10,651 matches
-
foame, dar și ca să astâmpere foamea celorlalți. Ba mai mult, ca să le provoace setea. Așa stând lucrurile, am citit cartea aceasta în deplina ațâțare a simțurilor, cu o sete pe măsura foamei cu care a fost scrisă. Prospețime, necomplezență și fugă din canon - aceasta ar fi formula prozelor lui Dan Alexe. Cele trei borne se găsesc, fără excepție, în fiecare povestire din Miros de roșcată amară. Indiferent dacă în centrul prozelor stau cupluri / triunghiuri amoroase sau personaje de subterană ori de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
vedeau decât niște amărâți de soldați care răcneau ocări spre alți tâmpiți în uniformă, ce urcaseră după mine și se risipiseră prin tren. Doi intra seră în compartiment înaintea mea și înjurau că nu puteau deschide fereastra. Au ieșit în fugă și au tropăit spre capătul culoarului ca să-și strige și ei măscările, dar trenul s-a scuturat și a pornit, așa că n-au apucat să urle decât la copaci și la vacile din ce în ce mai rapide. Locul din fața ei, la fereastră, era
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
vino să-ți dau în cărți. O chema Ana, dar eu adăugam sistematic „Ipătescu“, sperând că-s original, intimidat de cracii ei design și de faptul că-mi repeta, zâmbind tolerant, că obsesiile mele cu exotismul ocult sunt doar o fugă de real. La prima întâlnire o asigurasem, cu seriozitate măsu rată, că am acasă o oglindă păroasă. O oglindă alchimică, cu fața reflectantă acoperită de o blană ce crește din ea și în care, ca să te vezi, trebuie să desfaci
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
continuat grav. Asta m-a enervat, făcându-mă să vărs băutură pe ele. S-au ridicat țipând exagerat, ceea ce a făcut să apară din senin un dușmănos cu căști în urechi, ca la serviciile secrete, și figură de pus pe fugă un gurkha nepalez, care le-a întrebat lătrând dacă nu cumva le importunez. O secundă am avut impresia că aveau să spună da. în stradă, au continuat să-și șușotească lucruri până când m-am vârât între ele și le-am
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
care le scotea cu gheara ei neagră dintr-un borcan unsuros. Că e murdar ce iese, zicea ea mereu, nu ce intră în gura omului. La gură avea grăsime sleită. I am zis să coasă steagul și m-am întors fuga la primărie. — Băieți, a-nceput Manciuzdă, ca la noi la nimeni. Să nu furați din camion. Dacă puneți mâna în camion, ăia sunteți, ați înțeles? Am zis toți că da. — Unde-i Găinaț ? Am început să-l strigăm: — Găinațe-i
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
zăcea așa, gras și tomnatic. L-am târât greu până la apă și l-am lăsat cu fața-n jos în niște trestii mâloase. Dup-aia m-am culcat. Devreme de tot, i-am auzit cum răcnesc. Am ieșit și eu fuga. îl găsiseră. Găinaț plângea. S-a pus să lălăie plângând. Adică plângea c-un soi de lălăit. Pe urmă belgienii au mai amânat și au stat și la înmormântare. După care și-au adus aminte de cimpoi. Mi l-au
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
periți de buze. Străfulgerarea de-o clipă îi arătă lui Celebi ceea ce înțelegea acum că fusese pregătit o viață întreagă să vadă. Atunci căscă gura și, îngrozit și mai tare de propriu-i urlet, se întoarse și o rupse la fugă spre capelă, căzând la tot pasul în noroi. „Lumânările din capelă!“ Se agăța deznădăjduit de gândul ăsta. Ajunse la căsuța de lemn cu sângele bubuindu-i înverșunat în tâmple. Intră, căută bâjbâind, cu umerii strânși, o lumânare, găsi una și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
greu... Urmară pe dată bufniturile morților ce săreau unul câte unul în groapă și gemetele lor ascuțite și plângărețe pe când îl dezgropau. Celebi horcăi, lăsându-și gura să se umple cu noroi... Apoi urmă zbieretul răgușit al unui cocoș și fuga scâlciată a stricăciunilor, ce se supuneau poruncii de a merge să se întindă înapoi la locurile lor. Celebi nu albi, ori poate că noroiul ce-l acoperea din cap până-n picioare și-l făcea să semene cu un moroi ascundea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
intenții ale adversarilor (animale, semeni) și să reacționeze rapid. Frica este un exemplu în acest sens, reacțiile fiziologice care o însoțesc fiind, conform lui Goleman, o reținere a sângelui în zona inferioară a organismului (zona membrelor inferioare), fapt ce facilitează fuga drept reacție inițial inconștientă, irațională (Goleman, 2005, pp. 357-358, 367-370). Reacțiile emoționale, foarte rapide, iraționale, sunt la originea unor gesturi altfel inexplicabile, precum împușcarea din greșeală, ca reacție la frică, a unor persoane nevinovate, uneori membri ai familiei. Totuși, spune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
existență: spre exemplu, dacă nu cunoști principiile funcționării sistemului nervos îți scapă o parte din comportamentul persoanei. Trebuie să știi mai întâi că la baza plăcerii stă o diferență de prag senzorial pentru a înțelege cărui fapt i se datorează fuga continuă după nou, sau indiferența pe care o manifestăm deseori față de o plăcere la scurt timp după cucerirea ei. Suntem marcați de discontinuitate: starea de conștiență ne este zilnic întreruptă de somn, inspir-ul ne este întrerupt de expir, continuitatea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
către ce? A progresa înseamnă a parcurge o cât mai mare parte dintr-un drum către ceva. Care este acest ceva către care progresăm? Dacă definim drept progres orice modificare față de o stare inițială atunci progresul nu reprezintă decât o fugă de ceva. În această variantă de ce fugim? De condiția umană? Progresul este bazat pe o cât mai bună organizare socială, pe o tot mai accentuată aglutinare a indivizilor. El se desfășoară în dauna individualității, împotriva ei chiar. În mod paradoxal
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
care-i accentuează continuu angoasa, a se odihni în interiorul unei lumi în care sensurile sunt date de-a gata, valoarea lor fiindu-i demonstrată de numărul tot mai mare de adepți, reprezintă o formă tentantă de refugiu. Căutarea de sine. Fuga de sine. Fuga după sine. Iată dimensiuni ale existenței contemporane! Motivația principală a rezistenței familiei atâtea mii de ani e legată de supraviețuire, este una economică. Acum, când a crescut gradul de siguranță privind supraviețuirea, ițele care leagă femeia de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
continuu angoasa, a se odihni în interiorul unei lumi în care sensurile sunt date de-a gata, valoarea lor fiindu-i demonstrată de numărul tot mai mare de adepți, reprezintă o formă tentantă de refugiu. Căutarea de sine. Fuga de sine. Fuga după sine. Iată dimensiuni ale existenței contemporane! Motivația principală a rezistenței familiei atâtea mii de ani e legată de supraviețuire, este una economică. Acum, când a crescut gradul de siguranță privind supraviețuirea, ițele care leagă femeia de bărbat într-o
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
alții contestă făcând-o pe scamatorii, doar pentru a nu se observa că fură lucrurile cărora le reneagă orice valoare). Nu suntem capabili să ne asumăm ca națiune, în întregul nostru, și să selectăm ce a făcut bine fiecare. În fuga noastră după modelele altora distrugem tot ce a fost făcut până la noi. Suntem discontinui; identitatea noastră este foarte aproape de non-identitate; adică, dată doar de teritoriu, pe care (nu știm să) îl locuim și de limba pe care (nu știm să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
valorile. Nu discutăm aici tăria fiecăruia dintre acești poli! Modalitatea în care "ne așteptăm din viitor", adică ne aruncăm în brațele unor proiecte de sine și ne raportăm continuu la ceea ce ne-am propus, constituie în același timp și o fugă de sine, cel prezent, cel a cărui existență ne mâhnește. O mare parte din proiectele de sine către care fugim sunt forme de escapism, ce provin și dintr-un fel de neînțelegere a propriei naturi, a modului nostru de-a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
O mare parte din proiectele de sine către care fugim sunt forme de escapism, ce provin și dintr-un fel de neînțelegere a propriei naturi, a modului nostru de-a fi. Ajungem să ne trăim astfel viața ca o continuă fugă după ceea ce noi ne-am pus în față, care este în bună măsură o fugă de noi. În plus, orientarea către viitor ne îngustează clipa prezentă; în felul acesta trăim timpul în mod inegal: noi față de noi și noi față de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
provin și dintr-un fel de neînțelegere a propriei naturi, a modului nostru de-a fi. Ajungem să ne trăim astfel viața ca o continuă fugă după ceea ce noi ne-am pus în față, care este în bună măsură o fugă de noi. În plus, orientarea către viitor ne îngustează clipa prezentă; în felul acesta trăim timpul în mod inegal: noi față de noi și noi față de alții. Și, tot alergând după propriul viitor, la un moment dat sensul timpului se inversează
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
care nu accedem decât trăindu-le; sensul tare al experienței (ba chiar și al existenței) este situat pe această zonă. Diferența dintre trăit și livresc derivă tot de aici; la fel cea dintre credință și cunoaștere. Orice proiect presupune o fugă spre finalizarea lui, deci spre viitor. Dar undeva în viitor este moartea noastră. Spre ce fugim de fapt? Înțelepciunea, prin sensul pe care-l acordă experienței, dă un plus de trăire clipelor trecute, le reactualizează chiar; într-un fel, ele
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
În mod concret: telecomandă ... televizor ... calculator ...mașină. Toate acestea creează un circuit în care se desfășoară existența noastră (aproape o existență de utilizatori). Ne mulțumește acest sens în care ne închidem? Sartre indică soluția de ieșire ca fiind "revelația reflexivă" . Fuga după nemurire a fost înlocuită de alergarea de la ustensilă la ustensilă, într-o perspectivă ce pare finită (împlinirea este așteptată odată cu următorul, întotdeauna următorul, ustensil), dar care este dispusă într-un orizont infinit. Obiectivitatea este simbolul democrației în domeniul cunoașterii
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de o sărăcie intenționată a datelor simțurilor pentru a favoriza rațiunea (prin crearea unor condiții "aseptice"). În acest caz e vorba însă de o rațiune ce se îndepărtează intenționat de realitate, cel mai adesea pentru a-i pătrunde esența; o fugă de realitate (de suprafața acesteia) în realitate (în sensurile ei adânci). Numai că acest refuz al bogăției simțurilor se bazează pe capacitatea predecesorilor de a organiza datele sensibile și de a le comunica. Dacă adăugăm și limitele limbajului, e vorba
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dorinței noastre de a ne liniști în impersonalul "se". Cred că situația este expresia temerilor noastre față de existență, față de riscul ce ne pândește atunci când trebuie să optăm, să alegem, față de angoasa pe care libertatea ne-o stârnește; ea indică o fugă de povara libertății. Atracția pe care o exercită ideologiile e dată de asemănarea lor cu sistemele metafizice, ambele încercând să explice Totul. Deseori ne definim pe noi înșine mai curând în sfera a ceea ce am vrea să fim decât în
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
își susține existența. În comunitățile legate petrecerile au și rolul de a limpezi relațiile dintre membrii lor prin intermediul dezinhibițiilor pe care le prilejuiește. Muncim pentru un viitor care este însoțit de însăși lipsa noastră de viitor, reprezentată de bătrânețe. O fugă spre ceea ce va fi nostalgia după momentele în care fugeam. Registrul emoțional ne este continuu îmbogățit de artă; în lipsa ei am avea mai puține emoții sau am trăi unele fără să știm ce ni se întâmplă. Prin însăși logica evoluției
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
în favoarea propriei necesități, decât orientate către eforturile finale atât de necesare pentru împlinirea lor. Ceea ce transformă aceste proiecte în ceea ce limba engleză desemnează drept day dreams. Distracția înseamnă a fi distras de la propria existență rațională; în ea se ascunde o fugă de rațiune, de principii, de morală. Derivat slab al orgiilor dionisiace, distracția lasă să se vadă urma unei armonii cu natura; de fapt cu propria natură. Numai că și aceasta stă sub semnul socialului, fiind deseori o încercare de armonizare
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
din ea reprezintă o punere în formă a propriilor mele presimțiri. Frumos și tulburător faptul de a-ți găsi gândurile deja rostite de alții. În orientarea noastră către descoperirea legităților, fundamentată pe credința în raționalitate, se ascunde și ceva din fuga de noi înșine; vrem parcă să ne descoperim ca stând sub semnul legilor, pe care le-am postulat sau care urmează a fi descoperite, și din dorința de a scăpa de povara responsabilității pentru existența noastră, pentru sensul vieții noastre
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
adevărat aici, și să remarc apropieri. Dar... Progresul nu este infinit; el ascunde la capătul său dorința noastră nemărturisită de a deveni zei. În felul acesta el este doar un interval dintre două tipuri de religiozități. ٭ Progresul ne orientează către fuga după nou. Însă orice alergare după ceva este o fugă de sine. O caracteristică a contemporaneității o constituie distanța tot mai mare a persoanei față de sine (una din formele ei de exprimare constituind-o lipsa de timp). Gândindu-mă la
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]