1,118 matches
-
în mod independent și să producă pagube corespunzătoare. De exemplu, la un baraj-stăvilar pot ceda în mod independent stăvilarul (sau unele dintre ploturile sale) sau părți (tronsoane) ale digurilor laterale sau longitudinale de pe ambele maluri, care au adesea condiții de fundare și uneori și alcătuire constructivă diferită. ... (2) Procesul de cuantificare cuprinde următoarele etape: a) pentru fiecare scenariu de cedare credibil pentru barajul analizat se calculează probabilitățile de cedare, prin metode statistice, probabiliste, atunci când cedarea are o exprimare matematică, sau folosind
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
sunt: ... a) populația statistică utilizată în evaluarea probabilității de rupere (mulțimea barajelor supuse observațiilor) trebuie să aparțină unui domeniu omogen; această condiție se traduce prin a avea baraje de același tip, cu înălțimi comparabile, cu vârste apropiate, cu condiții de fundare similare, cu același regim de torențialitate al bazinului hidrologic, supus în trecut unor evenimente extreme similare etc.; ... b) numărul total de baraje similare analizate statistic să fie suficient de mare; numărul acestora trebuie să fie cu atât mai mare, cu
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
cavernă, umplutura se prăbușește și apare o breșe dreptunghiulară care se lărgește prin eroziune laterală. În primele faze breșa nu poate fi sesizată, după care se produce o rupere rapidă; ... c) la ruperea produsă prin eroziune internă în terenul de fundare infiltrația cu antrenare de material prin terenul de fundare formează caverne, care prin prăbușire creează o breșă dreptunghiulară în baraj, dezvoltată ulterior prin eroziune laterală. Breșa se formează rapid. ... (38) În cazul barajelor din beton, de greutate sau cu contraforți
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
care se lărgește prin eroziune laterală. În primele faze breșa nu poate fi sesizată, după care se produce o rupere rapidă; ... c) la ruperea produsă prin eroziune internă în terenul de fundare infiltrația cu antrenare de material prin terenul de fundare formează caverne, care prin prăbușire creează o breșă dreptunghiulară în baraj, dezvoltată ulterior prin eroziune laterală. Breșa se formează rapid. ... (38) În cazul barajelor din beton, de greutate sau cu contraforți, scenariile de formare a breșei sunt: ... a) la ruperea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
structurale se poate realiza numai printr-un sistem integrat de măsuri structurale și non-structurale. ... (8) Pentru barajele noi dimensionarea și detaliile constructive trebuie să respecte normele tehnice atât în conținut cât și în spirit. În funcție de condițiile hidrologice, seismice și de fundare, precum și în funcție de caracteristicile proprii ale barajului se identifică mecanismele de rupere și se prevăd detalii constructive adecvate, care aduc creșteri semnificative ale siguranței. Pe lângă exigențele generale de calitate impuse pentru execuție și modul de verificare și evidență a acestora, specificațiile
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
alcătuit dintr-o ciupercă de formă poligonală, de 15 m lățime, înclinată în elevație cu 1:0,5 și rezemată pe toată înalțimea pe un contrafort lat de 5 m. Contrafortul reazemă la rândul lui pe un soclu (talpă) de fundare de 15 m lățime, egală cu a ciupercii. În acest fel barajul are o fundație continuă, similară cu aceea a barajelor de greutate clasice la care subpresiunea se manifestă pe întreaga suprafață de contact. Soclul servește totodată ca suport al
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
de greutate clasice la care subpresiunea se manifestă pe întreaga suprafață de contact. Soclul servește totodată ca suport al unei lestări cu materiale locale, lestare care aduce un aport suplimentar la asigurarea stabilității la alunecare. La contactul cu roca de fundare, în lungul rosturilor dintre ploturi, sunt prevăzute galerii de drenaj și vizitare. ... Figura AII.1. Barajul Poiana Uzului: elemente constructive și date din măsurători. (7) Roca de fundare este alcătuită din gresii în strate metrice, între care se găsesc intercalații
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
aport suplimentar la asigurarea stabilității la alunecare. La contactul cu roca de fundare, în lungul rosturilor dintre ploturi, sunt prevăzute galerii de drenaj și vizitare. ... Figura AII.1. Barajul Poiana Uzului: elemente constructive și date din măsurători. (7) Roca de fundare este alcătuită din gresii în strate metrice, între care se găsesc intercalații de șisturi argiloase. Impermeabilizarea terenului de fundare s-a realizat printr-un voal de etanșare, executat pe trei șiruri. Drenarea fundației s-a realizat, pentru fiecare plot, prin
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
prevăzute galerii de drenaj și vizitare. ... Figura AII.1. Barajul Poiana Uzului: elemente constructive și date din măsurători. (7) Roca de fundare este alcătuită din gresii în strate metrice, între care se găsesc intercalații de șisturi argiloase. Impermeabilizarea terenului de fundare s-a realizat printr-un voal de etanșare, executat pe trei șiruri. Drenarea fundației s-a realizat, pentru fiecare plot, prin foraje de 20 m adâncime, poziționate la 10 m în aval de voal. ... (8) Mecanismele de cedare s-au
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
cu incidentele semnalate, punând în evidență faptul că nu sunt datorate execuției, ci comportării structurale. Măsurătorile din exploatare au semnalat de altfel deplasari relative importante între fețele rosturilor permanente. Mecanismele de cedare selectate (11) Din analiza particularităților constructive și de fundare, precum și din interpretarea incidentelor din exploatare s-au reținut trei mecanisme care pot conduce la avarierea barajului: a) alunecarea pe talpa de fundare a ploturilor, în special a celor din zona versantului drept; ... b) alunecarea unor mase de rocă din
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
relative importante între fețele rosturilor permanente. Mecanismele de cedare selectate (11) Din analiza particularităților constructive și de fundare, precum și din interpretarea incidentelor din exploatare s-au reținut trei mecanisme care pot conduce la avarierea barajului: a) alunecarea pe talpa de fundare a ploturilor, în special a celor din zona versantului drept; ... b) alunecarea unor mase de rocă din versantul drept împreună cu ploturile aferente, pe orizonturile de șisturi argiloase dintre pachetele de gresii; ... c) dezvoltarea fisurației existente, cu străpungere spre amonte și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
declanșarea mecanismelor de avariere a rezultat arborele evenimentelor adverse din figura AII.2. ... Figura AII.2. Arborele probabilistic al evenimentelor adverse pentru barajul Poiana Uzului. Principalele mecanisme care pot duce la avarie. (13) Pentru evenimentul advers "alunecare pe talpa de fundare" arborele se dezvoltă în figura AII.2, a. Cauzele posibile ale evenimentului pot fi fie creșterea excesivă a subpresiunilor, fie pierderea forțelor stabilizatoare date de greutatea lestului de pe talpa contraforților. ... (14) Pentru cel de al doilea eveniment advers "alunecarea unor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
permanente, fie datorită unor concentrări de eforturi la limita din amonte a fisurilor. Deplasările relative pot fi induse de un seism violent, produs în condițiile unor niveluri ridicate în lac. Concentrările de efort pot fi induse de deformațiile terenului de fundare din zona aval, concomitent cu scăderea conlucrării dintre coloanele contrafortului datorată deschiderii rosturilor în sezoanele foarte reci. ... Figura AII.2, c - Arborele probabilistic al evenimentelor pentru dezvoltarea fisurilor. (19) Cuantificarea probabilităților anuale de apariție a evenimentelor din arbore s-a
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
dezvoltării fisurației (P(13)/P(0)). ... Comentarii (22) Probabilitatea anuală de apariție a unei avarii la barajul Poiana Uzului este mai mare decât media întâlnită la barajele de beton. Rezultatul este perfect explicabil dacă se ține seama de faptul că fundarea este realizată pe un teren dificil și că soluția constructivă face ca barajul să fie mai sensibil decât cele uzuale de același tip: talpă continuă de fundare, care permite dezvoltarea subpresiunilor, lestare suplimentară cu materiale locale peste talpa continuă, fragmentarea
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
de beton. Rezultatul este perfect explicabil dacă se ține seama de faptul că fundarea este realizată pe un teren dificil și că soluția constructivă face ca barajul să fie mai sensibil decât cele uzuale de același tip: talpă continuă de fundare, care permite dezvoltarea subpresiunilor, lestare suplimentară cu materiale locale peste talpa continuă, fragmentarea contrafortului în coloane independente prin rosturile permanente paralele cu paramentul aval. ... (23) Analiza atentă a arborelui evenimentelor adverse pune în evidență și căile de reducere a probabilității
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
în coloane independente prin rosturile permanente paralele cu paramentul aval. ... (23) Analiza atentă a arborelui evenimentelor adverse pune în evidență și căile de reducere a probabilității anuale de avarie. Urmărind probabilitățile relative rezultă clar că ramura alunecare pe talpa de fundare cauzată de creșterea subpresiunilor, indusă la rândul ei de străpungerea voalului, are contribuția majoră în producerea avariei. Dacă prin planul de exploatare se impune ca ridicarea nivelului în lac să se facă după luna aprilie, sau condiționat de temperatura contraforților
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 3 septembrie 2012 "Normativ privind analiza şi evaluarea riscului asociat barajelor, indicativ NP 132-2011". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
trebuie considerată influența factorilor de mediu care pot afecta durabilitatea structurii. 4.1.7.2. Acolo unde este posibil, efectele mediului vor fi evaluate cantitativ. 4.2. Proprietățile/rezistențele materialelor 4.2.1. Proprietățile/rezistențele materialelor, inclusiv ale terenului de fundare, vor fi reprezentate de valori caracteristice. 4.2.2. Pentru verificările la stări limită sensibile la variabilitatea proprietăților/rezistențelor materialelor vor fi considerate valori caracteristice inferioare și superioare. 4.2.3. Dacă valoarea inferioară a proprietăților/rezistențelor unui material este
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 august 2012 privind "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor", indicativ CR 0-2012, elaborată de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246181_a_247510]
-
de proiectare ale acțiunilor se determină în conformitate cu prevederile din Capitolul 7. 6.4.2. Verificarea rezistenței structurii și a echilibrului static 6.4.2.1. Pentru verificarea la o stare limită ultimă a elementelor structurii și/sau a terenului de fundare, sau de deformare excesivă a acestora (STR / GEO) se va folosi relația: E(d) ≤ R(d) (6.7) unde: E(d) este valoarea de proiectare a efectului acțiunilor reprezentat fie prin eforturi secționale fie prin eforturi unitare (în secțiunea care
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 23 august 2012 privind "Cod de proiectare. Bazele proiectării construcţiilor", indicativ CR 0-2012, elaborată de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246181_a_247510]
-
prevăzute la alin. (4) pot include, după caz, și alte categorii de lucrări, exclusiv în zonele de intervenție, respectiv hidroizolații, termoizolații, repararea/înlocuirea instalațiilor/echipamentelor aferente construcției, demontări/montări, debranșări/branșări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătățirea terenului de fundare, precum și alte lucrări strict necesare pentru asigurarea funcționalității construcției reabilitate. ... (6) Soluția de intervenție pentru construcțiile nominalizate în Lista monumentelor istorice, pentru construcțiile existente în zonele de protecție a monumentelor istorice, precum și pentru construcțiile din zonele construite protejate, definite potrivit
ORDONANŢĂ nr. 20 din 27 ianuarie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246631_a_247960]
-
rezistență constituită din cadre din beton armat; - regim de înălțime - P+1E; - închiderile perimetrale din zidărie din BCA de 25 cm grosime; - termosistem cu grosime de 5 cm la exterior; - învelitoarea realizată din panouri termoizolante. Presiunea convențională a terenului de fundare NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 5 (a se vedea imaginea asociată). Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții" la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 . 3. Creșterea costului unitar datorată, în principal, influenței zonei seismice și climatice de calcul al amplasamentului investiției, precum și/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite de caracteristicile investiției de referință, se justifică distinct în documentația pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției. Indicativ: │ │ │STANDARD DE COST │ SCOST-02/MDRT │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘ I. Preambul Standardul de cost constituie document de referință, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
sală de spectacole = 300 de locuri. Structura de rezistență este mixtă și constă în cadre de beton armat rigidizate cu zidărie de cărămidă, planșee intermediare tip dală și șarpantă din grinzi cu zăbrele din lemn. Presiunea convențională a terenului de fundare NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 8 (a se vedea imaginea asociată). Secțiune transversală -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de intervenții" la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 . 3. Creșterea costului unitar datorată, în principal, influenței zonei seismice și climatice de calcul al amplasamentului investiției, precum și/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite de caracteristicile investiției de referință, se justifică distinct în documentația pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiției. │ │ │STANDARD DE COST │ SCOST-03/MDRT │ └─────────────────────────────────┴─────────────────────┴─────────────────────┘ I. Preambul Standardul de cost constituie document de referință, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de investiții
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
cm grosime; - termoizolație exterioară - plăci polistiren de 5 cm grosime; - compartimentări interioare - pereți din gips carton de 10 cm și 12,5 cm izolați fonic; - tâmplărie exterioară - PVC cu geam termopan; - învelitoarea - tablă tip țiglă. Presiunea convențională a terenului de fundare NP 112/2004 │P(conv)= 100 kPa│ │Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă III.4. Planuri și secțiuni caracteristice Fațada -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]
-
din gips carton de 10 cm și 12,5 cm izolați fonic; - tâmplărie exterioară - PVC cu geam termopan; - învelitoarea - tablă tip țiglă. Presiunea convențională a terenului de fundare NP 112/2004 │P(conv)= 100 kPa│ │Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă III.4. Planuri și secțiuni caracteristice Fațada -------------- NOTĂ(CTCE) Imaginea se găsește în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 12 mai 2010, la pagina 12 (a se vedea imaginea asociată). IV. Cost investiție de bază IV
HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010 (*actualizată*) privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246622_a_247951]