1,494 matches
-
bărbatul s-o țină legată de canapea pentru sesiuni regulate de pupături, dar o îmbrățișare din când în când, o strângere de mână sau o sărutare prelungită în afara parametrilor obișnuiți ar fi fost plăcute. Încercase să modifice ea tiparul: se furișase în spatele lui, când era la chiuvetă și-i înconjurase mijlocul cu brațele sau îi mângâiase gâtul cu tandrețe atunci când se uitau la televizor. Numai că Nick nu răspunsese la aceste gesturi decât rareori: făcuse o glumă, după care se îndepărtase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mă fi abținut. Felice Bortshe, Duggie Sutton, dnul și dna Ashley erau Înșirați pe treptele de la ușa mea, În această ordine, de parcă stabiliseră În prealabil o oarece schemă a Întâietății. O clipă, Îmi fulgeră prin minte gândul de a mă furișa Înapoi pe canapea și de a sta Întinsă până ce plecau ei, dar Felice se uita fix În vizor, ca și când ar fi știut că sunt acolo. Printr-un efect al lentilelor, ochii ei păreau a privi țintă Într-ai mei, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
n-are de gând să tragă concluzii pripite. Dacă bărbatul acesta este Într-adevăr un alchimist, se cuvine să-l ducem la marele judecător Abu Taher. În vreme ce Jaber-cel-Lung, uitat de toți, se târăște spre taverna cea mai apropiată și se furișează acolo, făgăduindu-și să nu se mai aventureze niciodată pe-afară, Omar reușește să se ridice fără ajutorul nimănui. Merge drept, În tăcere; Înfățișarea semeață Îi acoperă ca un văl cuviincios veșmintele sfâșiate și obrazul plin de sânge. În fața lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
căruia Îi Închise toate intrările. Fabulos de bogat, Își făurise și un soare artificial, care răsărea dimineața și apunea seara, ca să-l Încălzească și să-i arate scurgerea zilelor. Dar, vai, Zeul Morții reuși să Înșele vigilența monarhului și se furișă În interiorul palatului ca să-și Împlinească misiunea. Trebuia să le dovedească tuturor oamenilor că nici o ființă nu scapă de moarte, oricât de mare i-ar fi puterea sau bogăția, dibăcia sau aroganța. Samarkandul a devenit astfel simbolul ineluctabilei Întâlniri dintre om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
mine de pretutindeni. M-am închipuit că sunt Winnetou sau Huckleberry Finn și că niște indivizi ticăloși vor să mă prindă: căutători de aur, bandiți fără milă, hăitași de sclavi, indieni sioux setoși de sânge, dirigintele sau tovarășul. M-am furișat cu spinarea încovoiată, părăsind cărarea. Trebuie să ieși întotdeauna de pe cărare, dacă nu vrei să devii o țintă ușoară. Pune-te la adăpost, folosind avantajele terenului. Făceam câte un salt de la un tufiș la altul și de la un copac la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
aș fi de acord să-i cedez apartamentul pentru câteva ceasuri. În apartamentul meu voia să-și facă ea mendrele, nerușinata. Și când am văzut, în aceeași seară, cum el stinge luminile în apartamentul lui și trece strada și se furișează pe lângă blocul nostru și pe urmă i-am auzit pașii în casa scărilor și am auzit ușa de la etajul trei deschizându-se și închizându-se repede la loc, atunci am știut că îl pierdusem definitiv. M-a cuprins durerea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
a dat cu ochii de mine, s-a apropiat întinzând amândouă brațele. Purta ochelari cu lentile groase, avea încheieturile degetelor umflate ca niște noduri și toată pielea acoperită de zbârcituri. Fața ei strălucea de zâmbet. Pe când mă îmbrățișa, eu am furișat o privire spre ceasul micuț pe care bunicul i-l adusese din călătoria lui în Elveția, în anii treizeci. Căutase ajutor la elvețieni, contra orbirii. Dar și în Elveția oamenii orbeau, ca pretutindeni în lume și el se întorsese acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
capul și m-a privit asemenea unui moșneag cu toane, iar un papagal de pe stinghie și-a exprimat nemulțumirea prin bătăi de aripi și țipete ascuțite. Reiko s-a strâmbat la papagal, mieunând ca o pisică, iar acesta s-a furișat într-un colț, țipând: „Mulțumesc! Nebuno! Rahatule!“ — Nu știu cine l-a învățat asemenea cuvinte, spuse Naoko, oftând. — În nici un caz eu, se apără Reiko. Eu n-aș face așa ceva în ruptul capului. Reiko s-a strâmbat iar la papagal, mieunând, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și niște legume proaspete. Mi-a fost așa de rușine, încât am făcut un efort uriaș să merg la Sainsbury și să umplu frigiderul cu semipreparate. Mă șterg și mă îmbrac în pijama, când se aude din nou soneria. Mă furișez la fereastră și privesc afară. Apartamentul meu e la etajul unu și, zărind creștetul lui Davey în dreptul ușii, mă trag repede înapoi. La naiba! Mi-e ciudă pe mine însămi că nu m-am stăpânit astăzi. Și lumina e aprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
în fotoliu, privind cu lăcomie la cea mai apropiată fotografie - Patrick surprins jucând fotbal în Regent’s Park, moment ce scotea în evidență frumusețea coapselor sale - și sunt absentă pentru câteva clipe, timp suficient pentru ca ticălosul de Davey să se furișeze în dormitor. Tăcere. Îl aștept să revină, dar n-o face. Sunt depășită de situație. Mă ridic și îl urmez. Îl găsesc stând pe marginea patului și uitându-se la fotografia imensă de pe peretele opus. Sub ea, pe comodă, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
monogramă și geacă de motor cu mâneci roșii, dungate. Desigur, un designer ar putea imagina o astfel de ținută pentru unul dintre frații Karamazov într-o adaptare pentru secolul nostru. Intenționez să-mi schimb brusc traiectoria și încerc să mă furișez neobservată - n-aș vrea să devin calul lor de bătaie - am și așa destule la care să mă gândesc; însă el ridică privirea, mă vede și-mi face cu mâna, iar scrumul țigării zboară peste tot. N-am de ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Mi-am terminat treaba. M-aș duce direct acasă, dar natura își cere drepturile ca urmare a cantității uriașe de lichid pe care am băut-o și cred că e cel mai bun moment s-o întind la toaletă. Mă furișez prin mulțime și cobor la subsol, spre toaletă. Aici totul e foarte șic, gresia neagră și chiuvetele de granit în formă de boluri te fac să te gândești că au fost proiectate pentru orice altceva, numai pentru spălat pe mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-i spună ceva, dar el e deja departe. Mă uit spre grupul adunat în jurul mesei și apoi la ușa deschisă. Și, spre surprinderea mea, în ciuda principiului de-a nu face pe mama răniților, mă aplec, iau o sticlă și mă furișez afară să-l ajung din urmă. Capitolul VII Finn n-a ajuns prea departe. Stă pe scări și-și ține capul în mâini. Clădirea unde se află biroul nostru, un fost depozit de pe Old Street, a fost renovată cu mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
au intrat pe partea opusă cu pași de pâslă, ca pisicile, și au ajuns În spatele invadatorilor, și le fac de petrecanie pe Întuneric. Doamne sfinte, domnilor, vă asigur că galeriile acelea par făcute pentru niște commandos iuți și invizibili, se furișează-n noapte, cu pumnalul În dinți, cu două grenade În mână, iar ceilalți, prinși În cursă, mor ca niște șoareci, zău așa!” Îi străluceau ochii. „Înțelegeți ce ascunzătoare fabuloasă poate fi Provins?” Un nucleu secret care se adună În subteran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
trece de gardul ăsta! Oho! să vă arăt numai! Pesemne ați venit să salvați pe careva? pfii, ca și mine! Uite, vii să salvezi și după aia uiți pe unde-ai venit până-ți putrezesc oasele aici. Haidem! Când ne furișăm prin cartierul nou-nouț, gâfâind pe la colțurile blocurilor, afară din lumea cocoțată în balcoane sfâșiind cina sub mirosul roșcat al sarmalelor; dincolo de spărtură când eram deja în mijlocul spitalului descompus în clădiri vechi mâncate și risipite printre gardurile vii înalte până la burlane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
destul de ușoară ca să ne aruncăm un halat bejuliu direct pe piele și să ne strecurăm printre gardurile moarte până la bolovanul de unde telefonam salvatorilor, așteptând cuminți mai apoi lângă ruinele vorbitorului verde-montan (care nu mai e cantină) unde savantul Gheorghe ne furișa fotografii de monede, arhiduci sau episcopi, portretele lui Mihai Viteazul la brâu cu căpățâna lui Osman-Pașa și Țepeș în valtrapuri orientale bătând nucile cu lancea-i înroșită și Doamne! cum le mai zicea Haralambie de rudele lui proto pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a vărsat nervii, Florica i-a spus. —Ai să vezi ce bătaie ai să iei de la tată-tău. N-ai scăpat. Vezi tu pe dracu’. În timp ce Florica s-a dus după mătură și făraș ca să adune cioburile, Teofana s-a furișat în grădină printre tufele de lămâiță. Își făcea planuri în mintea ei de copil oropsit. „M-a bătut rău de tot și mi-e o foame! Nici n-am apucat să mănânc. Bine că mi-am schimbat rochița. Ce mă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
rămase de la Paulina și dând cu ochii de batista mamei cea frumoasă a luat-o și a băgat-o în buzunarul rochiței. Când a prins momentul că Florica nu este prin preajmă și-a luat inima în dinți, s-a furișat pe poartă, a apucat-o pe uliță grăbindu-se să iasă la drumul mare care ducea la Cocora, satul unde era mătușa ei Agripina. În șatra țiganilor Scăpată de posibila băgare de seamă a Floricăi, Teofana a grăbit pasul să
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nu știuse să cânte pentru că viața o vitregise după moartea mamei. Când și-a dat seama că poate cânta și încă foarte frumos, nu pierdea ocazia s-o facă. Când cei bătrâni erau plecați, iar copiii se jucau, ea se furișa mai departe de cort, printre pomi și cânta. Copiii se cam obișnuiseră cu meteahna ei. — Unde-i Prințăsa?se întrebau când n-o vedeau. — Ssst!auzâți-o, cântă, observa Rozmarin. Cântă frumos, bre! Să mergem la ea, se plănuiau. Când se
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
nenea Sandu dă la o parte linoleul pătat, descoperind un capac hexagonal, de tablă ruginită. Un chepeng, cu belciug. O trapă! Phiii... Ca-n filme! jubilează Bossul. Coborâm prin beci, care are o ieșire secundară dincolo de drum, în câmp, ne furișăm și ne târâm prin bălării, vreo zece-douăzeci de metri, de marjă, ca să nu ne prindă suflul. Ne mai trebuie doar detonatorul... Amorsa! Un telefon mobil. Am eu unul! îi răspunde vesel Dănuț, polițistului. Ce mai stăm? Haideți! Să mergem! Pronto
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
jugănească", iar alții urlau "dar mai bine să-l omoare, că nu-i nici o pagubă". Aristide, uluit mai mult de năvala de lovituri ce se abătuse asupra lui, îngrămădit printre bocancii și opincile țăranilor, se gândea cum s-ar putea furișa mai la o parte și apoi să se facă nevăzut. Platamonu însă începu să zbiere îngrozit: ― Iartă-l, Chirilă!... Oameni buni, fie-vă milă!... Măi Nicolae, iartă-l și tu! Nu-l asculta nimeni. Cineva strigă: "Luați seama cu cei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
bărbați, femei, copii, toți îngrijorați să nu le ia alții înainte la împărțire... În răstimp, avocatul Stavrat, după vijelia de pumni care-l amețise de tot în primul moment, profitând de vălmășeala ce a urmat în jurul tânărului Platamonu, s-a furișat în casă și de acolo, pentru că cunoștea suficient distribuirea ieșirilor (le studiase în aceste două zile tocmai în vederea eventualității care s-a realizat acuma), trecând prin bucătărie, a ajuns în dosul clădirii, într-o curticica de serviciu. Deși aiurit de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Nu-și amintea de toate aceste devieri, dar era sigur că se află încă în canalul: principal. Din aceasta porneau multe conducte anexe, dar diametrul era mai mare decât cel al lui Jones. Cu toată aptitudinea creaturii de a se furișa prin locurile care păreau impracticabile, nu și-o putea imagina strecurându-se ca o reptilă prin conducta de ventilație de doisprezece centimetri. Cotul era toarte periculos. Arma, greoaie și inflexibilă, nu-i prea era de folos. Respirând greu, se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
a amurgului, am văzut o pisică auriu-portocalie, ghemuită, privind speriată înspre interiorul camerei. De acolo, când cântecul păpușii s-a oprit, se auzi o voce de fată, cu un timbru cam spart, strigînd: "Zît, nerușinato! Pleacă de-acolo!" Pisica se furișă de-a lungul zidului și sări într-o salcie mare de lângă casă. La fereastră, încadrată de draperii de stofă roșie, apăru o fată care mi s-a părut neobișnuit de mică și de firavă. Avea un păr lung, buclat, castaniu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
control corectate cu cerneală roșie. Copiii care învățaseră acolo erau acum oameni mari, trecuseră în altă specie, în altă lume, în altceva. Niciodată nu aveau să se mai întoarcă aici. În întuneric, abia am găsit intrarea, prin care ne-am furișat toate, ca niște mițe. Garoafa aprinse lanterna și-o plimbă pe pereți. Culoarul de la parter era nesfârșit de lung. Lumina lanternei nu ajungea până la capătul lui. Mozaicul murdar de pe jos producea reverberații. Am intrat într-o clasă unde mai rămăseseră
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]