzuri ar face, oricâte privilegii și-ar aloca, oricâtă aroganță ar emana, parlamentarii români par mereu nemulțumiți, frustrați și țâfnoși. Nu-i puțin lucru să renunți la umanitatea ta și să devii... naiba știe ce: maimuță, robot cu burtă, animal de vot? Oricum, ceva mai puțin decât un om. Dacă treceți vreodată prin București, vizitați-i la Casa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
a doua Unire a Principatelor!”. Ei, bine, nici un admirator din sutele pe care i-am avut nu mi-a făcut vreodată un elogiu atât de... nerușinat, de umflat, ca acest „ilustru și Înfocat” denigrator al operei mele, care a fost frustratul T.P!...Ă În interviul citat mai sus, acordat lui Daniel Dimitriu și Horia Zilieru, cum fac uneori, aduc În discuție o judecată negativă asupra persoanei sau operei mele și amintesc pe scurt părerea ciudată, cu siguranță negativă, pe care
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
stil seducător, de fericită expresie și intelectualitate, să ne propună sinteze obiective, ample, În jurul numelor mai sus citate, dovedindu-și astfel imparțialitatea pe care o clamează sus și tare. Dar el este, mi-e teamă, unul dintre acele nefericite spirite frustrate, care ne acuză pe noi, cei care am avut o presă cât de cât pozitivă sub comuniști, de a fi, nici mai mult nici mai puțin. decât niște „profitori ai regimului”, speculând niște uriașe privilegii, umflați considerabil În valoarea textelor
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
azi, la aproape două decenii de la izgonirea lor de la putere - mă refer la receptarea valorilor culturale și artistice produse după război și la Înțelegerea marilor personalități care ne-au fost contemporane. Nu numai că un oarecare gazetar, curtat de toată lumea, frustrat, probabil, deoarece se Încearcă și el În câmpul prozei, propune cu insolență arderea operei lui Nichita Stănescu, pur și simplu - doar naziștii, În frunte cu Goebbels, prietenul lui Hitler, mai aveau reflexul de a arde valorile spirituale ale unui neam
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]