1,542 matches
-
(până în secolul XIX Craiva, după 1850 Vaskohó, din vas „fier” și kohó „furnal” în maghiară și Eisenstein în germană ) este un oraș în județul Bihor, Crișana, România, format din localitățile componente Câmp, Câmp-Moți, Colești, (reședința), Vărzarii de Jos și Vărzarii de Sus. Se află la o distanță de circa 7 km de orașul
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
XVIII-lea, respectiv anul 1851 denumirea orașului va ilustra principala bogăție și ocupația de bază a locuitorilor, aceea de lucrători la fierărie: Vaskoh - nume provenit din limba maghiară și format din două cuvinte: vas „fier” și kohó „cuptor de topit, furnal”. Dintre cele mai vechi și mai importante îndeletniciri ale locuitorilor din orașul Vașcău și satele aparținătoare se pot aminti: cultura cartofului și creșterea vitelor, prelucrarea fierului, olăritul, cioplitul în piatră de marmură, cojocăritul, cizmăritul, cioplitul în lemn, zidăritul și dulgheritul
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
tehnic era, realizând calculul termic și de rezistență al organelor motorului Diesel 12-LDA și calculul termic și de rezistență a suflantei de turbo supraalimentare a motorului respectiv. De asemenea, colaborează cu Combinatul Siderurgic Hunedoara în probleme privind valorificarea gazelor de furnal în turbine cu gaze. Începând cu anul 1953, când publică lucrarea " Teoria și calculul turnurilor de răcire", întreprinde cercetări pe bază de contract cu Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) și Institutul de Cercetări și Modernizări Energetice (ICEMENERG) pentru
Ioan Vlădea () [Corola-website/Science/320308_a_321637]
-
Această politică a fost abandonată după 15 mai 1940, la o zi după bombardarea Rotterdamului, când RAF a efectuat un bombardament asupra regiunii Ruhr, vizând fabrici de ulei și ținte industriale civile care participaul la efortul de război german (precum furnalele, ținte ușoare pe timp de noapte). Primul raid în adâncimea teritoriului german a avut loc în noaptea de 15/16 mai 1940.
Rotterdam Blitz () [Corola-website/Science/332452_a_333781]
-
lagărele de la Auschwitz, în 1979, ca parte a moștenirii culturale universale a omenirii. Printre barăcile care compun acest teritoriu al groazei, acum crește iarba. Unele locuri sunt frumos amenajate cu adevărate covoare de flori. Cu toate acestea, prezența crematoriilor, a furnalelor, a barăcilor de triere și a zidului morții, obligă la o permanentă rememorare a tot ce s-a întâmplat atunci. S-a amenajat o expoziție în fiecare bloc al morții ce prezintă posterității obiecte și spații încărcate de suferința oamenilor
Lagărul de concentrare Auschwitz () [Corola-website/Science/304173_a_305502]
-
în 2001 la 8.700 în 2011 iar producția scăzut la 3.5 milioane tone în 2011. Galați este cel mai mare combinat siderurgic din România și este pilon principal al economiei orașului. De asemenea este singurul care nu utilizează furnale cu arc electric, bazându-se în schimb pe minereul de fier și cărbune pentru a produce un tip special de oțel, mai maleabil și potrivit pentru a produce tablă de oțel. Combinatul are două aglomeratoare, cinci furnale din care două
ArcelorMittal Galați () [Corola-website/Science/318089_a_319418]
-
care nu utilizează furnale cu arc electric, bazându-se în schimb pe minereul de fier și cărbune pentru a produce un tip special de oțel, mai maleabil și potrivit pentru a produce tablă de oțel. Combinatul are două aglomeratoare, cinci furnale din care două cu funcționară continuă, două oțelării din care una cu funcționare continuă, trei linii de turnare, o mașină de rulare la cald și una de rulare la rece, două mașini de rulare a tablei de oțel, o secție
ArcelorMittal Galați () [Corola-website/Science/318089_a_319418]
-
a avut un maxim de dezvoltare în perioada 400 îCh - 200 dCh. Artefactele au fost descoperite în 1943 în timpul operațiunilor miniere din zonă. Arheologul Bernard Fagg a investigat situl și cu ajutorul localnicilor a descoperit multe alte artefacte , printre care și furnale de topire a fierului. Primii locuitori s-au așezat cu mult înainte de prima menționare a topirii fierului, dovedit printr-o mostră de lemn carbonizat găsit în 1951 și datat în jur de 3660 îCh.
Nok () [Corola-website/Science/323137_a_324466]
-
manualele școlare și montată în numeroase teatre, printre care Teatrul Național din București, Teatrul din Reșița, Teatrul Național Cluj-Napoca, dramaturgul construiește lumea de la uzina Reșița (acțiunea are loc în 1949), caracterizată de tensiuni între oțelarii și topitorii care luptă pentru ca furnalele să dea cea mai bună producție de oțel de calitate și cei care le sabotează munca - o bandă de reacționari din Munții Semenicului, care și-au infiltrat agenții lor printre muncitori, și încearcă să oprească producția. În familia Arjoca (tatăl
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
mai îndrăznețe ale acelora care au căutat să cucerească fortăreața cinemaului oficial, s-au încheiat, după cum remarcă bine Godard, „prin a rămâne prizonieri în interiorul fortăreței”. [caption id="attachment 3869" align="aligncenter" width="480"] Imagine din La Hora de los Hornos (Vremea furnalelor) de Fernando Solanas și Octavio Getino[/caption] Dar aceste întrebări erau promițătoare, apăruseră dintr-o situație istorică nouă pe care omul de film, cum se întâmplă de obicei cu clasele educate din țările noastre, o înțelesese cu întârziere: zece ani
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
Etats Generaux du Cinema Francais</strong> și cele ale mișcărilor studențești engleze sau japoneze, care continuă și aprofundează munca unor Joris Ivens sau Santiago Álvarez. [caption id="attachment 3866" align="aligncenter" width="480"] Imagine din La Hora de los Hornos (Vremea furnalelor) de Fernando Solanas și Octavio Getino[/caption] Al lor și al nostru</li> O dezbatere aprinsă despre rolul intelectualului și artistului în procesele liberatoare îmbogățește astăzi perspectivele asupra muncii intelectuale în toată lumea. Această dezbatere oscilează, cu toate acestea, între doi
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
se poate ridica din cenușa oamenilor vechi și alienați care suntem, și care va contribui la distrugerea omului vechi, ațâțând, încă începând de astăzi, focul. [caption id="attachment 3867" align="aligncenter" width="768"] Imagine din La Hora de los Hornos (Vremea furnalelor) de Fernando Solanas și Octavio Getino[/caption] Traducere, adaptare din limba spaniolă și note: David Schwartz. [1] Manifestul Hacia un Tercer Cine a fost publicat de regizorii argentinieni Fernando Solanas și Octavio Getino în 1969, în revista Tricontinental,</strong> editată
Spre un al Treilea Cinema (Spre un cinema al periferiei). Partea I () [Corola-website/Science/296169_a_297498]
-
contemporane. Ținutul este compus din următoarele comune și sate: Principala cale de acces în Ținutul Pădurenilor o reprezintă drumul județean 687E prin localitatea Ghelari și DJ 687F către Govășdie ambele prin localitatea Teliuc dinspre Hunedoara. Govășdia: aici se află un furnal datând din secolul XIX. Ghelari: O biserică monumentală construită în perioadă de grele încercări, fiind începută înaite de al II-lea Război Mondial și sfințită numai în anul 1976. Din Ținutul Pădurenilor mai fac parte și alte trei sate Ciulpăz
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
o cale ferată de interes local cu ecartament îngust care a fost și prima cale ferată minieră de pe teritoriul Transilvaniei. Această cale ferată a fost construită în special pentru ușurarea transportului minereului de fier exploatat de la minele din Ghelari spre Furnalul de la Govăjdia, respectiv la Uzinele de Fier din Hunedoara. Această cale ferată era cunoscută și sub denumirile "Calea Ferată de Interes Local Hunedoara-Ghelari", "CFI Hunedoara" și "Mocănița Hunedoara" Linia avea 10 km de la Hunedoara la Govăjdia și încă 6 km
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
și încă 6 km de la Govăjdia la stația finală din Retișoara. Această linie era o linie cu regim mixt de transport, adică se transportau atât călători spre și dinspre Hunedoara spre Govăjdia și Ghelari cât și minereuri de la Ghelari spre furnalul de la Govăjdia și uzinele de fier de la Hunedoara (Combinatul Siderurgic Hunedoara). Se mai transporta și calcar dolomitic de la o carieră din vecinătatea Govăjdiei spre combinatul siderurgic. Mai demult transportul minereului de exploatat de la minele din Ghelari a fost efectuat cu
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
căruia minereul transportat prin tunel să se coboare în valea Retișoarei care se afla la o diferență de nivel între 90-100m față de ieșirea tunelului. După vărsarea minereului pe rostogol, la baza rostogolului veneau transportatorii care adunau minereul și transportau spre furnalul de la Govăjdia care se afla la o distanță de 4 km. Cu ajutorul acestor investiții s-a reușit reducerea costurilor transportului de la 30 filleri la 10 filleri; însă uzina primea cantitate redusă de minereu din cauza transportatorilor care impuneau noi condiții și
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
o distanță de 4 km. Cu ajutorul acestor investiții s-a reușit reducerea costurilor transportului de la 30 filleri la 10 filleri; însă uzina primea cantitate redusă de minereu din cauza transportatorilor care impuneau noi condiții și au grăbit construcția căii ferate până la furnal. Diferența de nivel dintre orizontul Lucaci din mina centrală de la Ghelari și gâtul furnalului era de 260m, ca să compenseze s-a construit o cale ferată lungă de 5120m, împărțită pe trei secțiuni de rostogolurile de la Retișoara și Nădrab, cu ecartamentul
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
de la 30 filleri la 10 filleri; însă uzina primea cantitate redusă de minereu din cauza transportatorilor care impuneau noi condiții și au grăbit construcția căii ferate până la furnal. Diferența de nivel dintre orizontul Lucaci din mina centrală de la Ghelari și gâtul furnalului era de 260m, ca să compenseze s-a construit o cale ferată lungă de 5120m, împărțită pe trei secțiuni de rostogolurile de la Retișoara și Nădrab, cu ecartamentul de 633 care a costat 20000 Koroane. Ulterior s-au mai construit și două
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
existente, astfel în acest scop a devenit necesar construcția unui sistem separat pentru transport. Din cauza problemelor economice și geografice au ales construirea funicularelor. Construcția funicularului a fost finalizat în anul 1884 care asigura în totalitate necesarul de minereu primelor trei furnale de la Hunedoara. Însă după pornirea furnalului nr. 4 la Hunedoara, sistemul existent de funiculare s-a dovedit a fi ineficient pentru asigurarea uzinei cu minereu, așa au decis construcția celui de al doilea sistem de funiculare paralel cu cel existent
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
devenit necesar construcția unui sistem separat pentru transport. Din cauza problemelor economice și geografice au ales construirea funicularelor. Construcția funicularului a fost finalizat în anul 1884 care asigura în totalitate necesarul de minereu primelor trei furnale de la Hunedoara. Însă după pornirea furnalului nr. 4 la Hunedoara, sistemul existent de funiculare s-a dovedit a fi ineficient pentru asigurarea uzinei cu minereu, așa au decis construcția celui de al doilea sistem de funiculare paralel cu cel existent între Hunedoara și Ghelari. Privind greutățile
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
cu minereu, așa au decis construcția celui de al doilea sistem de funiculare paralel cu cel existent între Hunedoara și Ghelari. Privind greutățile și costurile ridicate pe care le pezenta transportul mangalului și minereului de fier spre două direcții, spre furnalele de la Hunedoara și la furnalul de la Govăjdia, în anul 1897 s-a hotărât schimbarea radicală a sistemului de transport. Așa s-a construit „” unde la stația finală din Retișoara ajunge minereul de fier exploatat de la minele din Ghelari, deunde se
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
construcția celui de al doilea sistem de funiculare paralel cu cel existent între Hunedoara și Ghelari. Privind greutățile și costurile ridicate pe care le pezenta transportul mangalului și minereului de fier spre două direcții, spre furnalele de la Hunedoara și la furnalul de la Govăjdia, în anul 1897 s-a hotărât schimbarea radicală a sistemului de transport. Așa s-a construit „” unde la stația finală din Retișoara ajunge minereul de fier exploatat de la minele din Ghelari, deunde se transportă spre uzinele de la Govăjdia
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
nr. 14236 din 27 Aprilie 1899. Calea ferată minieră are următoarele stații: Hunedoara, Govăjdia, Nădrab și Retișoara. Stația de la Hunedoara se afla la 5,35m asupra nivelului superior al căii ferate uzinale, și la 6,65m asupra nivelului de la gâtul furnalului nr. 4; liniile din stație au fost legate cu buncărele superioare pentru minereu unde vagoneții aduși de la Retișoara erau împinși de locomotivă și își goleau încărcătura de minereu de fier. Liniile căii ferate miniere ardelene se ramificau și spre secția
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
romană și geto-dacă, fuzionează, dar cultura rezultată este una aproape în totalitate de sorginte latină. Formele de tradiție romană reprezintă peste 90% din ceramică, uneltele, armele și ustensilele de tot felul sînt romane. Pe raza Mofleniului s-a descoperit un furnal roman pentru topirea metalelor datînd de la sfîrșitul secolului al V-lea și începutul secolului al-VI-lea. Prezența Imperiului Roman în Oltenia, direct sau indirect, timp de aproape jumătate de secol, a avut o importanță deosebită pentru destinele romanității nord-dunărene
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
(în , în ) este un oraș în județul Caraș-Severin, Banat, România. Are o populație de locuitori. La s-a prelucrat metalul în furnale înaintea înființării uzinelor STEG din Reșița. Este un oraș dispus pe lungime, format din trei cartiere, odinioară comune de sine stătătoare: Bocșa Română, Vasiova și Bocșa Montană. Orașul este situat în pe cursul mijlociu al râului Bârzava, la 18 km
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]